Durata obişnuită a programului de lucru săptămânal al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din Uniunea Europeană a fost în medie de 36 de ore, anul trecut, în scădere de la 37 de ore în 2014, arată datele publicate miercuri de Eurostat. Sunt incluse atât persoanele care lucrează cu normă întreagă cât şi cele care lucrează part-time, precizează Eurostat.
Potrivit acestor date, există diferenţe semnificative în rândul statelor membre. Astfel, cel mai mare număr de ore lucrate într-o săptămână s-a înregistrat în Grecia (39,8 ore), Bulgaria (39 ore), Polonia (38,9 ore) şi România (38,8 ore).
În contrast, Ţările de Jos au avut anul trecut cea mai scurtă săptămână de lucru (32,1 ore), urmate de Danemarca, Austria şi Germania (fiecare cu 33,9 ore).
În 2024, activităţile economice din UE unde s-a înregistrat cea mai lungă săptămână de muncă au fost: agricultură, silvicultură şi pescuit (41,2 ore), minerit şi activităţi extractive (38,8 ore) şi construcţii (38,7 ore), iar cea mai scurtă săptămână de muncă se înregistra în activităţile în care angajatorii sunt gospodării (26,7 ore), educaţie (31,9 ore), arte, divertisment şi activităţi recreative,divertisment şi activităţi recreative (32,9 ore), scrie stirileprotv.ro.

Premierul ungar, Viktor Orban, a decis să plafoneze adaosul comercial pentru o serie de alte 30 de produse de igienă și farmaceutice, asta după ce a făcut același lucru și în cazul alimentelor de bază. În acest context, reacția comercianților nu a întârziat să apară.
Mai exact, unul din cele mai mari lanțuri farmaceutice din Ungaria a anunțat că începând de luni va introduce la raft rații, ceea ce înseamnă că cumpărătorii vor putea să cumpere maximum cinci articole din fiecare produs. Este vorba despre produse de îngrijire, cum ar fi antiperspirante, deodorante, hârtia igienică, șervețele umede și chiar scutece.
Se întâmplă acest lucru, spun analiștii din Ungaria, în contextul în care deja guvernul de la Budapesta a rescris de mai multe ori bugetul pentru 2025 și a depus chiar și bugetul pentru 2026, informează stiripesurse.ro.
Analiștii din țara vecină susțin că aceste măsuri, pe care Viktor Orban le numește ca fiind măsuri anti-război, în realitate, nu au niciun sens, atâta vreme cât există deja un buget. Tot analiștii sunt cei care spun că Orban a apelat la aceste măsuri pentru a nu arăta că piedestalul pe care se află este unul instabil.

Producția industrială a scăzut, în primul trimestru din acest an comparativ cu perioada similară din 2024, atât ca serie brută cu 4,2%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 3,1%, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), scrie agerpres.ro.
Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2025, reducerea producției industriale (serie brută) a fost cauzată de scăderile din industria prelucrătoare (-4,7%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-1,9%) și industria extractivă (-1,5%).
Pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, evoluția producției industriale a fost generată de scăderile din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,7%), industria extractivă (-1,2%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-0,9%).
În luna martie 2025, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă cu 8,8%, datorită creșterilor din industria extractivă (+17,1%) și industria prelucrătoare (+10,2%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 3,3%.
Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mică față de luna precedentă cu 0,5%, ca urmare a scăderilor producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-3,5%) și industriei prelucrătoare (-0,6%). Industria extractivă a crescut cu 5,4%.
Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 4,8%, din cauza declinului înregistrat de industria prelucrătoare (-5,5%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-2,4%). Industria extractivă a crescut cu 1%.
Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mică față de luna corespunzătoare din anul precedent cu 7,6%, ca efect al scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-9,3%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-1,9%). Industria extractivă a crescut cu 0,8%.

Temperaturile medii vor fi mai mici decât cele normale până la sfârșitul lunii mai, se arată în prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni, publicată marți de ANM, conform stiripesurse.ro.

Săptămâna 12.05.2025 – 19.05.2025

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile nordice și centrale. Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile vestice.

Săptămâna 19.05.2025 – 26.05.2025

Temperaturile medii vor fi mai coborâte decât cele normale pentru acest interval la nivelul întregii țări, dar mai ales în nordul și centrul teritoriului. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în regiunile nordice și nord-vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Săptămâna 26.05.2025 – 02.06.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, posibil ușor mai ridicate în extremitatea de vest și de sud-vest a țării. Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile sudice, estice și sud-estice, iar în rest se va situa în jurul celui normal pentru această perioadă.

