Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 3,8% în trimestrul IV din 2025, conform așteptărilor BNR prezentate astăzi de Mugur Isărescu. Guvernatorul a menționat că investițiile și-au temperat constant creșterea în 2024 și a subliniat că avem și o deteriorare masivă a balanței comerciale. „Rata anuală a inflației este estimată la 3,8% pentru T4 2025”, a spus Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflației (T4), conform stiripesurse.ro.
„Comparație între Cehia, Polonia, Ungaria și România. Până anul trecut, nu numai că nu am fost campioni la inflație, am avut inflația cea mai scăzută, cea mai mare a fost în Ungaria, apoi în Polonia. Coborârea la noi a fost mult mai lentă, acest lucru s-a întâmplat în 2024, an electoral. În ianuarie nu mai suntem noi campioni la inflație în UE, ne-au întrecut polonezii și ungurii”, a continuat guvernatorul BNR.
Guvernatorul a explicat și prudența BNR în ceea ce privește politica monetară: „Faptul că avem o rată de dobândă mai ridicată e legată de altceva, de tensiunile politice interne și de faptul că acum, în mod corect, considerăm că stabilitatea financiară și stabilitatea cursului de schimb foarte importantă. Din această cauză și prudența noastră, care nu e exagerată”.
Cât despre tensiunile SUA și Europa, Mugur Isărescu a spus că „nu au putut să fie introduse în această prognoză”.

Conform unei propuneri legislative, sălile de jocuri de noroc ar putea fi interzise la parterul blocurilor cu locatari. Deputatul PNL Gigel-Sorinel Știrbu a înregistrat la Senat pentru dezbatere un proiect de lege care ar completa Ordonanța Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.
Potrivit motivelor expuse de deputatul PNL, numărul sălilor de jocuri de noroc a crescut exponențial în ultimii ani în multe comunități, ceea ce a contribuit la creșterea dependenței de jocuri de noroc, și a avut consecințe negative asupra sănătății și securității publice.
“Este esențial să protejăm atât locatarii, dar și tineretul și în special persoanele mai vulnerabile, prin limitarea accesului la astfel de locații”, se arată în motivele expuse de Gigel-Sorinel Știrbu.
Argumentele deputatului se bazează pe faptul că accesul constant al persoanelor vulnerabile este mai probabil dacă sălile de jocuri de noroc sunt amplasate la parterul blocurilor.
Adoptarea acestei propuneri legislative ar însemna o nouă lovitură pentru industria jocurilor de noroc, în special pentru agențiile stradale. Din anul 2022 încoace, un val de modificări legislative a dus la creșteri repetate ale taxelor de operare, a impozitelor pe câștiguri, culminând cu interzicerea păcănelelor în localitățile cu mai puțin de 15.000 locuitori.
Ca urmare, chiar dacă au fost câțiva operatori care s-au retras complet din România, pariurile online au crescut, și ca dovadă, case pariuri noi apar constant (aproape 50 active în total), chiar dacă sunt site-uri lansate de operatori deja activi pe piață.
Proiectul de lege propus de deputatul PNL Gigel-Sorinel Știrbu ar avea nevoie să fie adoptat în parlament și promulgat de șeful statului până să poată fi publicat în Monitorul Oficial și să devină, în practică, o completare la Ordonanța Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, scrie stiripesurse.ro.

În perioada 16-19 februarie 2025, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare de vreme rece. Pe parcursul nopților și al dimineților va fi ger, în special în nordul, centrul și nord-estul teritoriului, precum și în zonele montane, unde temperaturile minime se vor încadra în general între -16 și -10 grade.

În acest sens, pompierii militari arădeni vă recomandă:

❗Evitați să porniți la drum pe timp de viscol şi ninsoare puternică, iar dacă deplasarea este absolut necesară, informați-vă în prealabil dacă pe traseul stabilit nu sunt drumuri blocate.

❗Înainte de plecare, asigurați-vă că autovehiculul este echipat corespunzător pentru circulaţia în condiţii de iarnă (anvelope specifice sezonului rece, lanţuri antiderapante, lopată, săculeţ cu nisip etc.).

❗Urmăriți la posturile radio/TV buletinele meteorologice și recomandările autorităților.

❗Manifestați maximă prudență în utilizarea mijloacelor de încălzire a locuinței.

