Consiliul Național al Audiovizualului a interzis reclamele prin intermediul cărora farmaciile promovează suplimente alimentare. Această decizie poate avea efecte dintre cele mai grave, inclusiv un mediu concurențial total distorsionat, informează stiripesurse.ro.
„Art. 154 – (1) Este interzisă (…) promovarea farmaciilor prin asocierea acestora cu promoții la medicamente, tratamente medicale, produse homeopate, dispozitive medicale și suplimente alimentare.”
CNA pare să acționeze contrar scopului protejării publicului, liberei concurențe și recomandărilor Consiliului Concurenței, deși a furnizat acestuia informații în cadrul studiului privind piețele medicamentelor OTC și suplimentelor alimentare și chiar a fost supusă în trecut unei investigații a autorității de concurență.
Măsura de interzicere a reclamei pentru promoții la suplimente alimentare prezente în farmacii ar putea genera efecte contrare scopului său declarat, inclusiv efecte de distorsionare a concurenței libere. Crearea unui mediu concurențial corect și transparent duce la scăderea prețurilor pentru consumator, ceea ce este în interesul acestuia. Conform regulilor concurențiale, dar și în contextul economic actual, orice măsură care ar putea conduce la reducerea competitivității și la posibila creștere artificială a prețurilor trebuie cântărită cu atenție.

Confederațiile sindicale îi cer premierului Ilie Bolojan o întâlnire de urgență, luni, pe tema austerității, avertizând că, în lipsa unui dialog, vor declanșa procedurile pentru grevă generală, anunță CSDR.
„Confederațiile sindicale reprezentative la nivel național, CNS Cartel Alfa, CNSLR – Frăția, Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR) și CSN Meridian, având în vedere proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, aflată în procedura de avizare de către Consiliul Economic și Social, precum și celelalte măsuri de austeritate prevăzute a fi adoptate în perioada următoare, vă solicită o întâlnire de urgență, astăzi 30 iunie 2025, la o oră stabilită de comun acord. În situația în care Guvernul României va fi indiferent la solicitarea noastră urmează inițierea procedurilor legale pentru declanșarea grevei generale la nivel național”, atenționează sindicaliștii.
Cuantumul sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare ar putea fi stabilit până la 300 lei brut lunar, pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
„În raport cu condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare”, se arată în document, conform stirileprotv.ro.
Această măsură are în vedere limitarea cheltuielilor bugetare permanente în vederea asigurării sustenabilității finanțelor publice, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.
Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiții, stabilite potrivit Legii nr. 31/1991, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsă între 1–3 zile lucrătoare, mai prevede proiectul.
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat pe anul 2025 este estimat la 1,345 miliarde lei, respectiv reducerea cheltuielilor la bugetul de stat cu 1,047 miliarde lei și la bugetele locale cu 298 milioane lei.

Rezultatele finale de la examenul de Bacalaureat 2025 au fost publicate cu puțin timp în urmă de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), pe bacalaureat.edu.ro, și pot fi văzute în articol. Vezi mai jos listele cu notele și mediile finale obținute de candidați la Bacalaureat 2025 după contestații.
32 de candidați care au susținut examenul de Bacalaureat 2025, sesiunea iunie, au obținut media 10, după ce au fost soluționate contestațiile, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației și Cercetării. Inițial, când au fost publicate rezultatele inițiale erau doar 23 de candidați cu media 10, scrie edupedu.ro.
În 2025, numărul mediilor de 10 la examenul național de Bacalaureat este cel mai mic din 2014.

După soluționarea contestațiilor, iată mediile de 10 pe fiecare județ:

