Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă creșteri masive de taxe și impozite pentru ca România să poată să treacă prin criza cauzată de deficitul bugetar uriaș. Mai exact, potrivit FMI, România trebuie să adopte măsuri precum majorarea TVA, a accizelor, a impozitului pe dividende și să impună două cote de impozit pe venit, de 15% și 25%. Pe de altă parte, FMI recomandă reducerea sau eliminarea contribuției la sănătate, să schimbe impozitarea pe proprietate și să reducă și mai mult pragul pentru microîntreprinderi, potrivit b1tv.ro.
FMI propune trecerea de la cota unică de impozitare de 10% asupra veniturilor din muncă la un sistem cu două cote marginale de impozitare, de 15% și 25%, cea din urmă fiind aplicabilă celor mai ridicate venituri (percentila 90).
Pentru a reduce ponderea impozitului pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, Fondul recomandă reducerea semnificativă sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate.
FMI mai recomandă ca impozitele pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorate de la 8% în prezent la 10%, care este rata impozitului pe veniturile din dobânzi.
Fondul propune fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit și reducerea scutirilor, oferind în același timp facilități fiscale grupurilor vulnerabile sub alte forme.
Fondul mai consideră că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat.
Pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus substanțial de la nivelul actual de 500.000 de euro, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro). În cele din urmă, FMI propune modificări la impozitele pe consum.
Astfel, pentru a crește veniturile și pentru a crea spațiu fiscal în vederea reducerii cotei contribuției la asistența medicală, cotele reduse de TVA ar trebui majorate până la cota standard, cu excepția, eventual, a alimentelor de bază – majorarea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor de consum.
În plus, rata standard de TVA ar trebui să crească de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21% – aproape de media UE-27 de 22%.
Accizele ajustate în funcție de inflație pentru tutun și alcool ar trebui majorate, iar rata accizelor pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețurile actuale).

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) derulează lucrări de înregistrare a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în 2.774 de UAT-uri, cu o suprafață de peste 5,6 milioane de hectare. Finanțarea este asigurată din veniturile proprii ale ANCPI, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), din fonduri europene nerambursabile și din bugetele primăriilor. Cărțile funciare sunt eliberate gratuit pentru cetățeni.

ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a finalizat lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor la nivelul întregii localități, în 327 UAT-uri și în 32.478 de sectoare cadastrale, cu o suprafață de aproape șapte milioane de hectare. Dintre acestea, 199 de comune au beneficiat de finanțare europeană, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 (POR) și prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF). Astfel, la această dată, numărul cărților funciare deschise cu fonduri europene este de 2,3 milioane. În total, prin programele derulate, ANCPI a deschis, gratuit pentru cetățeni, peste 8,6 milioane de noi cărți funciare.

Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 8,37 milioane de hectare (88%).

În prezent, se desfășoară lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în 2.774 de comune. În 478, activitățile de derulează la nivelul întregului UAT, 444 dintre acestea beneficiind de fonduri europene.

PNCCF are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primăriilor. ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, care completează obiectivul PNCCF prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare, din 660 de UAT-uri din zonele rurale ale României, iar valoarea totală a Proiectului este 312.891.155 de euro.

Proiectul major a fost finanțat, până în decembrie 2023, prin Programul Operațional Regional și a fost etapizat. Faza II a Proiectului este finanțată, în prezent, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027.

