Câștigul salarial mediu brut în România a scăzut cu 2,4%, în luna mai a acestui an, comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 9.187 lei, în timp ce salariul mediu net s-a diminuat cu 2,5%, la 5.508, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, la nivelul perioadei de referință, salariul mediu brut a scăzut cu 228 de lei, iar salariul mediu net a înregistrat o scădere de 139 de lei.
Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în: fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (11.696 de lei) și în activitățile de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) – de 11.558 de lei, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (3.346 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.440 lei).
Datele INS relevă faptul că scăderi importante ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN s-au înregistrat astfel: cu 27,6% – în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), cu 27,1% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale și cu procente cuprinse între 9% și 15% – în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, activități de servicii anexe extracției, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe).
Pe de altă parte, cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net au fost cu 4,1% – în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, respectiv transporturi pe apă și între 1% și 3% – în tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), colectarea și epurarea apelor uzate, captarea, tratarea și distribuția apei, activități de editare, alte activități industriale n.c.a., fabricarea substanțelor și a produselor chimice, scrie agerpres.ro.

Fructele proaspete, transportul pe calea ferată și serviciile de igienă și cosmetică s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în timp ce zahărul, gazele sau serviciile de telefonie au avut prețuri mai mici, în iunie 2025 față de iunie 2024, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică.
La capitolul alimente, cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, care în iunie aveau prețuri mai mari cu 33,47% față de iunie 2024, citricele și alte fructe meridionale, cu prețuri mai mari cu 18,37%, legumele și conservele de legume, cu un plus de 11,78%, și cafeaua – 11,59%. Singurul produs alimentar care s-a ieftinit este zahărul, cu o scădere de preț de 3,76%.
În ceea ce privește mărfurile nealimentare, alături de energia termică, care a înregistrat creșteri de preț de 13,63%, în topul scumpirilor se află tricotajele, cu prețuri mai mari cu 7,30%, și cărțile, ziarele și revistele – plus 6,74%. Tarifele la gaze erau mai mici cu 3,15% în luna iunie față de perioada similară din anul trecut.
La capitolul servicii, cele mai importante creșteri ale tarifelor au fost înregistrate la CFR (plus 16,92%), igienă și cosmetică (plus 14,30%) și servicii poștale (plus 12,10%). Pe de altă parte, serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 3,63% în ritm anual în luna iunie iar transportul aerian cu 1,38%.
Rata anuală a inflației a urcat la 5,7% în luna iunie 2025, de la 5,45% în luna mai, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,36%, serviciile cu 7,05% iar mărfurile nealimentare cu 3,9%.
Banca Națională a României a atenționat, în 8 iulie, că rata anuală a inflației va crește considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA și a accizelor, situându-se mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp.
În luna mai, banca centrală a revizuit în creștere, la 4,6%, de la 3,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, scrie agerpres.ro.

Românii plătesc printre cele mai mari sume pentru facturile la energia electrică, la nivelul Uniunii Europene. Informația este prezentată de Asociația Prosumatorilor care acuză ANRE și clasa politică, pentru această situație.
Asociația Prosumatorilor a anunțat că România (APCE) se află pe locul trei în Europa la prețul energiei eletrice. Potrivit unui material de presă, publicat pe site-ul instituției, situația se datorează responsabililor politici, dar și principalii producători și furnizori.
„Nu ne-a fost foarte greu… (să ajungem la aceste prețuri – n.r.) Tot ce vedem că s-a întâmplat în economie — devalizarea bugetului național și huzurul pe bani publici — îl întâlnim multiplicat în producția de energie electrică din România”, se arată în comunicatul citat de b1tv.ro.
Asociația atrage atenția, așa cum a făcut și în trecut, că România nu produce suficientă energie, iar cea pe care o produce prin hidrocentrale, Nuclearelectrica, fie prin centralele pe combustibili fosili, este nejustificat de scumpă, se arată pe site-ul instituției.
„Un singur exemplu: Hidroelectrica produce de 3-4 ori mai scump decât omologii săi din Canada… cu un salariu mediu net de «numai» 17.500 lei. La acesta se adaugă beneficii sindicale, alte avantaje și sporuri salariale. Prețul energiei cu livrare bandă (livrare la aceeași putere, 24/7) a fost, în România, de 148,3 euro/MWh, adică cu aproape 50% mai mare decât media UE și al treilea cel mai mare dintre toate piețele europene”, se mai arată în material.