• Alba – 2 medie de 10;
• Argeș – 1 medii de 10;
• Arad – 0 medii de 10;
• București – 8 medii de 10;
• Bacău – 0 medii de 10;
• Bihor – 0 medii de 10;
• Bistrița-Năsăud – 0 medii de 10;
• Brăila – 0 medie de 10;
• Botoșani – 0 medii de 10;
• Brașov – 0 medii de 10;
• Buzău – 0 medii de 10;
• Cluj – 0 medii de 10;
• Călărași – 0 medie de 10;
• Caraș-Severin – 0 medie de 10;
• Constanța – 2 medii de 10;
• Covasna – 0 medii de 10;
• Dâmbovița – 0 medie de 10;
• Dolj – 3 medii de 10;
• Gorj – 0 medii de 10;
• Galați – 0 medii de 10;
• Giurgiu – 0 medii de 10;
• Hunedoara – 0 medie de 10;
• Harghita – 0 medii de 10;
• Ilfov – 0 medii de 10;
• Ialomița – 1 medii de 10;
• Iași – 2 medii de 10;
• Mehedinți – 0 medie de 10;
• Maramureș – 2 medii de 10;
• Mureș – 0 medii de 10;
• Neamț – 0 medii de 10,
• Olt – 0 medii de 10;
• Prahova – 4 medii de 10;
• Sibiu – 1 medii de 10;
• Sălaj – 0 medii de 10;
• Satu Mare – 0 medie de 10;
• Suceava – 1 medie de 10;
• Tulcea – 0 medii de 10;
• Timiș – 1 medie de 10;
• Teleorman – 0 medie de 10;
• Vâlcea – 1 medie de 10;
• Vrancea – 0 medie de 10;
• Vaslui – 3 medii de 10;

Schema de plafonare compensare expiră, iar consumatorii vor trebui să plătească energia electrică la prețurile de pe piața liberă. Autoritățile recomandă analiza ofertelor, de pe comparatorul de prețuri al ANRE, pentru a obține cel mai bun preț.
Prețurile plafonate la curent electric, pentru consumatorii casnici, vor expira la 1 iulie, conform reglementărilor adoptate de Ministerul Energiei. Drept urmare, experții în energie se așteaptă la o explozie a facturilor pe care le vor plăti românii. Până în prezent, în funcție de consum, tarifele plafonate au fost de 0,68, 0,80 sau 1,3 lei/kWh. De la 1 iulie, acestea vor porni de la 1,04 lei/kWh și vor ajunge la 1,44 lei/kWh.
De la 1iulie, românii vor plăti noile tarife percepute de furnizori care, se vor dubla, aproape, într-o perioadă în care Guvernul Bolojan impune măsuri de austeritate pentru corectarea deficitului bugetar. În perioada următoare sunt așteptate tăieri de salarii și de pensii, dar și concedieri, care se vor suprapune peste majorări de taxe și impozite. Toate acestea vor provoca scumpiri care vor afecta marea majoritate a românilor.
În aceste condiții, pentru a mai reduce din povara românilor, cel puțin în ceea ce privește tarifele la electricitate, Comparatorul de prețuri ANRE rămâne principalul instrument prin care poate fi identificată oferta cea mai potrivită de pe piața energiei.
În baza datelor colectate de pe site-ul ANRE, b1tv.ro a realizat clasamentul celor mai bune oferte la energie electrică, valabile de la 1 iulie 2024, pentru clienții casnici. Clasamentul a fost întocmit pe baza prețului final care include tarifele și taxele.

Cele mai bune oferte de pe piața liberă

Cea mai bună ofertă de pe piață aparține Hidroelectrica care propune consumatorilor un preț de 1,04 lei/kWh. Acesta va fi menținut pentru un an. În acest context, la un consum de 100/kWh, valoarea facturii va ajunge 104 lei. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România, aflat sub controlul statului.
Pe locul doi, compania Nova Power and Gas percepe un tarif de 1,26 lei/kWh. Energia pe care o scoate la vânzare provine exclusiv din surse regenerabile. În ofertă este prevăzut un preț fix pentru pentru trei luni. Astfel, conform unui calcul simplu, la un consum de 100 kWh, prețul facturii ajunge la 126 lei.
MET Enrgy România oferă un preț de 1,34 lei/kWh, oferta fiind standard pentru consumatorii casnici. Aici trebuie spus că firma percepe o taxă suplimentară de 5 lei pentru factura emisă pe hârtie. Astfel, prețul facturii pentru 100 kWh ajunge la 134 lei.
Tot un tarif de 1,34 lei/kWh percepe consumatorilor casnici și EM Power SRL. Oferta este valabilă pentru un contract pe o durată de trei luni, cu două luni plătite în avans, termen de plată 2 zile și garanție obligatorie. La un consum de 100 kWh, valoarea facturii ajunge la 134 lei.
Compania Energy Tech Entera percepe un tarif de 1,36 lei/kWh, pentru oferta Entera Switch, bazată pe energie obținută exclusiv din surse regenerabile. Valoarea facturii ajunge la 136 lei pentru un consum de 100 kWh.
Next Energy Partners percepe un preț de 1,42 lei/kWh pentru o ofertă destinată clienților finali casnic aferentă perioadei 1.07 – 31.07.2025. Valoarea facturii ajunge la 142 lei pentru 100 kWh consumați.
PPC Energie percepe un preț de 1,42 lei/kWh pentru energie furnizată din surse regenerabile. Oferta propusă, PPC Energie Verde Muntenia Sud presupune un preț de 142 lei pentru un consum de 100 kWh.
Compania Anchor Group propune o ofertă cu un preț de 1,42 lei/kWh. Oferta apare ca ofertă-tip în comparator.Valoarea facturii ajunge la 142 lei pentru 100 kWh.
Electrica Furnizare percepe un tarif de 1,43 lei/kWh pentru oferta Stabil 30. Valoarea facturii este estimată la 143 lei/100 kWh.
Engie România practică un tarif de 1,44 lei/kWh. Energia vândută provine exclusiv din surse regenerabile. Oferta se numește Ampero Verde, iar valoara facturii ajunge la 144 lei pentru un consum de 100 kWh.

Aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie, în anul 2024, iar aproximativ 19% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, relevă datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2024 de 19%, în scădere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent.
Practic, în valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2024, de 3,595 milioane persoane, mai puține cu 375.000 persoane față de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%.
În funcție de sexe, în 2024, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaților (19% față de 18,9%). Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) și a celor de 18-24 ani (22,2%).
De asemenea, rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 22,6% în anul 2024 (în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de anul 2023), dar mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți.
‘Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, două cincimi din populație (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 43,6%’, notează INS.
Statistica oficială arată că, în cursul anului trecut, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale față de anul anterior, iar numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2024 de 3266 mii persoane, femeile fiind mai afectate (52,9%), față de bărbați (47,1%.)
Datele INS evidențiază faptul că deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei. Astfel, în anul 2024, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată, în principal, la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,2%) și la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (19,6%).
În privința muncii, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 615.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă).
Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu un 0,9 puncte procentuale (4,3% față de 5,2%)
Distribuția pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților în anul 2024 cu 89.000 persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 1,4 puncte procentuale (5,0% dintre femei, față de 3,6% dintre bărbați).
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, în anul 2024, corespunzătoare unui număr de 5,3 milioane persoane. Față de anul 2023, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 4,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 739.000 persoane, scrie agerpres.ro.

Numărul de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale a crescut, în primele cinci luni din 2025, cu 0,6%, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, fiind eliberate 14.134 astfel de autorizații, conform datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică.
Creșteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+166 autorizații), Centru (+70), Nord-Vest (+68), Sud-Est (+36), București-Ilfov (+30) și Sud-Vest Oltenia (+14). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (-249 autorizații) și Sud-Muntenia (-51).
Potrivit datelor INS, în luna mai 2025 s-au eliberat 3.364 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (+7,1% față de luna aprilie 2025), cu o suprafață utilă totală de 752.850 mp (+14,1%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale 70,9% sunt pentru zona rurală.
În perioada menționată se evidențiază o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale comparativ cu luna precedentă (+224 autorizații). În profil teritorial, această creștere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+52 autorizații), Centru și București-Ilfov (+46 fiecare), Sud-Vest Oltenia (+45), Sud-Muntenia (+29), Vest (+4) și Sud-Est (+2). În regiunea de dezvoltare Nord-Vest autorizațiile de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale au rămas la același nivel.
De asemenea, în luna mai a.c. s-au eliberat 576 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale (+13,6% față de luna aprilie 2025), în suprafață utilă totală de 354.163 mp (+29,8%). Comparativ cu luna precedentă, în luna mai a.c. s-a înregistrat o creștere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (+81.339 mp). În profil teritorial, această creștere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+83.757 mp), Vest (+20.488) și Sud-Muntenia (+5.879). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (-10.139 mp), București-Ilfov (-9.056), Sud-Vest Oltenia (-5.986), Centru (-2.486) și Nord-Vest (-1.118).
Comparativ cu luna mai a anului trecut, în mai 2025 se evidențiază o creștere atât a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (+10,3%) cât și a suprafeței utile totale (+7,8%) comparativ cu luna mai 2024, scrie agerpres.ro.

