Peste 900 de cazuri de rujeolă şi două decese au fost raportate luna trecută, anunţă Institutul Naţional de Sănătate Publică. Cele mai multe îmbolnăviri au fost înregistrate în judeţele Satu Mare, Neamţ şi Buzău. O fetiţă de cinci luni – neeligibilă la vaccinarea cu serul care asigură protecţie împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei – şi un bărbat de 51 de ani, cu multiple comorbidităţi şi despre care nu sunt date legate de vaccinare, au murit în cursul lunii trecute din cauza rujeolei.
Autorităţile amintesc că de la începutul lui 2023 au fost anunţate peste 28.000 de cazuri confirmate cu rujeolă şi 24 de decese din această cauză. Rujeola, cunoscută şi ca pojar, este o boală infecţioasă care adesea duce la complicaţii – un bolnav din patru are nevoie de spitalizare şi pentru unul din 1.000 rujeola este mortală. INSP mai aminteşte că vaccinul ROR protejează împotriva acestor boli, scrie romania-actualitati.ro.

Primăvara anului 2025 vine cu schimbări majore din punct de vedere meteorologic. Dacă inițial era de așteptat ca de Paște să ningă, noile date arată că ninsorile vor apărea doar în martie, iar în aprilie se așteaptă o încălzire semnificativă.
În ciuda prognozelor de încălzire, există posibilitatea unor episoade scurte de vreme rece sau chiar ninsori târzii. Astfel de fenomene ar putea aduce perioade scurte cu ninsori în România, chiar și primăvara.
Se pare că primăvara își va intra cu adevărat în drepturi abia în jurul sărbătorilor pascale. Temperaturile prognozate pentru perioada Paștelui indică valori apropiate de 20 de grade Celsius, ceea ce ar putea transforma sărbătorile într-un prilej perfect pentru plimbări în parc sau chiar mici excursii. Luna aprilie pare să marcheze tranziția definitvă către sezonul cald, anunțând zile însorite și temperaturi mai blânde.
În aprilie 2025, temperaturile pe timp de zi, în București, sunt estimate să atingă valori medii de 18 grade, în timp ce noaptea, mercurul din termometre ar putea coborî până la 7 grade.
În trecut, au fost înregistrate extreme de până la 32°C și, respectiv, -12°C în această lună. De asemenea, se anticipează o perioadă ploioasă, cu aproximativ 11 zile de precipitații, dintre care unele ar putea include averse de ninsoare.
De Paște, care în 2025 cade pe 20 aprilie, prognozele actualizate sugerează temperaturi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, scrie romaniatv.ro.

„Statul este pentru cetățean, nu cetățeanul pentru stat! Serviciile publice trebuie să fie servicii acordate cetățenilor, nu activități generatoare de profit”, a precizat ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, în conferința de presă susținută astăzi, la București, în cadrul căreia a anunțat abrogarea unor tarife plătite de cetățeni pentru un serviciu public, prestat de o instituție aflată în subordinea ministerului.
Este vorba despre scutirea de la plată a tarifului pentru obținerea extrasului de carte funciară pentru informare, atunci când solicitantul este însuși proprietarul imobilului. Pentru implementarea măsurii în sistemul on-line este necesar un termen de cel mult 5 luni, iar fizic, la ghișeu, măsura se va implementa în cel mult 2 luni, astfel, din 10 aprilie, aceste servicii devin gratuite pentru proprietari din primăvară, respectiv din vara acestui an, a precizat ministrul, adăugând că vor fi abrogate și tarifele de extras de plan cadastral și cele de primă înregistrare.
În 2024, au fost eliberate 3.5 milioane de extrase de carte funciară pentru informare, pentru care Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, a încasat 60 milioane de lei de la cetățeni.
„Atunci când cerem un extras de carte funciară trebuie să plătim pentru acest serviciu, deși ne adresăm unei instituții publice, finanțate din bani publici, iar serviciul este prestat de un angajat plătit din fonduri publice. Astăzi, această taxă este de 20 și 25 de lei, și se adună anual aproape 60 de milioane de lei de la cetățeni. Eliminăm această taxă! Acest serviciu va fi gratuit pentru proprietarii terenurilor și imobilelor! Mai mult respect pentru cetățenii care plătesc taxe!”, a declarat ministrul Cseke Attila.
Ministrul a mai adăugat: taxa va fi în continuare plătită de dezvoltatorii imobiliari care cer date cadastrale pentru proprietăți multiple, sau pentru persoanele care solicită extras de carte funciară pentru imobile care sunt în proprietatea altei persoane.