În acest context, APCE atrage atenția că prețul mare de producție, coroborat cu cheltuielile enorme pe sinecuri și achiziții supraevaluate din sectorul energetic, lipsa de decizie politică și inactivitatea ANRE, permite ca prețul energiei să crească oricât. Astfel, reprezentanții asociației arată spre ANRE, instituția de stat care se ocupă cu reglementarea în domeniu.
„Când ANRE reglementează câte ceva… trebuie să fim reticenți și circumspecți. De curând, ANRE a emis un ordin privind exceptarea de la plata tarifelor reglementate aplicate energiei electrice stocate și ulterior reintrodusă în rețea. Până aici, totul este în regulă, numai că… acest ordin deschide posibilitatea ca furnizorii de energie, care s-au transformat din comercianți în producători (achiziționând toate parcurile fotovoltaice disponibile din România), să-și monteze stocare, urmând ca energia obținută gratis de la soare, în timpul zilei, să ne fie vândută scump tuturor consumatorilor captivi din România”, se arată în material.
Toți acești furnizori-producători primesc o „gură de oxigen” prin acest ordin ANRE, susține APCE, care și-ar fi dorit ca reglementarea să fie adaptată și pentru prosumatori, ca și pentru viitoarele comunități de energie din România. „Cu o energie produsă mai scump decât în Vestul Europei, cu furnizori transformați în producători și, mai nou, în „stocatori” de energie ieftină, și cu o autoritate națională ANRE care s-a îndepărtat mult de obiectivele pentru care a fost creată, România se îndreaptă spre un fel de «El Dorado» energetic, unde populația și firmele vor plăti o energie tot mai scumpă”, mai arată prosumatorii.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2025, serie brută, a fost de 375,773 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul I 2024, arată datele provizorii (2) publicate de INS. Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 0,3% pe seria brută şi de 0,6% pe seria ajustată sezonier, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024.
Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2025, nefiind înregistrate diferenţe în ratele de creştere faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 6 iunie 2025.
”Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 460,426 miliarde lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în creştere cu 0,6% faţă de trimestrul I 2024”, arată datele INS.
Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 375,773 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul I 2024, scrie stirileprotv.ro.

Aproximativ 74.500 de unităţi rezidenţiale au fost vândute la nivel naţional în primele şase luni din acest an, în scădere cu 3,4% comparativ cu perioada similară din 2024, în timp ce vânzările de locuinţe au scăzut cu 7,9% în Bucureşti şi Ilfov în primul semestru, unde s-au vândut aproape 25.700 de unităţi rezidenţiale, arată o analiză realizată de către compania de consultanţă imobiliară SVN Romania pe baza statisticilor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).
„Aproximativ 74.500 de unităţi rezidenţiale au fost vândute la nivel naţional în primele şase luni ale acestui an, în scădere cu 3,4% comparativ cu vânzările înregistrate în prima jumătate a anului 2024”, potrivit unei analize realizate de către compania de consultanţă imobiliară SVN Romania pe baza statisticilor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).
În Bucureşti şi Ilfov s-au vândut aproape 25.700 de unităţi rezidenţiale, în scădere cu 7,9% comparativ cu rezultatul înregistrat în prima jumătate a anului trecut. Scăderea de la nivel regional a fost determinată de scăderea din Bucureşti, de circa 10% în prima jumătate din 2025, în timp ce vânzările rezidenţiale înregistrate în Ilfov în primul semestru din acest an au crescut cu 5% faţă de primul semestru din 2024.
Variaţiile anuale diferite dintre cele două zone pot fi explicate şi prin scăderea stocului de locuinţe noi disponibile spre vânzare în Bucureşti, concomitent cu livrarea unui număr tot mai ridicat de locuinţe în localităţile limitrofe Capitalei.
