Cu o scădere de peste 2,5 de milioane de locuitori, România e în topul țărilor europene, urmată la mare distanță de Polonia (−1,6 milioane) și Bulgaria (−1,3 milioane), arată Eurostat în publicația „Demografia Europei – ediția din 2025”, apărută marți. Astăzi, în Uniunea Europeană (UE) trăiesc 449 de milioane de persoane, ceea ce reprezintă o creștere anuală de 0,4%, mai notează publicația. Cele mai populate țări ale UE au fost: Germania (83,4 milioane, 19% din totalul UE), Franța (68,4 milioane, 15%) și Italia (58,9 milioane, 13%). La polul opus, cele mai puțin populate țări ale UE au fost Malta (563.000 de persoane), Luxemburg (672.000 persoane) și Cipru (934.000 locuitori).
Creșterea populației, scriu autorii publicației, poate fi atribuită în mare măsură creșterii mișcărilor migratorii post-COVID-19 și afluxului de persoane strămutate din Ucraina care au primit statut de protecție temporară în țările UE, ca o consecință a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
În termeni relativi (scăderea populației raportată la numărul de locuitori ai țării), cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (48%), urmat de Malta (41%), Irlanda (33%) și Cipru (29%). Cele mai mari scăderi relative au fost observate în Letonia (−18%), Bulgaria (−17%), Lituania (−15%) și România (−11%).
De asemenea, România (de la 95 la 81 locuitori/km2) și Bulgaria (70-59 locuitori/km2) au înregistrat cele mai mari scăderi ale densității populației în ultimii 20 de ani.
Densitatea populației UE a crescut de la 105 persoane pe km2 la 109. În această perioadă, s-a înregistrat o creștere în 19 dintre țările UE. Cele mai mari creșteri au fost în Malta (de la 1.263 la 1.766 de persoane pe km2) și Luxemburg (de la 175 la 258), scrie hotnews.ro.

Sesizarea preşedintelui AUR, George Simion, prin care acesta contestă rezultatele turului doi al alegerilor prezidenţiale, a fost înregistrată miercuri la Curtea Constituţională, au confirmat oficiali ai CCR pentru Agerpres.ro. „Vreau să vă anunţ că, aşa cum Călin Georgescu a fost scos pe nedrept din competiţia electorală şi alegerile au fost anulate de CCR, nejustificat, care nu se baza pe dovezi, noi vom contesta la Curtea Constituţională alegerea lui Nicuşor Dan, din exact aceleaşi motive pentru care ei au anulat alegerile în decembrie. Nu pentru a fi preşedinte m-am înscris la sfârşitul lunii martie în această competiţie, ci pentru a restabili dreptatea”, spunea Simion, într-un mesaj video pe pagina sa de Facebook.
Candidatul AUR la alegerile prezidenţiale a adăugat că susţinătorii săi i-au cerut „insistent” în ultimele 24 de ore să facă acest lucru, menţionând că va acţiona pe căi legale „şi intern, şi internaţional”. „Voi mi-aţi cerut, insistent, în ultimele 24 de ore, să ascult de vocea voastră. Voi mi-aţi zis că nu vreţi un preşedinte ca această marionetă, care, teoretic, s-a bucurat de susţinerea românilor.
Aşa că vom acţiona pe căile legale, şi intern, şi internaţional, pentru ca mişcarea noastră să aibă câştig de cauză”, a spus George Simion.
Potrivit acestuia, contestaţia se va baza „pe exact motivele din decizia din 6 decembrie 2024” de anulare a alegerilor de anul trecut.
„Eu, ca şi competitor electoral, voi scrie Curţii Constituţionale şi voi cere anularea alegerilor. De ce? Pentru că a fost vorba de cumpărare de voturi! 100 de milioane de euro a fost bugetul alocat în Republica Moldova, numai pentru turism electoral şi pentru cumpărarea voinţei românilor basarabeni care au fost diabolizaţi pe nedrept în ultima săptămână.
Pentru că au folosit resurse administrative ale unui alt stat ca să anuleze alegerile. Pentru că persoane decedate au votat la scrutinul din 18 mai şi niciun calcul din lume nu ne poate arăta că peste 11.500.000 de români au fost la vot.
Observatorii internaţionali au văzut ingerinţe, nu doar din partea Republicii Moldova, ci şi din partea statului francez. Reţelele de socializare au fost manipulate şi algoritmii au fost folosiţi în direcţia influenţării cetăţenilor români.
Mărturia creatorului Telegram în care spune că Guvernul francez a intervenit pentru cenzurarea vocilor noastre în această perioadă este grăitoare şi cer audierea creatorului Telegram înainte ca aceste alegeri să fie declarate valide”, a detaliat liderul AUR.