❗Nu amplasați produse, materiale sau substanțe combustibile în apropierea surselor de căldură.

Mai multe informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro

Noi extrageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc vor avea loc duminică, după ce joi Loteria Română a acordat 22.184 de câștiguri în valoare de peste 1,93 milioane de lei.
La Loto 6/49 se înregistrează la categoria I un report ce depășește 16,82 milioane de lei (peste 3,38 milioane de euro), iar la Noroc un report cumulat de peste 12,34 milioane de lei (peste 2,48 milioane de euro).
De asemenea, la Joker, categoria I, reportul sare de 10,94 milioane de lei (peste 2,19 milioane de euro), în timp ce la Noroc Plus, categoria I, este în joc o sumă de peste 123.000 de lei (peste 24.700 de euro).
Potrivit sursei citate, la jocul Loto 5/40, la categoria I, se consemnează un report de peste 130.800 de lei (aproximativ 26.300 de euro). Totodată, la Super Noroc este în joc la categoria I un report în valoare de peste 56.600 de lei (peste 11.300 de euro).
La extragerea Joker de joi, 13 februarie, la categoria a II-a, s-au înregistrat două câștiguri a câte 135.603,34 lei. Ambele câștiguri au fost obținute pe un bilet jucat la o agenție loto din Bârlad, conform agerpres.ro.

Rata anuală a inflației a coborât, în luna ianuarie 2025, la 4,95%, de la 5,14% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,54%, cele nealimentare cu 4,60%, iar serviciile cu 6,54%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
‘Indicele prețurilor de consum în luna ianuarie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 100,92%. Rata anuală a inflației în luna ianuarie 2025 comparativ cu luna ianuarie 2024 a fost 5%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2024 – ianuarie 2025) față de precedentele 12 luni (februarie 2023 – ianuarie 2024) a fost 5,4%’, se arată în comunicatul INS.
Potrivit datelor prezentate în luna noiembrie 2024 de guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, prognoza de inflație pentru finalul lui 2025 este estimată la 3,5%, scrie agerpres.ro.

Economia României a crescut anul trecut cu 0,9%, iar în ultimul trimestru din 2024 Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 0,7% față de același trimestru din 2023 și cu 0,8%, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Pe serie ajustată sezonier, în trimestrul IV 2024, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8%. Față de același trimestru din anul 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 0,7%, scrie agerpres.ro.
Pe serie brută, comparativ cu același trimestru din anul 2023, PIB-ul în trimestrul IV 2024 a înregistrat o creștere cu 0,7%. În anul 2024, comparativ cu anul 2023, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,9%.
‘Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2024 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2024, publicată în comunicatul de presă nr. 7 din 10 ianuarie 2025, astfel: rezultatele trimestrului I 2024, comparativ cu trimestrul IV 2023, au fost revizuite de la 99,6% la 99,7% ; rezultatele trimestrului III 2024, comparativ cu trimestrul II 2024 au fost revizuite de la 100,0% la 100,1%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană’, menționează sursa citată.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat joi că în coaliţie s-a decis acordarea unui sprijin financiar de 800 lei, în două tranşe, pentru pensionarii cu venituri reduse şi a cerut miniştrilor să redacteze cadrul legal pentru ca primii bani să ajungă la pensionari înaintea Paştelui.
„Ieri am decis în coaliţie acordarea unui sprijin financiar de 800 lei, în două tranşe, pentru pensionarii cu venituri reduse. Cer tuturor miniştrilor cu atribuţii să înceapă să redacteze cadrul legal şi să adoptăm repede această măsură, iar primii bani să ajungă la cei care au nevoie înaintea Paştelui”, a precizat Ciolacu înainte de şedinţa de guvern.

Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a participat, astăzi, la lansarea Programului „Eficiență energetică și energie regenerabilă”, finanţat în cadrul Programului de Cooperare Elvețiano – Român.

„Sprijinim, prin acest program, protejarea mediului și o eficiență energetică mai bună”, a subliniat ministrul.

Programul conține un grant elvețian de 60 de milioane de franci elvețieni (CHF) și se adresează unui număr de 72 de unități administrativ-teritoriale potențial beneficiare, atât municipii, cât și comunități mai mici și defavorizate, și pot fi accesați pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice, producția și stocarea energiei geotermale de mică adâncime, centrale electrice pe apeducte și canalizare, precum și pentru producerea de energie din deșeuri organice municipale.

