Premierul Ludovic Orban a propus, miercuri, decuplarea cuantumului amenzilor de salariul minim printr-un proiect de lege, susținând însă că se va găsi o soluție pentru plafonarea punctului de amendă și pentru anul 2020.

„Știu că este înghețat. Asta a fost practica de înghețare, să nu țină cont de salariul minim. Aici, mai degrabă, aș veni cu un proiect de lege în care să nu mai legăm de salariul minim amenzile, pentru că s-a dovedit că dacă a fost necesară prorogarea timp de doi ani de zile a creșterii amenzilor în funcție de salariul minim înseamnă că legarea acestor amenzi de salariul minim nu a funcționat. Vom lua o decizie privitor la această problemă”, a declarat Ludovic Orban

După ce un jurnalist l-a atenționat că dacă nu se ia rapid o decizie la nivel de guvern, punctul de amendă va crește automat de la 1 ianuarie 2020, Orban a spus: „O să găsim o soluție”.

Punctul de amendă are o valoare de 10% din valoarea salariului minim brut pe economie. Plafonarea la 145 de lei a punctului de amendă s-a produs în 2017 și 2018.

Sursa: digi24.ro

Ziua Bucovinei este sărbătorită în fiecare an, la 28 noiembrie, începând din 2015.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 250/2015 privind declararea zilei de 28 noiembrie, Ziua Bucovinei, la data de 28 octombrie 2015 şi a fost publicată în Monitorul Oficial la 30 octombrie 2015, potrivit www.cdep.ro.
Plenul Senatului adoptase, la 2 octombrie 2013, propunerea legislativă prin care ziua de 28 noiembrie urma a fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Bucovinei, iar Camera Deputaţilor, forul decizional, a adoptat proiectul de lege la 7 octombrie 2015. Cu prilejul acestei sărbători, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice, pot organiza manifestări cultural-ştiinţifice, fondurile necesare putând fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale ori ale instituţiilor publice.

La 15/28 noiembrie 1918, la Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei adopta moţiunea privind ”Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”, potrivit lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). Actul unirii Bucovinei cu România a fost consfinţit de regele Ferdinand I prin decretul din 18/31 decembrie 1918, când doi reprezentanţi ai acestei provincii istorice au intrat în Guvernul României. Parlamentul român, întrunit în şedinţă solemnă la 29 decembrie 1919, a confirmat actul Unirii.

Bucovina, anexată de Imperiul Habsburgic în 1775, a avut multe de îndurat, în timpul războiului, ca urmare a repetatelor operaţii militare desfăşurate pe teritoriul său şi a ocupaţiei ruseşti din unele zone. Totodată, mii de tineri români au fost înrolaţi în armata austriacă. Pe de altă parte, numeroşi preoţi români, învăţători şi chiar ţărani simpli au fost ridicaţi de la vetrele lor şi trimişi în lagărele de concentrare. Aflată la întretăierea intereselor austriece, ruseşti, ucrainene, şi mai ales, după izbucnirea Revoluţiei din februarie 1917, au fost trasate numeroase planuri referitoare la viitoarea situaţie a Bucovinei, notează volumul ”Istoria românilor” (vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003).

Împăratul Carol I de Habsburg trimitea la 3/16 octombrie 1918, manifestul intitulat ”Către popoarele mele credincioase” privind reorganizarea Austro-Ungariei într-o federaţie de şase state ”independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean), Transilvania rămânea în continuare în componenţa Ungariei, iar partea de nord-vest a Bucovinei, cu oraşele Cernăuţi, Storojineţ şi Siret, urma să intre în Ucraina, potrivit ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Românii emigraţi din Austro-Ungaria, reuniţi la Iaşi, la 6/19 octombrie 1918, au răspuns acestei manevre, în numele lor şi ”al fraţilor subjugaţi de acasă”, adoptând o Declaraţie prin care nu se recunoştea monarhiei austro-ungare dreptul de a se ocupa de soarta românilor din Ardeal şi Bucovina. Românii ardeleni şi bucovineni îşi exprimau hotărârea să lupte ”prin toate mijloacele şi pe toate căile, ca întreg neamul românesc să fie constituit într-un singur stat naţional şi liber, sub domnia Dinastiei române” notează volumul ”Istoria românilor” (vol. VII, tom II, Ed. Enciclopedică, 2003).