Un convoi agabaritic va tranzita judeţele Arad și Hunedoara, în perioada 21-23 mai 2025, cu destinaţia Termocentrala Mintia. Acesta transportă un generator şi este al şaselea şi ultimul care este transportat la Mintia, potrivit hotnews.ro. ”Convoiul are o masă totală de peste 750 de tone şi dimensiuni impresionante: peste 100 de metri lungime, 6 metri lăţime şi peste 5 metri înălţime”, a transmis IPJ Hunedoara.
Conform calendarul de deplasare, convoiul va traversamarţi şi miercuri, 20 – 21 mai, podurile din localitatea Conop, judeţul Arad.
Vineri, 23 mai, convoiul agabaritic urmează să ajungă la Termocentrala Mintia.
”Verificaţi din timp rutele alternative pentru evitarea blocajelor; Manifestaţi prudenţă şi răbdare pe segmentele de drum afectate de transport; Respectaţi indicaţiile poliţiştilor rutieri şi ale echipajelor de însoţire”, a transmis IPJ Hunedoara.

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în primul trimestru din acest an faţă de perioada similară din 2024, ca serie brută, cu 12,2%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 13,8%, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
Astfel, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 12,2%, creştere înregistrată la lucrările de reparaţii capitale (+60,1%) şi la lucrările de construcţii noi (+10,0%). Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 4%. Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat creşteri la construcţiile inginereşti (+18,9%), la clădirile rezidenţiale (+11,1%) şi la clădirile nerezidenţiale (+2,0%).
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 13,8%. Lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de construcţii noi s-au majorat cu 54,4%, respectiv cu 14,2%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 7,1%. Pe obiecte de construcţii, creşteri s-au înregistrat la construcţiile inginereşti (+21,3%), la clădirile rezidenţiale (+8,5%) şi la clădirile nerezidenţiale (+0,9%).
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în martie 2025 comparativ cu februarie 2025, ca serie brută, cu 42,9%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (+65,3%), la lucrările de construcţii noi (+41,3%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+33,3%). Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri astfel: lucrările de construcţii inginereşti (+64,6%), clădirile nerezidenţiale (+24,1%) şi la clădirile rezidenţiale (+20,4%).
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în martie 2025 comparativ cu februarie 2025, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,6%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (+14,7%) şi la lucrările de construcţii noi (+5,3%). Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au rămas la acelaşi nivel. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii s-a majorat la construcţiile inginereşti (+9,4%) şi la clădirile rezidenţiale (+0,3%). Clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 5,7%.
De asemenea, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, în martie 2025 comparativ cu martie 2024, pe total, cu 6,4%. Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (+71,0%) şi la lucrările de construcţii noi (+2,6%). Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 10,5%. Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat creşteri la lucrările de construcţii inginereşti (+14,4%) şi la clădirile nerezidenţiale (+5,0%). Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 11,5%.
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, pe total, cu 3,1%. Pe elemente de structură, creşterea este evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (+65,2%) şi la lucrările de construcţii noi (+0,6%). Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 12,6%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti (+11,3%)şi la clădirile nerezidenţiale (+3,7%). Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 13,3%, scrie tvrinfo.ro.

