Banca Națională a României a înregistrat, în 2024, un profit de peste 3,842 miliarde lei, cu 58% (+1,414 miliarde lei) mai mare față de cel din anul anterior (2,428 miliarde lei), conform raportului anual al băncii centrale, publicat luni.
Cheltuielile de funcționare au fost, anul trecut, cu circa 13% sub nivelul bugetat, iar ponderea lor în cheltuielile totale operaționale s-a redus la 8% în 2024, de la 11% în 2023.
Potrivit sursei citate, rezultatul operațional al BNR (excluzând cheltuielile cu diferențele nefavorabile din reevaluarea unor dețineri în valută, respectiv veniturile nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor) a înregistrat o valoare semnificativă, și anume un profit operațional în sumă de 5,647 miliarde lei.
‘Rezultatul financiar realizat la 31 decembrie 2024 a consemnat o evoluție semnificativ favorabilă față de anul anterior. Astfel, în 2024, BNR a înregistrat profit în sumă de 3.842.740.000 lei, cu 58% (+1.414.087.000 lei) mai mare față de cel înregistrat în anul anterior (2.428.653.000 lei). Se remarcă, în principal, următoarele evoluții: obținerea unui profit operațional în sumă de 5.646.954.000 lei, cu 16% (+798.533.000 lei) peste profitul operațional al anului anterior (4.848.421.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea la valoarea de piață a titlurilor denominate în valută în sumă de 259.774.000 lei, cu 0,3% (-690.000 lei) mai puțin decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (260.464.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea activelor nete în valută în sumă de 1.548.606.000 lei, cu 28% (-610.698.000 lei) decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (2.159.304.000 lei); înregistrarea de venituri nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor la 31 decembrie 2024 în sumă de 4.166.000 lei (2023: zero)’, se explică în raport.
Raportul mai semnalează că excedentul de lichiditate de pe piața monetară a continuat să crească în prima parte a anului 2024, dar s-a restrâns ulterior, mai accentuat în trimestrul IV, și a fost drenat pe mai departe de banca centrală prin intermediul facilității de depozit. Această evoluție a condus la înregistrarea de cheltuieli semnificative cu dobânzile plătite. În plus, s-au înregistrat venituri din cupon aferente titlurilor de stat în lei achiziționate de BNR – în principal în anul 2020 – în vederea consolidării lichidității structurale din sistemul bancar pentru a contribui la finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public.
Veniturile menționate au fost mai mici decât cheltuielile cu dobânzile plătite în cadrul operațiunilor de politică monetară (pentru rezervele minime obligatorii în lei și facilitatea de depozit), înregistrându-se un rezultat net aferent operațiunilor de politică monetară pentru anul 2024 însemnând pierdere în sumă de 2,533 miliarde mii lei, scrie agerpres.ro.

Vacanța vine, iar românii s-au apucat să își facă bagajele. Indiferent de destinație și durata sejurului, românii nu uită niciodată să pună în valiză și o mică trusa de prim ajutor, care să conțină medicamente de bază, precum calmante, picături antialergice, spray nazal sau sirop de tuse.
Deși unele medicamente se pot achiziționa la liber în farmaciile din România, alte țări au reglementări stricte privind substanțele care pot fi transportate. Specialiștii recomandă o informare temeinică înainte de plecare, consultând site-ul Ministerului Afacerilor Externe.
Farmaciștii recomandă să nu luăm în vacanță medicamente cu substanțe interzise în anumite țări. De exemplu, paracetamolul sau ibuprofenul simplu sunt în general permise, dar variantele care conțin pseudoefedrină pot crea probleme. Pentru a nu încărca bagajul inutil și a evita riscurile, se recomandă să luăm doar cantitățile necesare pentru perioada vacanței. „Nu luăm toată cutia, ci doar câteva pastile, strict cât avem nevoie”, spune farmacista.
Ministerul Afacerilor Externe oferă informații actualizate despre medicamentele interzise în fiecare țară. De exemplu, opioidele și codeina sunt ilegale în Emirate și Grecia. Pseudoefedrina este interzisă în Japonia.
De asemenea, Statele Unite, Franța, Spania, Norvegia, Norvegia și Serbia nu permit consumul de metamizolul sodic. Chiar și simpla asprirină este interzisă în Serbia.