Săptămâna 02.06.2025 – 09.06.2025

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână în regiunile vestice și sudice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Cantitățile de precipitații vor fi ușor deficitare în nord-vestul teritoriului, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Rata anuală a inflației a stagnat, în luna aprilie, la 4,9% iar cele mai semnificative scumpiri au fost consemnate în sectorul serviciilor, care a raportat o creștere a prețurilor de 6,83%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică.
Comparativ cu aprilie 2024, prețurile mărfurilor alimentare au urcat cu 5,57% iar pentru mărfurile nealimentare creșterea prețurilor a fost de 3,53%.
‘Indicele prețurilor de consum în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025 a fost 100,07%. Rata inflației de la începutul anului (aprilie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,2%. Rata anuală a inflației în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 4,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) față de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) a fost 5,0%’,se arată în comunicatul de la INS.
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), un indicator pentru determinarea inflației la nivelul statelor membre ale UE, a fost 100,21% în aprilie 2025 față de luna precedentă iar rata anuală a inflației, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, a fost 4,9%.
Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) față de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,3%, precizează agerpres.ro.
În luna martie, rata anuală a inflației a coborât la 4,86%, de la 5,02% în februarie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,10%, cele nealimentare cu 3,84%, iar serviciile cu 6,99%.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 3,8%, de la 3,5% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,1% la sfârșitul lui 2026, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Sporul natural al populaţiei României a continuat să fie negativ, în luna martie 2025, cu un minus de 11.150 de persoane, număr în creştere faţă de martie 2024, când sporul negativ era de 8.982 de persoane, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, în intervalul de referinţă, numărul certificatelor de naştere pentru născuţi-vii a scăzut 0,5%, în timp ce numărul certificatelor de deces a crescut cu 10,9%, iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 16 mai mare.
În luna martie 2025, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 10.560 de persoane (5.390 de persoane de sex masculin şi 5.170 de persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 11.010 de persoane (5.669 bărbaţi şi 5.341 femei).
Numărul certificatelor de deces înregistrate a fost de 21.570, în creştere cu 4,5% faţă de luna precedentă (+4,2% persoane de sex masculin şi +4,8% persoane de sex feminin).
Potrivit sursei citate, faţă de aceeaşi lună din anul 2024, numărul deceselor înregistrate a crescut cu 9,5% în mediul urban (+7,6% în cazul persoanelor de sex masculin şi +11,4% în cazul persoanelor de sex feminin) şi cu 12,3% în mediul rural (+9,7% în privinţa persoanelor de sex masculin şi +15,3% în cazul persoanelor de sex feminin).
Datele INS relevă, totodată, că, la nivel comparativ martie vs februarie 2025, s-au înregistrat certificatele de naştere pentru 10.420 de copii, în creştere cu 334 (+3,3%). În acelaşi timp, numărul de certificate de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub un an a fost de 83, în intervalul analizat, în creştere cu 20.
În luna martie a acestui an, 42% din totalul numărului de decese s-a consemnat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, 27,4% la cele de 70-79 ani, şi 17% la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (98), 5-19 ani (49) şi 20-29 ani (78).
La capitolul nupţialitate şi divorţialitate, în luna martie 2025, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 4.441 de căsătorii, în timp ce numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 1.652, scrie tvrinfo.ro.

Administrația Fondului pentru Mediu (ANM) a anulat sesiunea de înscriere în cadrul programului ‘Rabla pentru tractoare’, destinat producătorilor agricoli – persoane fizice, din cauza unor probleme tehnice apărute în procesul de depunere a cererilor de finanțare.
‘Având în vedere problemele tehnice apărute în cadrul sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru Programul Rabla pentru Tractoare, care a debutat astăzi la ora 10:00, generate de suprasolicitarea aplicației informatice, am decis anularea acestei sesiuni. Deși aplicația a permis înregistrarea cererilor într-un interval extrem de scurt, pe parcursul procesului de înscriere au fost înregistrate sincope și blocaje care au afectat funcționarea optimă. În acest context, pentru a asigura corectitudinea și echitatea accesului la finanțare, AFM va relua sesiunea de depunere la o dată ce va fi comunicată ulterior’, a precizat, în comunicat, președintele AFM, Florin Bănică.
Potrivit sursei citate, măsura de anulare a programului a fost determinată de un trafic extrem de ridicat înregistrat pe platforma informatică aferentă, iar în prezent se desfășoară o analiză tehnică detaliată pentru identificarea cauzelor care au dus la blocarea sistemului, nefiind exclusă posibilitatea existenței unui atac cibernetic, scrie agerpres.ro.
Înscrierile vor fi reluate după efectuarea verificărilor și rezolvarea deficiențelor aplicației informatice, la o dată care va fi stabilită și comunicată ulterior, a menționat AFM.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 7,31% pe an, de la 7,25% pe an în şedinţa precedentă, conform BNR. Indecele a crescut pentru a patra zi la rând. O valoare similară a indicelui ROBOR la 3 luni a mai fost înregistrată în data de 17 ianuarie 2023. În 9 mai 2024, ROBOR la trei luni era de 6,05% pe an, iar la începutul acestui an de 5,92% pe an, scrie stirileprotv.ro.
Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,45%, de la 7,31%, joi, iar ROBOR la 12 luni la 7,46%, de la 7,30%. În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, în scădere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,66%.
IRCC este calculat trimestrial, pe baza dobânzilor efective aplicate de bănci.

Doar 18% dintre angajații din România mai sunt dispuși să lucreze sâmbăta și duminica, potrivit celor mai recente date Eurostat. Sunt cei care știu că obligațiile de serviciu se pot prelungi și sunt recompensați cu sporuri și zile libere. Restul nu vor să-și sacrifice sub nicio formă timpul liber. La polul opus, în Italia, Portugalia ori Suedia numărul persoanelor dispuse să meargă la serviciu și la sfârșit de săptămână este în creștere, scrie stirileprotv.ro.
Cele mai recente date Eurostat arată că în România doar 18% din salariați lucrează și în weekend, sub media europeană, care este de 22,4%. Specialiștii susțin că, la noi în țară, preponderent persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 50 de ani sunt cele care acceptă munca în weekend, în timp ce tinerii se feresc de acest lucru.
Magnoliu Stan, specialist resurse umane: „Din start, noile generații își negociază mult mai atent nu doar pachetul salarial, ci și încărcătura de ore.”
Sunt și state în care procentul este în creștere. De pildă, în Italia, tinerii sunt cei mai dornici să facă ore suplimentare.
Marin Hemei, specialist în dreptul italian: „Cei mai expuși sunt tinerii între 18 și 34 de ani. Îi motivează sporurile, duminică, sporul ajunge chiar sută la sută.”
În schimb, la începutul acestui an, guvernul spaniol a dat undă verde pentru ca săptămâna de lucru să fie redusă la 37,5 ore.
Potrivit unei directive europene, angajații trebuie să aibă o medie de maximum 48 de ore pe săptămână.