Persoane juridice de drept privat se pot înscrie în Programul „Rabla” 2025 în perioada 29 mai – 27 noiembrie, alocarea financiară pentru acest segment fiind de 670 de milioane de lei, a anunţat, vineri, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), într-un comunicat de presă transmis, vineri.
„Persoanele juridice de drept privat vor beneficia de alocarea a 60 de milioane de lei pentru achiziţionarea autovehiculelor cu sisteme de propulsie termică şi a unui total de 610 milioane de lei pentru achiziţionarea autovehiculelor 100% electrice şi plug-in hibrid. În perioada următoare, vom anunţa şi perioadele de start pentru sesiunile de finanţare dedicate persoanelor fizice, instituţiilor publice şi UAT-urilor, pentru ca tot mai mulţi români să poată beneficia de aceste oportunităţi”, a declarat, în comunicat, preşedintele AFM, Florin Bănică, conform tvrinfo.ro.
Potrivit instituţiei, documentele care trebuie încărcate în aplicaţie de solicitantul, persoană juridică de drept privat, în vederea aprobării, sunt: cerere de finanţare – completată digital, semnată olograf sau cu semnătură electronică calificată de reprezentantul legal/împuternicit; cazier fiscal – emis de ANAF, pe numele solicitantului (persoană juridică); certificat de atestare fiscală – buget de stat – emis de ANAF; certificat de atestare fiscală – buget local – emis de autoritatea locală unde solicitantul are sediul; certificat de atestare fiscală – Fondul pentru mediu – emis de AFM.
„În cazul certificatelor de atestare fiscală emise în format electronic vor fi încărcate în aplicaţie fişierele recepţionate, cu semnătura digitală a instituţiei emitente, astfel cum au fost emise şi transmise solicitantului. Toate certificatele care urmează a fi încărcate în aplicaţia informatică trebuie să fie în termen de valabilitate la momentul înscrierii în program. O persoană juridică are posibilitatea de a solicita mai multe ecotichete printr-o singură cerere de finanţare”, menţionează AFM.
Suma alocată sesiunii de înscriere din 29 mai 2025 este de 60 de milioane de lei – pentru achiziţionarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a motocicletelor şi autovehiculelor cu sistem de propulsie hibrid, respectiv de 610 milioane de lei – pentru achiziţionarea autovehiculelor noi plug-in hibrid sau a motocicletelor electrice şi autovehiculelor pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.
În ediţia de anul acesta a programului „Rabla”, cuantumurile ecotichetelor sunt următoarele: 37.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice; 12.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid; 10.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete.
AFM precizează că va analiza documentele depuse de către persoanele juridice de drept privat pentru a verifica dacă sunt conforme şi dacă îndeplinesc criteriile de eligibilitate. După analiza acestora, solicitantul va fi notificat ca fiind „propus spre aprobare” sau „propus spre respingere” în aplicaţie.
Listele finale aprobate şi respinse de către AFM vor fi publicate pe site-ul instituţiei.