Românii au cheltuit anul trecut 59 milioane de euro în cinematografe, o sumă cu 5% mai mică decât cea din 2023, în condițiile în care prețul biletelor a crescut cu 10% în 2024, iar numărul spectatorilor a fost cu 14% mai mic comparativ cu anul anterior, conform datelor Centrului Național al Cinematografiei, analizate de firma de consultanță imobiliară Cushman & Wakefiled Echinox.
În 2024, cinematografele din România au avut 11,2 milioane spectatori, comparativ cu 13,1 milioane în 2023, an în care piața cinematografelor a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, se menționează într-un comunicat al companiei de consultanță, remis, joi, AGERPRES.
Din punct de vedere al încasărilor totale, operatorii de cinematografe au raportat o scădere de 5%, la 292,9 milioane de lei (circa 59 milioane de euro), față de suma record din 2023 de 308,8 milioane de lei (circa 63 milioane de euro). Prețul mediu al unui bilet a crescut la 26,1 lei în 2024, de la 23,7 de lei în 2023.
România avea la finalul anului trecut 108 cinematografe la nivel național, față de 103 în 2023. Cifrele includ atât cinematografele cu un singur ecran, cât și cele cu mai multe ecrane, cele din urmă reprezentând peste 96% din încasări și 93% din numărul de spectatori.
Frecvența vizitelor pe cap de locuitor a scăzut, de asemenea, în 2024, la 0,59 de la 0,68 în 2023. Cele mai mari piețe cinematografice din România sunt București (3.496.225 spectatori în 2024, în scădere cu 13% față de 2023), Constanța (633.300 spectatori, -14%) Cluj-Napoca (626.188, -18%), Timișoara (611.548, -19%) și Brașov (541.478, -13%), care concentrează peste jumătate din cererea națională.
Potrivit sursei citate, aceste piețe au înregistrat scăderi de două cifre ale numărului de spectatori, ceea ce indică o posibilă schimbare în comportamentul de consum cultural urban. Totuși, există și excepții, precum județele Iași și Prahova care au raportat o creștere a numărului de vizitatori, semnalând o potențială redistribuire regională a interesului pentru cinematografie.
‘Evoluția pieței cinematografelor în 2024 în contextul în care activitățile de spectacole, culturale și recreative au fost printre domeniile care au contribuit la creșterea PIB din anul precedent, reflectă o transformare în preferințele de consum ale publicului urban. Într-un peisaj dominat de conținut digital și experiențe personalizate, cinematograful tradițional trebuie să-și regândească rolul în ecosistemul de divertisment. Această tendință are implicații directe asupra dezvoltării centrelor comerciale, unde cinematografele au fost mult timp ancore esențiale pentru atragerea traficului. În contextul actual, dezvoltatorii sunt provocați să creeze spații multifuncționale, care să combine retailul cu experiențe culturale, sociale și tehnologice, adaptate noilor așteptări ale consumatorilor’, a declarat Dana Radoveneanu, head of Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox, citată în comunicat.
În ceea ce privește orașele cu cea mai mare frecvență a vizitelor raportată la numărul locuitorilor din județ în 2024, pe primele locuri se situează Brașov (2,05 vizite per locuitor în 2023), București (1,54), Brăila (1,18), Iași (1,06). În restul județelor acest indicator se situează sub 1. Cel mai ridicat grad de utilizare a infrastructurii cinematografice existente se înregistrează în Iași (1,25 spectatori/loc/zi), Vrancea (0,88 spectatori/loc/zi), Ialomița (0,84 spectatori/zi), Covasna (0,83 spectatori/zi), urmate de Brașov (0,58 spectatori/loc/zi) și Alba (0,56 spectatori/loc/zi). În București rata de utilizare a cinematografelor a fost de 0,46 spectatori/loc/zi.

Potrivit unui comunicat al Salvaţi Copiii România transmis joi, organizaţia solicită Guvernului, Parlamentului şi instituţiilor partenere să prioritizeze adoptarea acestei politici publice în cel mai scurt timp şi să sprijine crearea celor nouă centre de tip Barnahus asumate în Strategia Naţională pentru Drepturile Copilului până la sfârşitul lui 2027.
Centrul Barnahus urmăreşte să ofere un răspuns coordonat şi eficient pentru copiii victime ale abuzului sexual şi ale violenţei domestice extreme, prevenind retraumatizarea acestora în timpul anchetelor şi procedurilor judiciare.
Modelul Barnahus, inspirat din Islanda, integrează în acelaşi spaţiu servicii de evaluare psihologică şi medicală, audiere şi protecţie, asigurând o abordare multidisciplinară şi interinstituţională. Centrul Barnahus din Bucureşti, primul de acest tip din România, a devenit operaţional în iulie 2022.
De la deschidere până în prezent, 117 copii victime au beneficiat de servicii multidisciplinare în centru.
Dintre cele 20.216 de cazuri de abuz, neglijare şi exploatare a copilului înregistrate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie anul trecut, 1.865 au reprezentat cazuri de abuz sexual, în alte 66 fiind vorba despre exploatarea sexuală a minorului.
2.413 copii au fost victime ale abuzului fizic, iar în 2.817 cazuri a fost vorba despre abuz emoţional.
În 2.559 de dosare a fost cerută urmărirea penală a abuzatorului, potrivit aceleiaşi surse. Cele mai multe victime ale abuzului sexual au fost fete – 1.653 de cazuri.

Părinți, profesori și elevi au la îndemână, de acum înainte, aşa-numitul buton roșu, un sistem prin care pot fi raportate cazurile de violență, abuz sau consum de droguri în școli. Sesizările pot fi făcute anonim, de către orice persoană implicată sau martoră. Vă reamintim, la numărul unic de urgență 119 puteti semnala cazurile de abuz, exploatare și neglijare a copiilor.
Tot mai mulți părinți și elevi se confruntă cu efectele bullying-ului, iar introducerea „butonului roșu” este privită cu speranță, fiindcă oferă o modalitate discretă și anonimă de a semnala astfel de situații.
Profesorii, în schimb, au serioase semne de îndoială legate de modul în care vor putea gestiona eventualele valuri de sesizări anonime.
Carmen Sînc, director Liceul Teoretic „Alexandru Domșa”, Alba Iulia: Da, aflăm agresorul, dar există și posibilitatea ca acele acuzații să nu fie sincere. Putem să întâlnim astfel de situații și de aceea trebuie să fim foarte atenți.
Nerespectarea anonimității sesizărilor va fi sancționată.
ONG-urile se luptă să deruleze campanii de educație anti-bullying pentru mii de elevi din cât mai multe școli.
Cele mai recente date arată în jur de 10.000 de cazuri de violenţă în şcoală care au fost raportate.
Vă reamintim că la numărul unic 119 puteți semnala cazurile de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copiilor, scrie tvrinfo.ro.