În Emiratele Arabe Unite, turiștii prinși cu medicamente pe bază de codeină sau tramadol riscă arestul, scrie stiripesurse.ro.

Într-un moment de criză bugetară acută, în care Guvernul solicită populației să accepte măsuri dure de austeritate – înghețări salariale, reducerea aparatului bugetar și creșteri de taxe –, o companie strategică din industria de apărare a decis majorarea indemnizațiilor conducerii cu peste 1.000%. Este vorba despre Fabrica de Pulberi Făgăraș, aflată în subordinea Ministerului Economiei.
Conform documentelor interne consultate de presă, Consiliul de Administrație al companiei a votat în aprilie 2025 creșterea indemnizației lunare brute pentru cei trei membri de la 1.680 lei la 19.000 lei – o majorare de 11,2 ori, echivalentul a aproape 4.000 euro net pe lună. Decizia a fost luată la doar două luni după începerea mandatului, fără informare publică prealabilă și fără o justificare oficială privind performanțele sau necesitatea creșterii.
Această măsură vine în contradicție directă cu discursul autorităților centrale, care insistă, în negocierile cu Bruxelles-ul, pe necesitatea unei „discipline fiscale exemplare” pentru reducerea deficitului bugetar – estimat în 2025 la peste 6% din PIB.
Ministerul Economiei, sub autoritatea căruia funcționează Fabrica de Pulberi, nu a emis până acum un punct de vedere oficial. Însă surse din minister au declarat sub protecția anonimatului că „nu au fost informați în prealabil” de conducerea fabricii cu privire la aceste creșteri și că „este posibilă o intervenție pentru reevaluarea deciziei”.
Consiliul de Administrație s-a autopremiat cu 19.000 lei/lună, în plină criză fiscală. Fără performanțe, fără transparență, scrie stiripesurse.ro.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) atrage atenția contribuabililor asupra apariției unui site fraudulos, cu o interfață similară celei oficiale, care are ca scop colectarea ilegală de date personale ale utilizatorilor.
‘Site-ul identificat, https://anaf-ro.web.app/public/index.html, care folosește denumiri și elemente grafice asemănătoare cu cele de pe portalul oficial al ANAF, nu aparține instituției și reprezintă o tentativă de înșelăciune informatică’, transmite ANAF printr-un comunicat.
ANAF precizează că pagina oficială este accesibilă exclusiv la adresa: www.anaf.ro.
Astfel, orice altă variantă de adresă, în special cele care conțin terminații atipice (.net, .info, .com.ro etc.) sau solicită completarea de formulare neobișnuite reprezintă potențiale capcane.
‘Vă rugăm să nu furnizați date cu caracter personal, bancar sau fiscal în formulare apărute pe astfel de site-uri. În cazul în care ați accesat accidental o astfel de platformă sau ați oferit informații sensibile, vă recomandăm să contactați de urgență autoritățile competente și, dacă este cazul, instituția bancară’, se mai precizează în comunicat.
ANAF colaborează cu autoritățile din domeniul securității cibernetice pentru blocarea site-urilor malițioase și identificarea persoanelor responsabile, menționează instituția, conform agerpres.ro.

George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a declarat joi, pentru B1 TV, că din 1 iulie, deci după expirarea schemei de plafonare-compensare a facturilor la energie, vor fi ajutate la plata facturilor circa 3,5 milioane de gospodării, care vor primi niște vouchere. Încă nu s-a stabilit valoarea acestora, existând două propuneri: 36 sau 72 de lei pe lună. Noi discuții vor avea loc azi pentru luarea deciziilor.
„Din analizele care s-au făcut la nivelul Ministerului Muncii și Ministerului Energiei, la care a participat și ANRE – am fost invitați la toate întâlnirile de lucru, aproximativ 3,5 milioane de gospodării vor beneficia de acest voucher pentru energie, care se va aplica din 1 iulie. S-au luat în considerare veniturile pe cap de familie, de gospodărie. Aceste locuri de consum vor fi protejate și după data de 1 iulie. Circa 2.700 de lei de persoană (e limita de venit).