Luând în considerare actul împăratului din 3/16 octombrie, Consiliul Naţional Ucrainean a convocat, la Lvov, Adunarea Naţională Constituantă, care a proclamat la 6/19 octombrie, ”independenţa” teritoriului ucrainean în cadrul Austro-Ungariei, urmând ca acesta să înglobeze Galiţia orientală, Bucovina nord-vestică şi Rusia subcarpatică din nordul Ungariei. Proclamaţia de la Lvov a produs o mare îngrijorare în rândul românilor din Bucovina.

A doua zi, la 4/17 octombrie, deputaţii români din Parlamentul de la Viena au constituit Consiliul Naţional Român din Austria, iar la 16/29 octombrie 1918, venea declaraţia de răspuns a ”Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni” la manifestul amintit mai sus, în care, exprimându-se voinţa românilor, se proclama dezlipirea provinciilor româneşti Transilvania, Banatul, Maramureşul şi Bucovina de la Austro-Ungaria şi reunirea lor cu România.

De cealaltă parte, o serie de acţiuni au fost întreprinse de fruntaşii mişcării naţionale a românilor din Bucovina. Sextil Puşcariu, care avea legături strânse cu refugiaţii bucovineni, dar şi cu factorii politici de la Iaşi, a hotărât, împreună cu un însemnat grup de colaboratori, să înfiinţeze publicaţia ”Glasul Bucovinei”, în care a fost publicat, în primul număr (9/22 octombrie), programul unioniştilor bucovineni, intitulat ”Ce vrem”. În cadrul programului scris de Sextil Puşcariu şi adoptat la 11 octombrie 1918, se preciza: ”Vrem: să rămânem români pe pământul nostru strămoşesc şi să ne cârmuim singuri, precum o cer interesele noastre româneşti” potrivit lucrărilor ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003) şi ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (vol II, Ioan Scurtu).

La 14/27 octombrie 1918, la iniţiativa fruntaşilor Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, în strânsă legătură cu evoluţia evenimentelor din Imperiu, cu acţiunile întreprinse de români în Transilvania şi faţă de ameninţarea politică şi militară a ucrainenilor, a fost organizată la Cernăuţi, o importantă adunare naţională, la care au participat deputaţii din Parlamentul de la Viena, foştii deputaţi din ultima Dietă bucovineană, dar şi alţi reprezentanţi ai populaţiei româneşti. Adunarea Naţională Constituantă a Bucovinei a decis: ”Reprezentanţii poporului din Bucovina întruniţi astăzi, în ziua de 27 octombrie 1918, în capitala Bucovinei, se declară în puterea suveranităţii naţionale Constituantă a acestei ţări româneşti; Constituanta hotărăşte unirea Bucovinei integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent şi va purcede spre acest scop în deplină solidaritate cu românii din Transilvania şi Ungaria” conform lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

A fost instituit un Consiliu Naţional, alcătuit din 50 de membri reprezentând diferite pături sociale, al cărui preşedinte era Dionisie Bejan. Consiliul Naţional a format Consiliul Secretarilor de Stat (cu caracter de guvern), compus din 14 membri şi un Comitet Executiv, prezidat de Iancu Flondor şi în componenţa căruia mai intrau Dionisie Bejan, Doru Popovici, Sextil Puşcariu, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea şi L. Tomoioagă. Hotărârile Adunării Constituante au avut o importanţă deosebită în desprinderea de Imperiul Austro-Ungar pe baza principiului autodeterminării naţionale, în vederea unirii cu Ţara.

Abdicarea împăratului Carol I a aruncat întregul imperiu într-o stare de anarhie, teritoriul Bucovinei devenind locul de dispută între români şi ucraineni. În faţa acestei situaţii, Consiliul Naţional Român a cerut guvernului de la Iaşi să trimită de urgenţă trupe pentru a împiedica acţiunile ucrainenilor şi extinderea anarhiei bolşevice. Regele Ferdinand a încuviinţat această cerere, iar la 11 noiembrie trupele române comandate de generalul Iacob Zadic au intrat în Cernăuţi. La 12 noiembrie, s-a întrunit Consiliul Naţional care a declarat că în virtutea hotărârii Constituantei din 27 octombrie, îşi impune autoritatea asupra întregii Bucovine.