În timp ce Guvernul încearcă să limiteze deficitul uriaș, care poate duce țara în incapacitate de plată, unii directori și președinți de regii și companii de stat bagă lunar în buzunar mii sau chiar zeci de mii de euro, relatează antena3.ro. A devenit notoriu cazul directorului general de la Romsilva, care încasează echivalentul a 5.000 de euro pe lună. Nu este, nici pe departe, un caz izolat și nici cel mai sfidător salariu în vremuri de austeritate. Salarii foarte mari sunt și la Compania Națională de Investiții Rutiere, și la alte instituții și autorități unde statul este gestionar.
„Aproape jumătate dintre Direcțiile silvice județene au pierderi de milioane de lei. Cu toate acestea, Romsilva are bani de prime de pensionare. Doar anul trecut, aici au fost oferite prime de pensionare în valoare de 170 de milioane de lei.
Instituția este condusă de Marius-Dan Sîiulescu, care câștigă lunar 25.000 lei de la stat, mai mult decât câștigă premierul sau președintele țării.
Direcția Silvică Arad este condusă de Teodor Țigan, care a beneficiat de o primă de 100.000 euro în trecut de la Romsilva. Țigan a fost reangajat, iar acum încasează de la stat anual peste 470.000 lei, adică undeva la 39.000 lei pe lună, echivalentul a aproape 8.000 de euro.
În subordinea Ministerului Transporturilor se află Compania Națională de Investiții Rutiere. În plină austeritate, această companie de stat a cerut triplarea indemnizației pentru membrii din Consiliul de Administrație.
Concret, s-a dorit ca indemnizația să ajungă la 27.000 lei, brut. Însă, din informațiile Antena 3 CNN, această propunere nu a fost acceptată.
Ceva mai rapid s-au mișcat cei de la Administrarea Infrastructurii Rutiere, care și-au dublat indemnizațiile de membri în C.A. încă de anul trecut. Situația este replicată și în alte companii din Transporturi. La Autoritatea Aeronautică, directorul general Nicolae Stoica primește peste 327.000 lei anual.
Salariile cu adevărat uriașe sunt la nivelul conducerii Băncii Naționale a României, chiar dacă acesta nu este, totuși, o instituție bugetară în sens uzual. Topul este dominat de guvernatorul Mugur Isărescu, cu peste 1.000.000 lei venit anual sau undeva la 90.000 lei pe lună. Leonardo Badea, prim-viceguvernator, încasează, și el, aproape 1.000.000 lei pe an de la BNR.
La Exim Banca Românească, fostul Eximbank, președintele Traian Halalai a avut un venit de aproape 1,5 milioane de lei în 12 luni. Asta înseamnă circa 25.000 de euro/lună. Trebuie precizat că la această bancă statul român este acționar majoritar, cu aproape 99%.
Salarii foarte mari găsim și la ANRE, instituția care se ocupă de reglementările în domeniul energiei. Vicepreședintele ANRE Mircea Man a încasat într-un singur an peste 700.000 lei, adică undeva la peste 11.000 euro lunar. Un alt vicepreședinte ANRE, Gabriel Andronache, a avut un venit anual mai modest, de ‘doar’ 339.000 lei.

Proiectele de investiții în agricultură și cele pentru dezvoltarea mediului rural au primit, până în prezent, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), fonduri nerambursabile în valoare totală de 226,3 milioane de euro.
Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis joi AGERPRES, plățile au fost efectuate în conturile a 489.821 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități locale în intervalul decembrie 2024 – ianuarie 2025 și sunt destinate atât decontării investițiilor realizate în cadrul proiectelor pentru care au fost încheiate contracte de finanțare, cât și susținerii măsurilor de mediu și climă.
Din totalul plăților efectuate de AFIR, 142,4 milioane de euro sunt achitate către beneficiarii intervențiilor derulate prin Planul Strategic 2023 – 2027, iar 84 de milioane de euro revin beneficiarilor proiectelor finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.
Totodată, tinerii fermieri au beneficiat de plăți consistente în această perioadă, mai exact de 48,8 milioane de euro, subliniază AFIR.
Pentru beneficiarii exploatațiilor agricole și pomicole, Agenția a transferat 22,4 milioane de euro, iar pentru investiții în drumuri agricole și infrastructura de irigații s-au plătit 7,3 milioane de euro.
De asemenea, în contul Grupurilor de Acțiune Locală au fost efectuate plăți de 10,6 milioane de euro pentru dezvoltarea comunităților locale.
Fondurile europene nerambursabile sunt acordate către beneficiarii Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) după ce sunt verificate conform procedurilor în vigoare și autorizare la plată de către experții AFIR, pe baza cererilor de plată depuse de beneficiari. Banii sunt plătiți în conformitate cu contractele de finanțare încheiate și angajamentele asumate, conform agerpres.ro.