Frigul revine în forță peste România. Meteorologii anunță un val de aer polar care va afecta țara de vineri până duminică. Aduce temperaturi cu mult sub normalul perioadei și fenomene specifice iernii în zonele montane, relatează stiripesurse.ro. De vineri până duminică seara, vor fi averse, vineri în sudul, centrul și estul teritoriului, precum și la munte, apoi cu precădere în jumătatea nordică a țării.
Se vor semnala și descărcări electrice, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare vor fi cantități de apă de 15…25 l/mp și pe arii restrânse de peste 35 l/mp.
În Carpații Orientali și în Carpații Meridionali, în general la altitudini mai mari de 1500 m vor fi și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare și local se va depune strat de zăpadă (în medie 10…15 cm).
Vremea se va răci din nou, iar vineri și sâmbătă valorile termice se vor situa cu mult sub mediile multianuale specifice acestei perioade.
Vor fi maxime cuprinse în general între 10 și 20 de grade și minime între 2 și 12 grade, cu cele mai scăzute valori în depresiuni.
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, un Cod galben de ploi, valabil până sâmbătă dimineaţa pe raza a cinci judeţe, precum şi o informare de vijelii, vreme rece şi precipitaţii ce vizează întreaga ţară în acest weekend.
Conform prognozei de specialitate, în intervalul 16 mai, ora 10:00 – 17 mai, ora 8:00, va fi Cod galben de vreme rea în nordul Olteniei şi al Munteniei, cu averse însemnate cantitativ, iar în timp scurt sau prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 25 – 50 l/mp.
Judeţele vizate de atenţionare sunt: Gorj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa şi Prahova.
De asemenea, în perioada 16 mai, ora 10:00 – 18 mai, ora 20:00, va fi în vigoare o informare meteo de precipitaţii moderate cantitativ, lapoviţă şi ninsoare la altitudini mari, răcire accentuată şi intensificări ale vântului.
Vântul se va intensifica treptat în toate regiunile, îndeosebi sâmbătă și duminică.
Vor fi viteze în general de 40…60 km/h, iar în zona montană rafalele vor depăși 70…80 km/h.
În intervalul vineri, ora 10.00 – sâmbătă, ora 8.00, în nordul Olteniei și al Munteniei vor fi averse însemnate cantitativ, iar în timp scurt sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 25…50 l/mp.

Fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a câștigat procesul intentat statului român pentru perioada petrecută în detenție în dosarul Colectiv. Tribunalul București a decis, printr-o hotărâre pronunțată pe 15 mai 2025, că statul, reprezentat prin Ministerul Finanțelor, trebuie să îi plătească lui Piedone suma de 100.000 de euro cu titlu de daune morale, echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății, scrie stiripesurse.ro.
Pe lângă această sumă, instanța a mai obligat statul să achite 290.285,50 lei reprezentând daune materiale (salarii), precum și dobânda legală aferentă ambelor sume, calculată de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea efectivă. Reclamantul a anunțat că va solicita cheltuielile de judecată într-un demers separat.
Solutia pe scurt: „Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, la plata către reclamant a sumei de 100.000 euro cu titlu de daune morale, în lei la cursul BNR din ziua plăţii, a sumei de 290.285,50 lei cu titlu de daune materiale, precum şi la plata dobânzii legale aferentă acestor sume, de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data achitării efective. Ia act de faptul că reclamantul va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin grefă, azi, 15.05.2025.”

Câștigul salarial mediu net a crescut la 5.691 lei în luna martie 2025, fiind mai mare cu 340 lei (+6,4%) față de luna anterioară, conform datelor publicate joi de Institutul Național de statistică (INS).
Câștigul salarial mediu brut a fost 9.495 lei, cu 563 lei (+6,3%) mai mare decât cel înregistrat în luna februarie a acestui an.
Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (14.768 lei) și în activitățile de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (13.697 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (3.279 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.410 lei).
Comparativ cu luna martie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 9,8%.
Indicele câștigului salarial real a fost 104,7% în luna martie 2025 față de luna martie a anului trecut și 106,1% față de februarie 2025. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 264,4%, cu 15,1 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna februarie 2025.
‘În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației’, arată INS.
În luna martie 2025, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun, cu 36%, în intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), cu 25,5%, și în activități de editare, activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea băuturilor, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), extracția petrolului brut și a gazelor naturale, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a., fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, activități profesionale, științifice și tehnice cu procente cuprinse între 12,5% și 22,5%, scrie agerpres.ro.

