Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” a prezentat joi, 12 iunie, cum se simte fostul președinte al României, Ion Iliescu. „Domnul Ion Iliescu se află, în continuare, internat în secția de terapie intensivă, unde beneficiază de îngrijiri medicale complexe din partea unei echipe multidisciplinare. În cursul zilei precedente, 11 iunie, s-au efectuat mai multe proceduri medicale în scop diagnostic și terapeutic, bine tolerate. Sub tratamentul complex administrat, starea generală se menține staționară”, a transmis spitalul.
Ion Iliescu are 95 de ani și este în evidența medicilor de mulți ani cu mai multe afecțiuni.
În urmă cu câțiva ani a fost internat la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu din Capitală, unde a trecut printr-o intervenție la inimă, diagnosticul său fiind pericardită lichidiană – tamponadă cardiacă.
Pe fondul hipertensiunii și a unei cardiopatii ischemice i-au fost montate 5 stenturi la spitalul Fundeni.
Al 6-lea stent i-a fost montat la Paris, unde medicii au descoperit că una dintre arterele care îi alimentează inima era blocată, scrie stiripesurse.ro.

Un studiu recent realizat de companie specializată în emiterea de beneficii extra-salariale pentru angajați, arată că unu din patru angajați români (26%) ia în calcul schimbarea locului de muncă în următoarele trei luni. Principalele motive sunt lipsa siguranței psihologice, invocată de 60% dintre respondenți, și un nivel scăzut de reziliență, menționat de 48%. Într-un context economic marcat de incertitudine, aceste aspecte pun presiune pe angajați și îi determină să caute medii de lucru mai sănătoase.
Siguranța psihologică, care implică libertatea de a-ți exprima ideile sau de a greși fără teama de consecințe, este slab reprezentată în companiile din România.
Doar unul din doi angajați spune că lucrează într-un mediu care susține acest aspect, iar doar unul din patru consideră că greșelile sunt văzute ca oportunități de învățare. Lipsa acestui suport afectează inovația și crește dorința de a părăsi compania, scrie tvrinfo.ro.
Reziliența, capacitatea de a face față stresului și schimbărilor, este strâns legată de satisfacția la job. Angajații cu reziliență ridicată sunt mulțumiți în proporție de 80%, în timp ce 65% dintre cei cu reziliență scăzută sunt nemulțumiți. Studiul arată un scor mediu de reziliență de 82 din 100, dar acesta scade la 75 în companiile care nu investesc în sănătatea psihologică a angajaților.
Volumul mare de muncă este un alt factor care erodează starea de bine. Șase din zece angajați fac ore suplimentare constant, iar doi din zece lucrează peste cinci ore în plus pe săptămână. Această presiune amplifică riscul de epuizare profesională și scade implicarea, accentuând nevoia de măsuri care să promoveze flexibilitatea și recunoașterea efortului.
Companiile care prioritizează siguranța psihologică și reziliența pot reduce semnificativ fluctuația de personal: de două ori pentru reziliență și de șapte ori pentru siguranța psihologică.
Investițiile în bunăstarea angajaților, prin soluții precum cele oferite de Pluxee, pot crea medii de lucru mai motivante, reducând riscul de plecare și stimulând performanța pe termen lung.

Investițiile nete realizate în economia națională au însumat 37,48 miliarde de lei, în primul trimestru al acestui an, în creștere cu 4,3%, comparativ cu trimestrul I 2024, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică, scrie agerpres.ro.
În primele trei luni, lucrările de construcții noi s-au majorat cu 10,3% și au atras un volum de investiții de 21,64 miliarde de lei. Investițiile în utilaje (inclusiv mijloace de transport) au urcat cu 2,8%, la 9,89 miliarde de lei. Pe de altă parte, alte cheltuieli de investiții au scăzut cu 11,3%, la 5,95 miliarde de lei.
Potrivit INS, investițiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente și al terenurilor preluate cu plată de la alte unități sau de la populație (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc).