„2024 a adus cel mai scăzut număr de locuinţe finalizate în Bucureşti şi împrejurimi înregistrat în ultimii cinci ani, iar pentru 2025 estimăm un volum la fel de mic de livrări, fapt care îşi arată deja efectele negative şi asupra vânzărilor de locuinţe din regiune. Scăderea livrărilor reprezintă cea mai mare problemă pentru piaţa rezidenţială din Bucureşti – la nivel naţional, în Cluj – Napoca spre exemplu, o piaţă regională unde media preţurilor este mai mare comparativ cu cea din Bucureşti, s-au vândut mai multe locuinţe în prima jumătate din 2025 comparativ cu perioada similară din 2024, scrie stiripesurse.ro.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) solicită autorităților adoptarea și aplicarea de măsuri urgente pentru controlul pestei porcine africane (PPA) în condițiile în care carnea de porc este cel mai importat produs agroalimentar în România în ultimii 10 ani.
‘Țara noastră scoate din economia națională miliarde de dolari din cauza creșterii exponențiale a importului de carne de porc începând cu anul 2017, anul apariției a nenumărate focare de pesta porcină africană (PPA). Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) solicită autorităților adoptarea și aplicarea de măsuri urgente pentru controlul pestei porcine africane (PPA). România este dependentă de importurile de carne de porc pentru a satisface cererea internă, gradul de acoperire a consumului din producția internă scăzând de la 70% în perioada 2015 -2016 la 45% în anul 2024 și se menține diferența și pentru primul trimestru al anului 2025. Astfel, carnea de porc este cel mai importat produs agroalimentar în România în ultimii 10 ani, cauza fiind reprezentată de evoluția pestei porcine africane (PPA) la porcul domestic și în mediul silvatic la mistreți’, se arată într-un comunicat al APCPR.
În România, primele focare de PPA la porcul domestic au fost semnalate în data de 31 iulie 2017 și, începând cu data de 11 iunie 2018, a înregistrat o evoluție fulgerătoare la porcul domestic în regiunea de SE a țării și ulterior pe tot teritoriul României.
Potrivit datelor Asociației, în perioada 2017-2025, România a înregistrat cel mai mare număr de focare de PPA la porcul domestic din Europa (peste 7000 focare din aproximativ 12.700 focare total UE), acestea apărând cu preponderență în gospodăriile populației, dar au afectat și fermele comerciale, la nivel național fiind uciși în total peste 1,8 milioane porci.
‘Importurile de carne de porc au avut o creștere constantă în ultimii zece ani pe fondul scăderii capacității sectorului comercial de a asigura necesarul de consum din cauza evoluției PPA și existenței unei piețe paralele, nefiscalizate, susținute de efectivele de porcine din gospodăriile populației’, precizează sursa citată.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, citate în comunicat, în primele 11 luni ale anului 2024, România a importat carne de porc în valoare de 950,5 milioane de euro, cu 28% mai mult decât anul trecut, iar deficitul cu această categorie de produse s-a adâncit la 947,2 milioane de euro, fiind cu 28% mai mare decât cu un an în urmă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, miercuri, la 6,77% pe an, de la 6,84% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.
Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,90% pe an, de la 6,96%, în ședința de marți, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,05%, de la 7,09%.
În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent, scrie agerpres.ro.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, marți, o atenționare hidrologică Cod Galben de viituri rapide și inundații locale în vestul, nordul și centrul țării, valabilă în intervalul 8 iulie, ora 12:00 – 9 iulie, ora 12:00.
‘Ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării acestora, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și viituri rapide pe râurile mici, însoțite de inundații locale și creșteri de debite și niveluri, care pot duce la depășirea cotelor de atenție’, avertizează hidrologii, conform agerpres.ro.
Județele vizate sunt: Maramureș, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Bihor, Cluj, Sălaj, Alba, Sibiu, Hunedoara, Arad, Harghita, Brașov, Mureș, Covasna, Timiș și Caraș-Severin.
INHGA menționează că, în intervalul 8 iulie, ora 18:00 – 8 iulie, ora 24:00, există o probabilitate crescută ca fenomenele hidrologice periculoase să se manifeste cu intensitate mai mare pe unele râuri mici din județele Satu Mare, Maramureș și Sălaj.
Cetățenii sunt sfătuiți să evite deplasările în zonele cu risc de inundații, să nu traverseze cursuri de apă aflate sub atenționare și să asigure curățarea șanțurilor și rigolelor din jurul locuințelor pentru a preveni acumulările de apă.