La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, s-au desfăşurat lucrările Congresului General al Bucovinei, la care au participat 74 de delegaţi ai Consiliului Naţional, 13 delegaţi ai ucrainenilor, 7 ai germanilor, 6 ai polonezilor. S-au aflat la Cernăuţi, câteva mii de locuitori veniţi din diferite colţuri ale Bucovinei.

Moţiunea prezentată de preşedintele Congresului, Iancu Flondor, s-a constituit într-o hotărâtă declaraţie de unire, subliniind caracterul românesc al Bucovinei şi asuprirea naţională din 144 de ani de stăpânire străină. Astfel, membrii Congresului General al Bucovinei au hotărât: ”Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”. Atât reprezentantul polonezilor, Stanislaus Kwiatkowski cât şi cel al germanilor, Alois Lebouton s-au pronunţat în favoarea unirii. ”Glasul Bucovinei” a salutat hotărârea adoptată: ”Visul nostru de aur s-a împlinit. Părinţii noştri, care au murit de dorul acestui vis, de azi înainte vor găsi odihna cuvenită în pământul liber şi dezrobit”, potrivit lucrării ”Istoria românilor” (vol. VII, tom II, Ed. Enciclopedică, 2003).

Unirea Bucovinei cu Ţara a fost urmată şi încununată de actul istoric de la 1 decembrie 1918, când a avut loc Adunarea Naţională de la Alba Iulia care a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. În primăvara aceluiaşi an, la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău, întrunit în şedinţă festivă, vota unirea Basarabiei cu România. Rezultatul votului (86 voturi pentru, 3 împotrivă şi 35 abţineri) a fost comunicat preşedintelui Consiliului de Miniştri, Alexandru Marghiloman, care a declarat: ”În numele poporului român şi al regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte şi în veci! Trăiască România Mare!” potrivit volumului ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Sursa: agerpres.ro

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a dispus o serie de măsuri de prevenire, supraveghere şi control pentru evitarea răspândirii virusului pestei porcine africane (PPA), în condiţiile în care apropierea sărbătorilor de iarnă este caracterizată de o creştere a numărului de porci sacrificaţi.

Astfel, în gospodăriile populaţiei, ANSVSA recomandă verificarea respectării normelor sanitar-veterinare privind identificarea şi înregistrarea animalelor şi intensificarea controalelor în vederea interzicerii creşterii extravilane (stâne, cantoane, societăţi agricole, alte clădiri dezafectate etc.).

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit trebuie anunţat imediat în cazul în care proprietarul de animale constată înainte de sacrificare, apariţia unor modificări a stării de sănătate a animalului (inapetenţă, febră, pielea se înroşeşte, apoi devine cianotică, arcuire a spatelui, mers greoi, vomă cu sânge, diaree cu sânge, etc) sau/şi după sacrificarea animalului, existenţa unor modificări ale organelor interne şi anume: splina mult mărită de culoare roşie sau neagră, ficat mult mărit, numeroase hemoragii, acumulări de lichide în cavităţi, etc., precizează autoritatea într-un comunicat remis Agerpres.

Potrivit sursei citate, în pensiuni şi puncte gastronomice locale este obligatorie efectuarea cu 24 de ore a examenului ante-mortem şi, ulterior, al celui post-mortem, iar în zona de tăiere trebuie luate măsuri pentru evitarea contaminării cărnii şi organelor, ceea ce implică obligatoriu existenţa unei surse de apă potabilă rece şi caldă, un recipient pentru colectarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman. Nu în ultimul rând, în zona în care are loc tranşarea cărnii, trebuie luate măsuri pentru evitarea contaminării, ceea ce implică obligatoriu existenţa unei surse de apă potabilă rece şi caldă şi facilităţi corespunzătoare, în timp ce carnea tranşată şi organele trebuie manipulate şi depozitate în condiţii igienice, inclusiv la temperatură controlată, de către persoane cu stare de sănătate şi de igienă personală corespunzătoare, astfel încât să fie evitat orice risc de contaminare cu agenţi fizici, chimici şi microbiologici, respectiv pentru a nu compromite siguranţa cărnii şi a organelor.