Veniturile totale medii lunare în fiecare gospodărie din România au ajuns, în anul 2024, în termeni nominali, la valoarea de 8.270 de lei (+15,3%), din care 84,8% au mers către cheltuieli, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, în cursul anului trecut, veniturile bănești medii lunare au fost de 7.698 lei/lună/gospodărie (3.074 lei de persoană), în creștere cu 15,9% de la un an la altul, iar veniturile în natură au însemnat 572 lei/lună/gospodărie (228 lei/persoană), în creștere cu 7,6%.
Salariile brute și alte drepturi salariale au fost în cuantum de 5.557 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă a veniturilor totale (67,2% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față anul 2023 cu 0,4 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale, de 1.668 lei lunar pe o gospodărie (20,2% în anul 2024, respectiv 20,4% în anul 2023 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (6,9% în anul 2024, respectiv 7,4% în anul 2023). Acestea au fost formate din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiari de prestații sociale (1,5% în anul 2024, și 1,6% în anul 2023) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (5,4% în anul 2024, respectiv 5,8% în anul 2023).
În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban, în anul 2024, a fost de 9.207 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar de persoană, de 3.924 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.
Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în anul precedent, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 73,3%, mai mare cu 16,3 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 21,4% (+2%).
Potrivit sursei citate, ponderea veniturilor în natură s-a ridicat la 11,7%, în mediul rural, de 2,9 ori mai mare față de cea din mediul urban.
La nivel general, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în anul 2024, în termeni nominali, 8.270 lei/gospodărie, reprezentând 3.302 lei/persoană, în creștere cu 15,3%, respectiv cu 15% față de anul 2023.
Cuantumul cheltuielilor bănești medii lunare au fost de 6.567 de lei/gospodărie (2.622 lei/persoană), în creștere cu 13,1% față de anul 2023, respectiv cu 12,8% la nivel de persoană.
Totodată, contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii s-a situat, în medie, la 446 lei/lună/gospodărie (178 lei/persoană), în creștere cu 7,6% față de anul 2023.
Pe parcursul anului 2024, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării au fost: consumul (cheltuielile bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii) – de 4.248 lei/lună/gospodărie (60,6%) și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, taxelor – de 2.308 lei/gospodărie (32,9%).
De asemenea, cheltuielile legate de producția gospodăriei (cheltuielile bănești de producție și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) au fost, în anul 2024, de 145 lei pe o gospodărie (2,1%).
Pe ansamblu, cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost, în anul 2024, în termeni nominali, de 7.013 lei/gospodărie (2.800 lei/persoană) și au reprezentat 84,8% din veniturile totale, în creștere cu 790 lei față de anul 2023.
Referitor la mediul de rezidență, în mediul urban, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 7.740 de lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.299 lei/lună, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Ponderea cea mai importantă a cheltuielilor, la oraș, a fost pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe (36,4% în cheltuieli totale, cu 9,2 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural), iar în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 11,6% în cheltuielile totale, de 3,7 ori mai mare decât în mediul urban.
Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice (în valoare de 1.433 lei/gospodărie) au deținut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (33,7%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili (629 lei/gospodărie) – cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 14,8%, de cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (335 lei/gospodărie) – pondere de 7,9% în cheltuielile totale de consum medii lunare, precum și de cele pentru băuturi alcoolice și tutun (311 lei/gospodărie) – cu o pondere de 7,3% în cheltuielile totale de consum medii lunare, scrie agerpres.ro.