Peste 7,5 milioane de români, echivalentul a 40% din populația țării, nu sunt racordați la canalizare. Regiunea cu cel mai mare procent de locuitori fără canalizare este Oltenia, cu peste 51% fără racord. 81% din populația rurală nu are canalizare.
Peste 60 % din populaţia rezidentă a României, reprezentând peste 11,5 milioane de locuitori, avea în 2024 locuinţele conectate la sistemele de canalizare, cu 127.019 persoane mai mult decât în anul 2023, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Citit invers, textul INS dezvăluie însă altceva: 40% din populația României, adică peste 7,5 milioane de români, nu sunt racordați la canalizare. Iar în mediul rural procentul acestora este uluitor: 81% dintre românii care trăiesc la sat nu au canalizare.
”În anul 2024, un număr de 11.578.048 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 60,7% din populaţia rezidentă a României, cu 127.019 persoane mai mult decât în anul 2023. În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare a fost de 11.359.625 persoane, reprezentând 59,6% din populaţia rezidentă a ţării, cu 183.182 persoane mai mult decât în anul 2023. Creşterile au fost determinate de racordarea populaţiei la reţelele de canalizare nou construite, respectiv de punerea în funcţiune a unor noi staţii de epurare a apelor uzate”, arată datele INS.
La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei conectată la sistemele de canalizare, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (96%), urmată de regiunea Centru (72,8%) şi Vest (71,8%).
Gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (41,1%), Sud-Muntenia (42,7%) şi Sud-Vest Oltenia (51,6%).
În anul 2024, în mediul urban populaţia conectată la canalizare a fost de 9.831.832 persoane, reprezentând 99,3% din populaţia rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 1.746.216 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 19% din populaţia rezidentă rurală a României, conform stirileprotv.ro.

România înregistra cele mai mici preţuri la alimente şi băuturi nealcoolice în anul 2024, urmată de Slovacia şi Polonia, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform INS, care are la bază datele Eurostat, România era în 2024 cel mai ieftin stat din UE pentru grupa ‘Alimente și băuturi nealcoolice’ (76%) urmată de Slovacia (83%) și Polonia (87%), iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (120%), având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse.
În anul 2024, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme 143 euro în Danemarca și respectiv 60 euro în Bulgaria, scrie agerpres.ro.
Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2024 în Bulgaria, fiind cu 40% mai mic decât media UE, urmată de România (36% sub media UE).
În anul 2024, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (43% peste media UE), urmată de Irlanda (38% peste media UE), Luxemburg (33% peste media UE) și Finlanda (24% peste media UE).
Totodată, Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele ‘Băuturi alcoolice și tutun’ (69%), ‘Îmbrăcăminte și încălțăminte’ (79%) și ‘Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili’ (38%), urmată de Polonia și Slovacia, pentru grupa ‘Băuturi alcoolice și tutun’ (83%) și de către Croația pentru grupa ‘Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili’ (44%).
În schimb, Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa ‘Îmbrăcăminte și încălțăminte’ (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele ‘Băuturi alcoolice și tutun’ (205%) și respectiv ‘Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili’ (187%).
De asemenea, România are cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE, pentru grupa ‘Recreere și cultură'(67%), urmată de Bulgaria (68%).
Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele ‘Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței’ (75%), ‘Transport’ (72%) și servicii de cazare și restaurante (53%) iar la polul opus, pentru grupa ‘Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței’ se află Luxemburg (123%).
Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele ‘Transport’ (125%), ‘Recreere și cultură’ (137%) precum și la serviciile de cazare și restaurante (148%).
La indicele de volum al PIB/cap de locuitor, România înregistrează o valoare, calculată pe baza PPC, care o situează la nivelul de de 78% față de media Uniunii Europene, urmată de Ungaria și Croația cu 77% față de media UE . Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2024, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 34% sub media UE, iar cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 142%.
Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.
Programul European de Comparare (PEC) a fost inițiat în anii 1970 ca parte componentă a Programului Internațional de Comparare (PIC) și are ca obiectiv compararea în termeni reali a produsului intern brut (PIB) – nivel și structură. Anul 1999 marchează reforma PEC concretizată în obținerea de rezultate anuale pentru toate țările europene incluse în Program.
‘Pentru a realiza comparații ale produsului intern brut, ale componentelor PIB-ului și ale nivelurilor prețurilor, pe total Uniune Europeană și pentru fiecare stat membru, sunt calculate paritățile puterii de cumpărare (PPC), indicatori care elimină efectele diferențelor de nivel al prețurilor dintre țări. Astfel, când datele statelor membre referitoare la componentele PIB-ului sunt convertite într-o monedă comună utilizând PPC, atunci aceste date sunt evaluate la același nivel de preț și reflectă doar diferențele de volum de mărfuri și servicii achiziționate de către țările comparate. La Programul European de Comparare (PEC) participă statele membre ale Uniunii Europene (UE), țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Norvegia și Elveția), țările candidate (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia)’, precizează INS.