Călin Georgescu a fost citat vineri la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştinţă prelungirea controlului judiciar, în cadrul dosarului în care este cercetat pentru săvârşirea a şase infracţiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, conform Agerpres.ro. Potrivit surselor, întâlnirea lui Georgescu cu procurorii a fost stabilită pentru ora 10:00.
Pe 27 mai, Georgescu a fost chemat la Parchet, unde procurorii l-au anunţat că s-a extins urmărirea penală pe numele lui, după ce fostul candidat la alegerile prezidenţiale a reprodus la un post de televiziune un citat din fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.
Georgescu se află sub control judiciar din 26 februarie, având mai multe interdicţii, printre care să părăsească ţara fără încuviinţarea autorităţilor judiciare, şi nu are voie să posteze pe reţelele de socializare conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.

Valoarea pieței de bunuri de larg consum (FMCG) din România s-a majorat cu circa 9%, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2024, pe fondul unei inflații de 6% în acest sector, relevă datele cuprinse într-o cercetare de specialitate, publicată joi.
Conform YouGov Shopper România, volumele de vânzări din acest sector au crescut cu 2%, raportat la intervalul de referință, și au semnalat o schimbare pozitivă după contracția din anul anterior. Mai mult, o tendința notabilă în acest trimestru a fost perpetuarea ‘up-trading’, pe măsură ce cumpărătorii au înlocuit produsele cumpărate în ultimul trimestru din 2024, cu altele situate la un nivel superior de preț.
Peste jumătate (54%) dintre categoriile FMCG au consemnat creșteri, în intervalul ianuarie – martie 2025, față de trimestrul similar din anul precedent, în timp ce doar o treime dintre categorii s-au contractat.
Categoriile de produse care au avut inflație peste media domeniului (de 6%) au fost: laptele, iaurtul, băuturile răcoritoare carbonatate, apa și berea. Dintre acestea, doar laptele a avut un declin al volumelor achiziționate de gospodării, restul categoriilor fiind pe un trend crescător.
În ceea ce privește valoarea coșului mediu de cumpărături, raportul de specialitate arată că aceasta a crescut cu 10,6%, în primele trei luni din acest an, în linie cu evoluția din trimestrul IV din 2024 și peste ritmul trimestrelor anterioare ale anului trecut.
Potrivit datelor YouGov Shopper, în intervalul analizat s-a remarcat o încetinire a dezvoltării segmentului de promoții. Astfel, produsele de îngrijire personală și a locuinței continuă să se claseze pe primul loc între categoriile cu cele mai mari creșteri ale achizițiilor promoționale, în timp ce produsele alimentare de bază, băuturile calde și lactatele au diminuat presiunea promoțională față de ultimul trimestru din 2024.
‘O altă tendința ‘moștenită’ din 2024 este declinul cotei de piață a mărcilor proprii ale retailerilor. Acestea au captat aproape 26% din cheltuielile gospodăriilor pentru FMCG în primul trimestru – o scădere de aproape un punct procentual de la an la an. Cele mai notabile rate de declin au fost observate în categoriile alimentare de bază – acolo unde mărcile proprii au fost în mod tradițional puternice, cum ar fi conservele, făinurile etc’, se menționează în raport.
Pe segmentul comerțului tradițional se evidențiază o stagnare la puțin sub 24% cota de piață, principala provocare aici fiind declinul frecvenței vizitelor gospodăriilor. ‘Zonele rurale au reprezentat excepția notabilă, remarcându-se că singură regiune în care formatele tradiționale au reușit să câștige cota de piață’, precizează realizatorii cercetării, conform agerpres.ro.

Costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o creștere de 16,04% în primele trei luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, iar față de trimestrul anterior a fost mai mare cu 4,54%, informează, miercuri, Institutul Național de Statistică (INS).
INS menționează că în primul trimestru din 2025, față de trimestrul anterior, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităților economice.
Cele mai semnificative creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (11,05%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (8,88%), activități de spectacole, culturale și recreative (8,83%), construcții (8,82%), respectiv în activități profesionale, științifice și tehnice (8,17%).
Scăderi ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au observat în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-5,65%), tranzacții imobiliare (-1,13%), respectiv în industria extractivă (-0,68%).
Potrivit statisticii, față de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă a crescut cu 4,53%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 4,80%.
Comparativ cu același trimestru al anului precedent, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activitățile economice.
Conform datelor INS, cele mai semnificative creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (21,95%), construcții (20,41%), respectiv în alte activități de servicii (20,35%).
Comparativ cu trimestrul I 2024, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut cel mai puțin în tranzacții imobiliare (8,91%), învățământ (9,95%), respectiv în transport și depozitare (11,72%).
Față de același trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă a crescut în trimestrul I 2025 cu 16,04%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 16,02%, scrie agerpres.ro.