Exporturile României au crescut anemic în primele 4 luni (0,5%), dar importurile au fost cu 6% mai mari, arată datele transmise marți de Institutul Național de Statistică. Deficitul comercial a fost de 11,6 miliarde de euro, mai mare cu aproape 25% față de cel din primele 4 luni din anul trecut. Mâncarea și băutura de import trec de pragul de 10% din totalul importurilor, depășind 4,4 miliarde în cele 4 luni scurse de la începutul anului. Mai mult de un miliard de euro lunar.
Lipsa unui număr suficient de producători locali de alimente care intră în consumul zilnic al românilor fac ca importurile să crească, iar acest lucru va crea mari probleme în viitor, explică șeful INS, Tudorel Andrei.
Autorul unei cărți pe această temă- „Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare” – , prof. Andrei arată că în comerțul cu alimente deficitele medii anuale înregistrate de România au crescut de peste 7 ori în relația cu Ungaria, de peste 12 de ori în cazul Poloniei și de peste 25 de ori în cazul Bulgariei. Pentru că nu avem mari capacități de prelucrare a materiilor prime, România importă tot mai multe produse agroalimentare, în special din ţările membre ale UE.
Printre ţările cele mai importante în raport cu ponderea volumului importurilor din aceste state sunt Ungaria şi Polonia și mai nou, Bulgaria.
În ultimii 15 ani, un număr de 20 de categorii de produse din cele 24 incluse în Nomenclatorul Combinat au înregistrat deficit în relaţia comercială cu Ungaria, mai spune prof. Andrei.
În schimburile comerciale cu Polonia, 22 de categorii de produse au avut la nivelul acestei perioade un volum al importurilor mai mare decât al exporturilor. În ambele situaţii se remarcă un grad mare de concentrare a deficitului la aceste produse către un număr redus de categorii de produse agroalimentare.
Astfel, în cazul Ungariei, un număr de trei categorii de produse au acumulat mai mult de 50% din deficitul total înregistrat de cele 20 de categorii de produse. Acestea sunt: “Carne şi organe comestibile” (cod 2) cu un deficit de peste 1,64 miliarde de euro (20,7% din deficitul celor 20 de categorii de produse), „Reziduuri şi deşeuri alimentare, alimente şi preparate pentru animale” (cod 23) cu un deficit de peste 1,33 miliarde de euro (16,8%), şi “Lapte şi produse lactate, şi ouă de pasăre” (cod 04), cu un deficit de peste 1,67 miliarde de euro (14,7%), scrie hotnews.ro.

Posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România este, de departe, cea mai importantă sursă de îngrijorare pentru aproape 42% dintre români, arată un barometru Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, la comanda platformei de știri Informat.ro. 41,7% dintre români sunt îngrijorați de posibilitatea unui astfel de conflict/război.
Sunt îngrijorați de posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România votanții PSD și ai AUR în proporții mai mari decât votanții PNL și USR, femeile în proporții mai mari decât bărbații, persoanele de peste 60 de ani în proporții mai mari decât tinerii de 18-29 de ani, angajații la stat în proporții semnificativ mai mari decât angajații de la privat, arată sondajul.
Următoarele probleme care îi îngrijorează pe români sunt:

-Înrăutățirea stării de sănătate (15%)
-Creșterea prețurilor (14,9%)
-Diminuarea drepturilor și libertăților fundamentale (9,2%)
-Diminuarea veniturilor (8,2%)
-Pierderea locului de muncă (5,4%)
-Deteriorarea mediului înconjurător (1,6%)
-Alte probleme (2,4%)
-Nu știu/nu răspund (1,6%).

„Cea mai mare parte a românilor (aproape 42%) sunt îngrijorați de posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România, ceea ce reprezintă un procent de aproape trei ori mai mare decât următoarele surse de îngrijorare și anume înrăutățirea stării de sănătate (15%), respectiv creșterea prețurilor (aproape 15%). Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, intensificarea conflictului și dificultățile legate de ajungerea la o soluție de pace se numără printre motivele unei asemenea percepții. La aceaste motivații obiective se adaugă acțiuni de dezinformare persistente promovare de entități politice locale care au răspândit narațiuni false ale Rusiei, în scop vădit electoral. Dincolo însă de propaganda ostilă menită să provoace disensiuni în societatea românească, riscurile de securitate sunt reale și provoacă o anxietate puternică în rândul românilor. Din acest motiv, încrederea în NATO și Armată este atât de ridicată, iar o majoritate puternică sprijină creșterea cheltuielilor pentru înzestrarea Armatei României, așa cum au surprins cercetările INSCOP anterioare”, arată Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.