Sursa: digi24.ro

Legea care interzice bullying-ul în școli a intrat în vigoare, vineri, iar potrivit prevederilor este interzis orice comportament care constă în violență psihologică. Profesorii vor fi instruiți astfel încât să recunoască acest fenomen și să ia măsurile potrivite.

„În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying”, se arată în noua prevedere introdusă în Legea educației.

În aceeași lege a mai fost introdusă o mențiune care arată că profesorii și învățătorii vor fi instruiți, în cardrul sesiunilor de perfecționare pe care le urmează, și cu privire la violența psihologică – bullying.

Potrivit legii, bullying-ul (violența psihologică) poate fi definit ca: „acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale”.

În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a acestor modificări, Ministerul Educației trebuie să elaboreze toate normele necesare aplicării. În lege nu au fost introduse sancțiunile pentru bullying, însă este menționat profesorii vor aplica măsurile.

Legea a fost promulgată luni de președintele Klaus Iohannis.

Sursa: stiripesurse.ro

Cel mai mare strat de zăpadă din ţară, de 22 de centimetri, a fost măsurat vineri dimineaţa, la staţia meteo de la Bâlea Lac, situată la peste 2.000 de metri altitudine, în munţii Făgăraş, potrivit hărţii Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), privind grosimea stratului de zăpadă.

Meteorologii de la Sibiu confirmă că, la Bâlea Lac, zăpada măsoară 22 de centimetri şi spun că este posibil să mai ningă în următoarele ore.

Accesul în zona respectivă se poate face doar cu telecabina. Transportul pe cablu de la Bâlea se face doar când condiţiile meteo sunt bune şi nu sunt probleme tehnice, pe o distanţă de 3.700 de metri. Un turist adult trebuie să plătească 70 de lei pentru un drum dus-întors cu telecabina, la Bâlea.

Turiştii pot ajunge cu maşina doar până la Bâlea Cascadă.

Circulaţia rutieră este închisă pe DN 7C (Transfăgărăşan), de la kilometrul 104 (Piscu Negru, judeţul Argeş) până la kilometrul 130+800 de metri (Cabana Bâlea Cascadă, judeţul Sibiu).

Sursa: agerpres.ro

Un bărbat din Bihor a fost trimis în judecată pentru că şi-a terorizat concubina până când femeia şi-a pus capăt zilelor. Procurorii spun că bătăile şi umilinţele aproape zilnice la care a supus-o, de multe ori în faţa celor trei copii pe care îi aveau împreună, au împins-o pe femeie să se sinucidă.

Cei doi aveau o relaţie de 18 ani şi trei copii. Vecinii spun că femeia se angajase, în 2015, într-o fabrică de pantofi din localitatea învecinată. Înainte să plece la lucru, hrănea animalele și pregătea copiii de școală. Seara, când se întorcea, bărbatul striga la ea și o bătea.

Mama bărbatului trimis în judecată: „Ea nu a fost una să se plângă la mine şi nici la nimeni. Toate ce s-o fi întâmplat le-o luat ea, pe ea.”

În iulie 2017, femeia nu a mai rezistat și s-a sinucis.

Tiberiu Sighiartău, purtător de cuvânt la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea: „Prin acte sistematice de violenţă psihică şi fizică a determinat-o pe victimă să se sinucidă în locuinţa comună, consecinţă pe care inculpatul a cunoscut-o din declaraţiile victimei şi pe care a acceptat-o.”

După moartea mamei, copiii cuplului au fost daţi în grija unor familii din sat. Tatăl riscă o pedeapsă cu închisoarea între 3 și 7 ani.

Paul Cristian, primarul comunei Lăzăreni: „Copiii se găsesc în două familii, situaţia e bună, sunt monitorizaţi de Protecţia Copiilor din Oradea şi e mult mai bine decât dacă rămâneau cu tatăl.”