Pensiile speciale vor înghiți aproape 1% din Produsul Intern Brut. În condițiile în care aproximativ 5 milioane de seniori nu și-au primit indexarea promisă și vin presiuni din afară să mărim investițiile în apărare, noul buget va acorda peste 17 miliarde de lei pentru speciali. Mai mult, România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR pentru că a modificat legea pensiilor speciale în favoarea beneficiarilor, ignorând cerințele de la Bruxelles.
Reforma pensiilor a fost amânată de mai multe ori, iar presiunea pe buget devine din ce în ce mai mare. Luna trecută au fost peste 5.600 de magistrați care au beneficiat de o pensie medie de peste 25.000 de lei.
Este anul marii austerități după promisiunile electorale de anul trecut. Nu sunt bani pentru majorarea pensiilor și salariilor așa că vor rămâne înghețate, iar ajutorul pentru pensionari ar putea ajunge abia în septembrie.
Cei cu venituri mici ar putea primi 1.000 de lei. După ce puterea a anunțat că procentul de 9,4% blochează majorările și au decis să îl elimine, datele arată că în acest an plata pensiilor ajunge la puțin peste 7% din PIB, scrie stiripesurse.ro.

Comerțul electronic a reprezentat 3,32% din Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2024, Grecia fiind lider în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), cu o pondere de 7,87%, conform datelor publicate de Asociația Bulgară de eCommerce. Potrivit sursei citate, în timp ce media europeană este de aproximativ 5%, Bulgaria înregistrează 2,34% din PIB-ul anului 2024, derivat din comerțul electronic.
Mai multe tendințe relevante din domeniul eCommerce vor fi dezvăluite în cadrul evenimentului Balkan eCommerce Summit, ce va avea loc la Sofia, în perioada 29 – 30 aprilie 2025.
‘În timp ce aportul comerțului electronic la PIB-ul din toată Europa este constant, de aproximativ 5%, vedem mult spațiu de creștere în Bulgaria, o recuperare mai rapidă a decalajului în România, precum și o evoluție peste medie în Grecia. Traficul, vânzările, tendințele și multe alte informații relevante din industrie vor fi disponibile în cadrul celui mai mare eveniment regional din eCommerce, pe care îl vom găzdui la Sofia, în aprilie – Balkan eCommerce Summit’, a declarat, într-un comunicat de presă transmis joi AGERPRES, Nikola Ilchev, fondator al Balkan eCommerce Summit.
Arena Sofia va găzdui unul dintre cele mai mari evenimente de comerț electronic din regiune și va reuni companii de top din marketing și logistică, servicii de plată, bănci, lideri din industria FinTech, împreună cu soluții SaaS și AI, într-o expoziție de amploare care va regrupa peste 200 de companii.
Fiecare dintre organizațiile prezente își va prezenta serviciile și va căuta parteneriate pe termen lung, scrie agerpres.ro.

Proiectul de reorganizare a Camerei Deputaților a fost adoptat cu 99 voturi „pentru”, 86 „împotrivă” și 23 de abțineri, potrivit Agerpres.ro. Proiectul de hotărâre prevede reducerea cu 240 a posturilor alocate compartimentelor din serviciile acestui for legislativ.
Proiectul desființează posturile alocate la birourile președinților comisiilor permanente și câte un post de la Cancelaria președintelui și de la fiecare cabinet de vicepreședinte al Camerei Deputaților.
„În termen de cinci zile de la adoptarea prezentei hotărâri, președintele Camerei Deputaților va nominaliza postul de încadrare pe durată determinată care se reduce la Cancelaria președintelui. În termen de cinci zile de la adoptarea prezentei hotărâri, fiecare vicepreședinte al Camerei Deputaților va nominaliza postul de încadrare pe durată determinată care se reduce din structura cabinetului său de vicepreședinte”, se arată în document.
De asemenea, se desființează posturile alocate compartimentului Secretar general adjunct 3, posturile de execuție ocupate de persoanele încadrate pe durată nedeterminată care continuă activitatea după împlinirea vârstei de pensie, posturile de execuție ocupate de persoanele încadrate pe durată nedeterminată care beneficiază de pensie de serviciu, pensie în sistemul public sau pensie militară, posturile vacante de execuție de la compartimentele prevăzute.
„În termen de maxim 35 de zile de la data adoptării prezentei hotărâri încetează raporturile de serviciu ale personalului încadrat pe durată nedeterminată în funcții de conducere care beneficiază de pensie de serviciu, pensie în sistemul public sau pensie militară”, menționează documentul.