Un număr de 28.866 firme au fost radiate la nivel național, în primele patru luni din 2025, cu 11,52% mai puține comparativ cu perioada similară din 2024, conform statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul București, respectiv 4.903 (număr în scădere cu 0,47% față de primele patru luni din 2024), și în județele Cluj (1.434, -12,56%), Bihor (1.189, +12,49%), Timiș (1.140, -13,24%), Iași (1.136, +1,88%), Ilfov (1.053, -3,66%) și Constanța (1.023, -17,9%).
La polul opus, cele mai puține radieri au fost consemnate în județele Ialomița (149, în scădere cu 33,03% față de ianuarie-aprilie 2024), Călărași (163, -22,38%), Mehedinți (222, -25,25%), Caraș-Severin (228, -26,45), Teleorman (227,-16,85%) și Covasna (236, – 5,6%).
Creșteri mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în județele Olt (+12,77%), Bihor (+12,49%) și Vrancea (+12,1%), în timp ce scăderile cele mai mari au fost consemnate în Dâmbovița (-49,41%), Ialomița (- 33,03%) și Dolj (-28,3%).
Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 6,753 (-10,44%, raportat la primele patru luni din 2024), agricultură, silvicultură și pescuit (3.306, – 13,52%) și transport și depozitare (2.620, – 7,03%).
În aprilie 2025, au fost consemnat 7.860 radieri de firme, cele mai multe în București (1.423) și în județele Cluj (381), Constanța (379), Bihor (313) și Ilfov (315), scrie agerpres.ro.

Inundațiile de săptămâna trecută au distrus sute de locuinte, si din pacate doar o mică parte erau protejate împotriva dezastrelor naturale. Este vorba despre asigurarea PAD, care este obligatorie, conform legii. Cât de repede primesc despăgubiri victimele și cum funcționează o astfel de poliță a explicat Nicoleta Radu, director general PAID România, pentru stirileprotv.ro.
Deși numărul locuințelor afectate de inundații a fost mare, doar o mica parte dintre cei afectați vor primi despăgubiri pentru a reface casele.
Nicoleta Radu: “De exemplu, în zona Praid, conform datelor PAID România, doar 8,5% din locuințe erau protejate. Județele care fost foarte afectate au un grad de cuprindere mult sub gradul mediu pe țară, Harghita 16,6% iar localitățile care au fost afectate, cum este Praid, pentru că este un caz celebru acolo și probabil că situația va fi dramatică, este încă și mai puțin asigurată. Numărul de dosare de case care vor fi despăgubite va fi foarte mic. Avem informații că sute de case au fost afectate, poate depășesc 1000. O să vedem la final, iar noi până în momentul de față avem numai 68 de dosare de despăgubire. Oricât de bine am fi pregătiți, în măsura în care oamenii nu înțeleg că trebuie să aibă o asigurare, desigur, noi nu putem să facem mare lucru”.
Protecția obligatorie pentru locuințe costă mai puțin de 11 lei pe lună. În funcție de tipul de locuință, poate costa 50 sau 130 de lei pe an.
Nicoleta Radu: “Această poliță de asigurare obligatorie a fost creată pentru a fi accesibilă tuturor categoriilor de populație, chiar și celor mai vulnerabile. De aceea există două tipuri de asigurare pentru două tipuri de clădiri de cu destinație de locuință”.
Trei locuințe din patru nu au niciun fel de protecție împotriva dezastrelor naturale, a explicat Nicoleta Radu, director general PAID România.
“Nivelul la care s-a ajuns cu evenimentele naturale în momentul de față, ca urmare a schimbărilor climatice, este destul de important și volumul de bani care ar trebui să fie dislocat de la bugetul național sau cele locale va fi din ce în ce mai mare. (…) De ce să nu folosim acești bani privați pe care noi îi avem oricând la dispoziție și preferăm să folosim toți bani, toți, bani publici, mărim și mai mare deficitul care există în momentul de față. Eu consider în continuare că trebuie cumva de sus în jos să se ia anumite măsuri, iar primarii cumva să înțeleagă responsabilitatea pe care o au.”