Valoarea voucherului… în continuare sunt discuții. Au fost două propuneri: să fie de 36 de lei sau 72 de lei. Azi, la 12.00, mai are loc o întâlnire între cele două ministere și a fost și ANRE invitată și vom participa. Vom vedea deciziile pe care cele două ministere le vor lua. Rolul nostru e să dăm date specifice (…). Evident că lucrurile trebuie discutate și cu Ministerul de Finanțe, ca impactul în buget să fie sustenabil”, a declarat George Niculescu.
Acesta a precizat apoi că, din ce a auzit în presă, impactul bugetar e de 800 de milioane până la un miliard de lei până la finalul anului. „Eu am prezentat opiniei publice ce se întâmplă în comparatorul de prețuri pe care l-am pus la dispoziție de către ANRE consumatorilor. Prețurile care urmează să fie practicate de furnizori începând din 1. Am observat că un furnizor are o ofertă de aproximativ 1,02 lei/kWh și majoritatea furnizorilor, în funcție de cote de piață, sunt grupați în jurul valorii de 1,45 – 1,55 lei. Asta m-a determinat să-i rog pe colegii din ANRE să facem o analiză să vedem exact cum se face prețul – care e media de achiziție a acestor furnizori pentru energie, să compunem prețul din toate tarifele pe care trebuie să le pună și să vedem la ce valoare ajungem, să vedem dacă valoarea de 1,45 – 1,55 e sustenabilă din punct de vedere al achiziției de energiei. Vă rog să nu-mi cereți mai multe detalii că până la finalizarea ei nu vreau să fac public mai multe lucruri”, a mai afirmat șeful ANRE.
Acesta a precizat apoi că ANRE derulează o campanie de informare privind prețurile și a cerut furnizorilor să-și informeze din timp clienții cu privire la noile modificări.
„Am observat că cel puțin un mare furnizor de energie, în cazul a circa 600.000 de locuri de consum, nu a trimis la timp aceste informări. Ele au fost trimise într-un final, dar mai târziu”, a mai spus George Niculescu, punctând că vor fi date amenzi pentru nerespectarea reglementărilor, scrie b1tv.ro.

Măsurile luate în calcul de guvern pentru redresarea economică creează nemulțumiri în toate sectoarele economiei. Agricultorii sunt îngrijorați de renunțarea la taxarea inversă a TVA, o măsură excepțională în cazul producătorilor de cereale care anulează practic obligația de plată pentru fermieri. Ei spun că reintroducerea taxei pe valoare adăugată va duce la dezvoltarea unei piețe negre a cerealelor și creșterea evaziunii fiscale.
Taxarea inversă în agricultură pentru comerțul cu cereale este implementată de ani buni și până acum s-a dovedit eficientă. Presupune ca obligația plății TVA să fie transferată către beneficiarii bunurilor sau serviciilor, prin excepție de la regula de bază care impune că TVA este plătit de vânzător sau prestatorul de servicii. Dacă beneficiarii au drept de deducere, practic nu se achită nimic.
Fermierii spun că renunțarea la taxarea inversă nu va aduce niciun ban în plus la bugetul statului, ci dimpotrivă.
CORNEL STROESCU, fermier: Se legiferează hoția din nou, cum era până în 2011, samsarii, prețuri de nimic, TVA furat de la stat neplătit.
FELIX ODINĂ, fermier: Ceea ce se întâmpla până când s-a introdus taxarea inversă la cereale, aceia nu erau achizitori. Erau o mare parte din ei samsari. Și ar reînflori ceea ce la momentul respectiv era considerat vânzare la roata mașinii.
LEONARD CIC, fermier: Consider că e o mare greșeală să se întâmple să se întâmple acest lucru, o să fie o mai grea colaborare între noi și traderi, pentru că în momentul în care cineva plătește un preț mai mare, cu siguranță va apărea riscul de evaziune.
Specialiștii susțin că fermierii vor pierde bani dacă taxarea inversă va fi desființată.
Fermierii sunt de părere că, pe lângă încurajarea tranzacțiilor de pe piața neagră, renunțarea la sistemul actual de încasare a TVA va provoca și scumpirea produselor, scrie tvrinfo.ro.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, miercuri, la 7,09% pe an, de la 7,14% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.
Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,17% pe an, de la 7,19%, în ședința de marți, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 7,30%.
În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,66%, scrie agerpres.ro.

Trei federații sindicale din Educație au anunțat pentru azi, 18 iunie, un protest în școli, universități, biblioteci și institute de cercetare, membrii săi urmând să poarte un semn distinctiv – banderolă, ecuson – în timpul activităţilor. Sindicaliștii reclamă măsurile presupus a fi luate de viitorul guvern pentru reducerea deficitului bugetar, precum și faptul că politicienii nu și-au respectat promisiunile făcute la greva profesorilor de acum doi ani.
„În situaţia în care protestul de miercuri va fi tratat cu indiferenţă, iar viitorul Guvern va pune în practică propunerile de măsuri apărute în spaţiul public, care vor afecta salariaţii din învăţământ, (sindicatele) sunt hotărâte să declanşeze ample acţiuni de protest!”, au avertizat Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie «Spiru Haret» şi Federaţia Naţională Sindicală «Alma Mater».
Sindicatele cer menţinerea normei actuale de predare, argumentând că o creștere a acesteia „ar compromite iremediabil calitatea predării, ar spori epuizarea profesională şi ar descuraja şi mai mult tinerii să aleagă cariera didactică”.
Ele mai avertizează că o coborâre a pragului salarial în funcţie de care se acordă voucherele de vacanţă şi indemnizaţia de hrană „va conduce la o scădere a puterii de cumpărare (şi aşa foarte mică), fiind afectaţi, în special, personalul de predare aflat la început de carieră, personalul didactic auxiliar şi personalul administrativ”.
De asemenea, acestea nu sunt de acord nici cu eliminarea indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor și nici cu reducerea personalului din institutele de cercetare şi din instituţiile Academiei Române.
„Zilele acestea s-au împlinit doi ani de la finalizarea grevei generale din învăţământ. Cu această ocazie, dorim să amintim clasei politice că încă mai sunt promisiuni neonorate, că salarizarea nemotivantă şi neconformă cu importanţa muncii prestate de către salariaţii din învăţământ ţine tinerii departe de acest sistem. Aşteptăm să vă ţineţi promisiunile: atât din anul 2023, cât şi din campaniile electorale de anul trecut şi de anul acesta!”, au mai transmis sindicaliştii reprezentanți ai cadrelor didactice, conform b1tv.ro.

Un nou scandal lovește Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Curtea de Conturi a descoperit plăți necuvenite de peste 216 milioane de lei către toți angajații instituției, sub forma unor „premii” acordate fără nicio justificare a performanței individuale. Practic, banii au fost distribuiți ca bonusuri colective, fără criterii clare, în afara limitelor bugetare aprobate pentru anii 2021 și 2023, scrie tvrinfo.ro.
Sesizarea penală este deja transmisă autorităților competente, iar ancheta vizează inclusiv nereguli salariale grave, cum ar fi acordarea unor sporuri fără ierarhizare, salarii negociate arbitrar, diferențe nejustificate între angajați pe posturi similare și plăți ilegale în proiecte europene.
Pe lângă primele ilegale, Curtea de Conturi semnalează și o situație șocantă: peste 3 milioane de hectare de pădure nu apar în evidențele contabile ale Romsilva, fiind înregistrate cu valoarea de zero lei. Vorbim de păduri aflate în proprietatea statului, dar care nu sunt evaluate financiar și nu sunt trecute oficial în patrimoniul contabil.
Auditul a mai descoperit și conflicte de interese, contracte cu firme ale angajaților Romsilva, întârzieri la valorificarea masei lemnoase, lipsa penalităților contractuale și neîncasarea unor creanțe de peste 8 milioane de lei – prejudicii din tăieri ilegale și lemn vândut fără plată.
Mai grav, comitetul de audit al Consiliului de Administrație nu îndeplinește cerințele legale, iar separarea funcțiilor de conducere și supraveghere este încălcată, generând suspiciuni de lipsă de obiectivitate în luarea deciziilor.
Este unul dintre cele mai dure rapoarte emise de Curtea de Conturi în ultimii ani, iar urmările ar putea ajunge rapid în instanță.