În prezent, în Bihor nu există niciun centru pentru femeile supuse violenţelor domestice. Singurul de acest fel a fost închis anul trecut, din lipsă de fonduri.

Adrian Matiş, coordonator proiect Fundaţia SMILES: „La momentul acesta, într-adevăr, nu există un astfel de adăpost, din considerente financiare.”

Datele Poliției Române arată că, anul trecut, au fost reclamate aproape 100 de cazuri de violenţă domestică pe zi. Adică peste 35.600 de astfel de situaţii. Specialiștii spun că mai puțin de una din trei victime se adresează autorităților.

Sursa: agerpres.ro

Peste 500 de incendii, care s-au soldat cu 26 de morţi şi 57 de răniţi, s-au înregistrat, la nivel naţional, în perioada 1 octombrie – 15 noiembrie, a informat, joi, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Pompierii atrag atenţia că necunoaşterea regulilor de prevenire, asociată de multe ori cu neglijenţă, conduce în fiecare an la incendii în peste 6.500 de locuinţe.

„Exploatarea sistemelor şi a mijloacelor de încălzire cu defecţiuni sau fără respectarea măsurilor de prevenire specifice, precum şi lăsarea acestora în funcţiune fără supraveghere, generează anual peste 800 de incendii la locuinţe, cu victime omeneşti”, se arată într-un comunicat de presă al IGSU.

Potrivit sursei citate, în perioada sezonului rece, un alt factor generator de situaţii de urgenţă cu urmări grave îl reprezintă exploatarea cu defecţiuni sau improvizaţii a instalaţiilor electrice sau suprasolicitarea acestora prin conectarea simultană a mai multor consumatori, în special mijloace de încălzire de tipul reşouri, radiatoare, aeroterme.

Totodată, exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor şi consumatorilor de gaze naturale sau a buteliilor de aragaz poate genera situaţii de urgenţă.

Informaţii despre modul de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă pot fi obţinute prin intermediul aplicaţiei DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store şi App Store şi a Platformei Naţionale de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă „Fiipregatit.ro” – www.fiipregatit.ro.

Sursa: agerpres.ro

Ultimii trei inculpaţi din dosarul Colectiv vor fi audiaţi joi la Tribunalul Bucureşti, urmând a se trece la dezbateri finale în procesul în care sunt judecaţi patronii clubului şi fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone.

La ultimul termen al procesului, care a avut loc în 14 noiembrie, judecătorul care se ocupă de acest caz, Mihai Bălănescu, i-a anunţat pe avocaţi să fie pregătiţi joi pentru dezbateri finale şi i-a atenţionat că, dacă vor lipsi, se va apela la avocaţi din oficiu.

Tot atunci, magistratul a anunţat că este posibil ca pledoariile să se prelungească pe mai multe zile.

În aprilie 2016, dosarul ‘Colectiv’ a fost trimis în instanţă de Parchetul General, iniţial la Judecătoria Sectorului 4, procesul fiind apoi mutat la Tribunalul Bucureşti.

Doi ani procesul a fost blocat pe chestiuni de procedură, iar judecătorul desemnat iniţial să se ocupe de acest caz a ieşit la pensie, fiind înlocuit în octombrie 2018 de Mihai Bălănescu. Noul judecător a promis că va grăbi soluţionarea dosarului, în fiecare săptămână fiind audiaţi zeci de martori şi victime.

În proces sunt judecaţi patronii clubului – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu; Daniela Niţă – patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist), precum şi persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

De asemenea, au fost trimişi în judecată fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, trei angajaţi din cadrul primăriei: Aurelia Iofciu – şef al Serviciului autorizări comerciale, Larisa Luminiţa Ganea – consilier superior, Ramona Sandra Moţoc – referent superior, ambele în cadrul aceluiaşi serviciu, dar şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei.

În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, Sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015”.

Anchetatorii mai arată că Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu „nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, (…) nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL”.

Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4.

Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei sunt acuzaţi că, deşi au făcut mai multe deplasări la clubul Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti pentru că funcţiona fără aviz/autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.

Sursa: agerpres.ro