Pentru a asigura corectitudinea, echitatea și siguranța desfășurării probelor la examenul de Bacalaureat , Ministerul Educației a stabilit un set clar de reguli și restricții ce trebuie respectate cu strictețe în timpul examenului. Elevii trebuie să cunoască aceste măsuri în detaliu, întrucât nerespectarea lor poate duce la eliminarea din examen sau anularea lucrării.
Nerespectarea acestor reguli poate duce la eliminarea din sala de examen. Iată care sunt regulile pe care trebuie să le respecte elevii și cu ce obiecte nu au voie să intre în sălile de examen.

Ce reguli trebuie sa respecte elevii la Bacalaureat 2025

Pentru a susține examenul de Bacalaureat 2025 în condiții corecte și sigure, candidații trebuie să respecte un set strict de reguli.
Este interzisă introducerea în sala de examen a obiectelor precum ghiozdane, rucsacuri, genți, telefoane mobile, dispozitive electronice (audio-video), materiale ajutătoare precum manuale, fițuici, notițe, ciorne, dicționare sau calculatoare.
De asemenea, sunt interzise orice formă de comunicare între candidați, copierea, schimbul de materiale sau colaborarea sub orice formă. Perturbarea examenului ori ignorarea instrucțiunilor supraveghetorilor nu este permisă sub nicio formă.
Singurele obiecte admise sunt actul de identitate, instrumentele de scris (pix albastru, creion, radieră, riglă transparentă) și o sticlă de apă transparentă, fără etichetă, conform indicațiilor oficiale publicate pe Edu.ro.
Orice abatere de la aceste reguli este considerată tentativă de fraudă. Candidații care introduc sau dețin obiecte interzise – indiferent dacă le-au folosit sau nu – vor fi eliminați din examen, fără dreptul de a mai susține probele următoare. Mai mult, toate rezultatele obținute până la acel moment, inclusiv la evaluările competențelor lingvistice și digitale, vor fi anulate.
Conform regulamentului, elevii eliminați din examen nu vor avea dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale Bacalaureatului, cu excepția sesiunii speciale.

Calendar Bacalaureat 2025

Conform calendarului oficial publicat de Ministerul Educației, sesiunea de vară a examenului național de Bacalaureat 2025 începe în luna iunie, cu probele scrise. Prima probă este programată pentru marți, 10 iunie, când elevii vor susține examenul la Limba și literatura română.
Conform calendarului examenului de Bacalaureat 2025, următoarea probă are loc miercuri, 11 iunie, și este proba obligatorie a profilului – Matematică pentru candidații de la profilul real și Istorie pentru cei de la profilul umanist.
În continuare, vineri, 13 iunie, elevii vor participa la proba la alegere a profilului și specializării, în funcție de opțiunea exprimată anterior. Candidații pot alege să susțină examenul la una dintre disciplinele corespunzătoare profilului urmat, precum: Geografie, Anatomie, Biologie, Chimie (anorganică sau organică), Fizică, Informatică, Logică, Economie, Filosofie, Psihologie sau Sociologie. Cei care au optat pentru Psihologie, de exemplu, vor fi evaluați tot în această zi, conform alegerii făcute în cadrul profilului urmat, scrie stirileprotv.ro.

Ministerul Afacerilor Interne atrage atenția asupra unei noi campanii de dezinformare care se amplifică pe rețelele de socializare. Mai multe postări precizează în mod fals că președintele Nicușor Dan ar da legea marțială, iar România ar închide granițele. În acest context, MAI îndeamnă cetățenii să nu distribuie astfel de mesaje și să se informeze din surse oficiale.
„Semnalăm o nouă tentativă de manipulare și dezinformare derulată pe platformele de social media! Sunt transmise informații false privind așa zisa închidere a punctelor de trecere a frontierei naționale. Reiterăm apelul către cetățeni să nu distribuie astfel de mesaje și să se informeze din surse oficiale. De asemenea, mulțumim cetățenilor pentru modul în care au înțeles să sprijine acțiunile MAI de combatere a dezinformării!”, arată postare de joi, pe pagina de Facebook a MAI.
În ultimele luni, MAI și MApN au atenționat asupra mai multor informații false transmise pe rețelele de socializare, cum ar fi că românii din diaspora ar fi chemați la centre de recrutare sau cel privind „restricționarea circulației cetățenilor și a retragerii militarilor americani din România”.