Ghidul solicitantului a fost deja aprobat, este disponibil pe site-ul MDLPA https://shorturl.at/KiSMo și conține condițiile pe care trebuie să le îndeplinească proiectele și beneficiarii pentru a primi finanțare. Depunerea proiectelor se realizează până la data de 30 iunie 2025.

Klaus Iohannis și-a dat demisia din funcția de șef al statului, iar miercuri, 12 februarie, va fi ultima sa zi în calitate de președinte al României. El urmează să se pensioneze, iar pensia pe care o va primi după două mandate la Cotroceni, 14 ani de primar al orașului Sibiu și profesor de fizică nu va fi deloc mică.
Klaus Iohannis și-a dat demisia după 10 ani și trei luni la Palatul Cotroceni și spune că decizia va scuti România de o criză, conform b1tv.ro. „Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte ale României. Voi pleca din funcţie poimâine pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a spus preşedintele României.
Astfel, Iohannis ar urma să se pensioneze. Meseria sa de bază este profesor de fizică, dar a fost primar al Sibiului timp de 14 ani și timp de 10 ani și trei luni a fost președintele României. Are o vechime de 42 de ani în câmpul muncii, iar toate acestea fac ca el să primească o pensie de aproximativ 8.500 de lei.
„Cu aproximare, normal, că n-am acces la informații legale de câștigurile sale, cred că va lua puțin peste 100 de puncte, asta însumează vreo 8.500 de lei. Nu va prinde 5 cifre, va fi un număr format din patru cifre, pentru că în anii de predare, la început de drum, până s-a titularizat, a avut salariu foarte mic.
Nici în zona primăriei nu s-a câștigat foarte bine, azi se câștigă mai bine. Dacă nu era președinția cred că ar fi ieșit cu o pensie mică, 5.-6.000 ca profesor de liceu, chiar și facă ar fi rămas inspector”, a declarat Anton Hadăr, președinte Alma Mater.
Klaus Iohannis a fost cel mai bine plătit președinte pe care l-a avut România și va primi o indemnizație lunară de 75% din salariu pe care l-a avut în calitate de șef al statului. Ultima declarație de avere a sa arăta că avea un salariu lunar net de 15.562 de lei. Astfel, pe lângă pensie, va mai primi o indemnizație de 11.000 de lei.

România continuă să înregistreze un nivel alarmant de corupție, stagnând la un scor de 46 de puncte în Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2024, publicat de Transparency International. Deși nu a înregistrat o scădere față de anul trecut, România se menține mult sub media Uniunii Europene, situată la 62 de puncte.
Transparency International a lansat Indicele de Percepție a Corupției 2024, un clasament care reflectă modul în care experți independenți și reprezentanți ai mediului de afaceri percep corupția în sectorul public din 180 de state și teritorii. Scorurile variază de la 0 (foarte corupt) la 100 (deloc corupt), iar rezultatele din acest an sunt îngrijorătoare: la nivel global, nivelul corupției rămâne ridicat, în timp ce măsurile de combatere a acestui fenomen sunt în scădere, scrie stiripesurse.ro.
În Uniunea Europeană, cele mai bune scoruri au fost înregistrate de Danemarca (90 de puncte), Finlanda (88) și Luxemburg (81). La polul opus, România (46 de puncte), Malta (46), Bulgaria (43) și Ungaria (41) sunt statele membre cu cele mai slabe performanțe în lupta împotriva corupției. România ocupă aceeași poziție ca în ultimii trei ani, fiind semnalată drept una dintre țările în care fenomenul corupției este perceput ca endemic.
În ciuda faptului că România nu a înregistrat o scădere a scorului față de anul anterior, Transparency International subliniază că un scor sub 50 de puncte este considerat „inacceptabil de scăzut”. Media UE a scăzut cu două puncte în 2024, ceea ce indică o tendință generală de stagnare sau chiar regres în combaterea corupției. Cele mai mari scăderi la nivel european s-au înregistrat în Germania (-3 puncte), Austria și Franța (-4 puncte fiecare), Slovacia (-5 puncte) și Malta (-5 puncte).