63,6% dintre participanții la cel mai recent sondaj eJobs spun că în acest moment trec printr-o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional, iar motivul principal pe care îl asociază acestei stări este legat de faptul că nu câștigă suficient pentru cheltuielile pe care le au – 22,2% dintre respondenți au indicat acest motiv. 14,5% dau vina pe diversele probleme personale pe care le au, iar 11% cred că se află în burnout. 10,8% nu se simt apreciați la locul de muncă, 9,9% sunt afectați de faptul că lucrează într-o companie care trece printr-o perioadă dificilă, iar starea de incertitudinea le creează un dezechilibru emoțional, în timp ce 8,9% și-au pierdut recent jobul.

„Cea mai mare parte a problemelor cu care se confruntă românii în această perioadă are legătură cu viața lor profesională. Fie nu câștigă suficient pentru nevoile pe care le au, fie au un job care nu le oferă stabilitate, fie au rămas fără locul de muncă pe care îl aveau sau, dimpotrivă, muncesc prea mult și au ajuns într-un punct în care se simt copleșiți și epuizați. De altfel, 50% dintre respondenți spun că anul 2025 a început prost și că nu au speranțe că lucrurile se vor redresa până la final”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

În ceea ce privește temerile cele mai mari pe care le au pentru acest an, aproape 6 din 10 respondenți se tem că veniturile lor nu vor ține pasul cu creșterile de prețuri și că nu se vor descurca din punct de vedere financiar. A doua cea mai mare temere este legată de instabilitatea socio-politică, menționată în 42,2% dintre răspunsuri. 37,3% se tem că nu își pot găsi un job nou, iar 18,5% se tem că își vor pierde echilibrul emoțional. Alte aspecte care generează anxietate în această perioadă în rândul românilor sunt perspectiva pierderii job-ului, imposibilitatea de a ieși din starea deprimantă în care se regăsesc sau faptul că nu își vor rezolva problemele personale.

„Cuvinte precum „incertitudine”, „îngrijorare” sau „singurătate” apar frecvent în răspunsurile participanților la sondaj atunci când sunt întrebați care este starea lor emoțională în prezent. Concret, 45% simt o puternică stare de incertitudine, 46,5% sunt îngrijorați cu privire la viitor, 17,8% și-au pierdut echilibrul emoțional, 17% sunt deprimați, iar 15% se simt singuri. Doar 15,1% sunt optimiști și 2,3% simt că și-au găsit, în sfârșit, echilibrul”, explică Raluca Dumitra.

Chiar și în acest context, doar 26,4% spun că, în ultimul an, au simțit nevoia de a apela la ajutor psihologic specializat, respectiv terapie. Dintre cei care au simțit această nevoie, numai 40% au făcut pasul următor și au mers la consiliere psihologică. 36,8% au plătit din resurse proprii acest serviciu, în timp ce 3,4% au avut terapia ca beneficiu oferit de compania pentru care lucrează. Cei 60% care nu au apelat, deși au simțit nevoia, motivează decizia prin faptul că este un serviciu prea scump pe care nu și-l permit, că nu s-au simțit confortabil să discute despre problemele lor cu cineva străin sau că se temeau că ar putea fi judecați de necunoscuți.

12,4% dintre cei care au luat parte la sondaj au, în lista de beneficii, consilierea psihologică. 51% nu au, dar și-ar dori, în timp ce 36,6% spun că nici nu au, dar nici nu ar folosi acest beneficiu dacă angajatorul l-ar implementa. De asemenea, mai puțin de un sfert dintre respondenți consideră că, în compania pentru care lucrează, managerii sunt cu adevărat interesați de sănătatea emoțională a angajaților.

Legat de factorii de stres pe care îi resimt la job, după salariul prea mic pentru nevoile lor actuale, cei mai mulți se plâng de faptul că muncesc prea mult și sunt epuizați, că angajatorul lor nu acceptă munca remote, că au o relație tensionată sau chiar conflictuală cu managerul și că au temerea că și-ar putea pierde locul de muncă.

Sondajul a fost realizat în luna aprilie 2025 pe un eșantion de 1.974 de respondenți.