Trei din patru români (74%) se arată neîncrezători că Guvernul va gestiona corect veniturile suplimentare obținute din modificările fiscale, iar 64% se tem cel mai mult de creșterea TVA de la 19% la 21%, potrivit studiului Consumer Sentiment Taxe, din iunie 2025, realizat de agenția independentă de cercetare MKOR.
‘Românii nu resping taxele, ci lipsa de echitate. Până nu sunt tăiate privilegiile și nu se comunică clar unde se duc banii, orice nouă impozitare va întâmpina neîncredere și rezistență’, spune Cori Cimpoca, fondatorul agenției de cercetare, conform agerpres.ro.
Conform sursei citate, instituțiile politice se află la un nivel mediu de 2,5 pe o scală 1 – 7 a încrederii. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat de la debutul studiului ‘Consumer Sentiment’ în 2023. În același timp, doar Școala (4,7) reușește să depășească pragul care indică optimism, alături de Sistemul sanitar (4), la limită.
Datele trimestriale arată un minim istoric al încrederii pentru toate instituțiile măsurate: Guvern: 54% dintre români îi acordă note 1-2, scor mediu 2,5; Parlament: 60% note 1-2, scor mediu 2,3; partide politice: 68% note 1-2 – cel mai mare nivel de neîncredere, scor mediu 2,1; administrația locală: scor 3,4 – diferență de aproape un punct față de Guvern, semnalând că proximitatea contează; instituții de securitate și reglementare: Poliția (3,9), BNR (3,9), Bănci (3,7) – zona ‘gri’ a credibilității; piloni sociali: școala (4,7), sistemul sanitar (4) și Biserica (4) sunt singurele care depășesc bariera de neîncredere cu un scor peste medie.
Potrivit realizatorilor studiului, românii trimit un mesaj univoc: după ce risipa dispare, abia atunci pot discuta despre taxe noi.
Aproape jumătate dintre respondenți (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii & corupției (19%). Oricare altă soluție fiscală pornește, așadar, cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acțiuni ‘anti-privilegiu’.
Angajații din sectorul privat susțin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu +11 puncte procentuale (pp) față de angajații de la stat (39%).
De asemenea, românii reacționează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coșului zilnic. Majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detașat, cea mai temută măsură, indicată de 64% dintre respondenți.
Urmează eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază (42%), un semnal clar că anxietatea legată de costul vieții rămâne prioritară.
Studiul menționează un top al măsurilor care îngrijorează: 64% – TVA 21% – impact direct și imediat în toate facturile la consumul zilnic; 42% – Prețuri alimente – teama că dispar plafonările actuale; 32% – Taxa pe tranzacții bancare – afectează plățile curente și economisirile; 28% – Impozitul pe proprietate la valoarea de piață – presiune pe ‘asset-rich, cash-poor’, mai ales pensionari proprietari; 24% – Impozit progresiv pe venit – clivaj rural (+10 pp față de urban).
‘Pe fondul unui pachet fiscal perceput drept inevitabil, 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale. Oamenii se orientează în special către strategii defensive, de reducere a costurilor, dar și tactici active de creștere a veniturilor. Datele arată o societate pregătită să își ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor intra în vigoare’, se menționează în document.
Potrivit studiului, 51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunurile și serviciile curente – reflex dominant în toate segmentele, dar mai pronunțat la cei cu venituri mici (55%), 49% plănuiesc să taie bugetul de vacanțe și divertisment.
Procentul urcă la 64% în rândul managerilor și antreprenorilor, iar 34% spun că vor amâna achizițiile mari (auto, electrocasnice).
Persoanele de peste 57 de ani renunță cel mai des la investiții de anvergură (38%), 34% intenționează să economisească mai mult, cu un vârf de 46% în Generația Z (18-27 ani), semn că tinerii preferă siguranța, nu consumul ‘pe datorie’, 22% ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar 17% ar lucra suplimentar, reacții vizibile mai ales în sectorul privat (27% vs. 12% în sectorul public). Doar 4% declară că nu ar schimba nimic.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, joi, la 7,09% pe an, de la 7,10% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.
Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,17% pe an, de la 7,18%, în ședința de miercuri, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 7,29%.
În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent, scrie agerpres.ro.