Proiectele de investiții în agricultură și cele pentru dezvoltarea mediului rural au primit, până în prezent, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), fonduri nerambursabile în valoare totală de 226,3 milioane de euro.
Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis joi AGERPRES, plățile au fost efectuate în conturile a 489.821 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități locale în intervalul decembrie 2024 – ianuarie 2025 și sunt destinate atât decontării investițiilor realizate în cadrul proiectelor pentru care au fost încheiate contracte de finanțare, cât și susținerii măsurilor de mediu și climă.
Din totalul plăților efectuate de AFIR, 142,4 milioane de euro sunt achitate către beneficiarii intervențiilor derulate prin Planul Strategic 2023 – 2027, iar 84 de milioane de euro revin beneficiarilor proiectelor finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.
Totodată, tinerii fermieri au beneficiat de plăți consistente în această perioadă, mai exact de 48,8 milioane de euro, subliniază AFIR.
Pentru beneficiarii exploatațiilor agricole și pomicole, Agenția a transferat 22,4 milioane de euro, iar pentru investiții în drumuri agricole și infrastructura de irigații s-au plătit 7,3 milioane de euro.
De asemenea, în contul Grupurilor de Acțiune Locală au fost efectuate plăți de 10,6 milioane de euro pentru dezvoltarea comunităților locale.
Fondurile europene nerambursabile sunt acordate către beneficiarii Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) după ce sunt verificate conform procedurilor în vigoare și autorizare la plată de către experții AFIR, pe baza cererilor de plată depuse de beneficiari. Banii sunt plătiți în conformitate cu contractele de finanțare încheiate și angajamentele asumate, conform agerpres.ro.

Pensiile speciale vor înghiți aproape 1% din Produsul Intern Brut. În condițiile în care aproximativ 5 milioane de seniori nu și-au primit indexarea promisă și vin presiuni din afară să mărim investițiile în apărare, noul buget va acorda peste 17 miliarde de lei pentru speciali. Mai mult, România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR pentru că a modificat legea pensiilor speciale în favoarea beneficiarilor, ignorând cerințele de la Bruxelles.
Reforma pensiilor a fost amânată de mai multe ori, iar presiunea pe buget devine din ce în ce mai mare. Luna trecută au fost peste 5.600 de magistrați care au beneficiat de o pensie medie de peste 25.000 de lei.
Este anul marii austerități după promisiunile electorale de anul trecut. Nu sunt bani pentru majorarea pensiilor și salariilor așa că vor rămâne înghețate, iar ajutorul pentru pensionari ar putea ajunge abia în septembrie.
Cei cu venituri mici ar putea primi 1.000 de lei. După ce puterea a anunțat că procentul de 9,4% blochează majorările și au decis să îl elimine, datele arată că în acest an plata pensiilor ajunge la puțin peste 7% din PIB, scrie stiripesurse.ro.

Comerțul electronic a reprezentat 3,32% din Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2024, Grecia fiind lider în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), cu o pondere de 7,87%, conform datelor publicate de Asociația Bulgară de eCommerce. Potrivit sursei citate, în timp ce media europeană este de aproximativ 5%, Bulgaria înregistrează 2,34% din PIB-ul anului 2024, derivat din comerțul electronic.
Mai multe tendințe relevante din domeniul eCommerce vor fi dezvăluite în cadrul evenimentului Balkan eCommerce Summit, ce va avea loc la Sofia, în perioada 29 – 30 aprilie 2025.
‘În timp ce aportul comerțului electronic la PIB-ul din toată Europa este constant, de aproximativ 5%, vedem mult spațiu de creștere în Bulgaria, o recuperare mai rapidă a decalajului în România, precum și o evoluție peste medie în Grecia. Traficul, vânzările, tendințele și multe alte informații relevante din industrie vor fi disponibile în cadrul celui mai mare eveniment regional din eCommerce, pe care îl vom găzdui la Sofia, în aprilie – Balkan eCommerce Summit’, a declarat, într-un comunicat de presă transmis joi AGERPRES, Nikola Ilchev, fondator al Balkan eCommerce Summit.
Arena Sofia va găzdui unul dintre cele mai mari evenimente de comerț electronic din regiune și va reuni companii de top din marketing și logistică, servicii de plată, bănci, lideri din industria FinTech, împreună cu soluții SaaS și AI, într-o expoziție de amploare care va regrupa peste 200 de companii.
Fiecare dintre organizațiile prezente își va prezenta serviciile și va căuta parteneriate pe termen lung, scrie agerpres.ro.

Proiectul de reorganizare a Camerei Deputaților a fost adoptat cu 99 voturi „pentru”, 86 „împotrivă” și 23 de abțineri, potrivit Agerpres.ro. Proiectul de hotărâre prevede reducerea cu 240 a posturilor alocate compartimentelor din serviciile acestui for legislativ.
Proiectul desființează posturile alocate la birourile președinților comisiilor permanente și câte un post de la Cancelaria președintelui și de la fiecare cabinet de vicepreședinte al Camerei Deputaților.
„În termen de cinci zile de la adoptarea prezentei hotărâri, președintele Camerei Deputaților va nominaliza postul de încadrare pe durată determinată care se reduce la Cancelaria președintelui. În termen de cinci zile de la adoptarea prezentei hotărâri, fiecare vicepreședinte al Camerei Deputaților va nominaliza postul de încadrare pe durată determinată care se reduce din structura cabinetului său de vicepreședinte”, se arată în document.
De asemenea, se desființează posturile alocate compartimentului Secretar general adjunct 3, posturile de execuție ocupate de persoanele încadrate pe durată nedeterminată care continuă activitatea după împlinirea vârstei de pensie, posturile de execuție ocupate de persoanele încadrate pe durată nedeterminată care beneficiază de pensie de serviciu, pensie în sistemul public sau pensie militară, posturile vacante de execuție de la compartimentele prevăzute.
„În termen de maxim 35 de zile de la data adoptării prezentei hotărâri încetează raporturile de serviciu ale personalului încadrat pe durată nedeterminată în funcții de conducere care beneficiază de pensie de serviciu, pensie în sistemul public sau pensie militară”, menționează documentul.

Peste o treime dintre elevi suferă de analfabetism numeric, iar 16% dintre aceștia întâmpină dificultăți semnificative, semnalează antena3.ro, care citează primul Raport Național privind Alfabetizarea Numerică. Concluziile au fost prezentate, miercuri, de Asociația pentru Valori în Educaţie (AVE România) și Brio. În procesul de elaborare a raportului a fost analizată populația școlară din toate ciclurile de învățământ: primar, gimnazial şi liceal. Conform rezultatelor, nivelul general al analfabetismului numeric în rândurile elevilor români este de 36%.
Alfabetizarea numerică reprezintă capacitatea de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în diverse contexte ale vieții cotidiene, profesionale şi sociale.
Raportul național arată că analfabetismul numeric crește constant, de la o medie de 25% la clasele primare, la o medie de 36% la clasele gimnaziale și de 46% la clasele liceale.
Băieții prezintă, în general, un nivel mai bun de funcționalitate numerică în comparație cu fetele, iar diferența pe sexe se menține constantă de la un ciclu școlar la altul. „S-au observat diferențe crescute ale analfabetismului funcțional numeric în raport cu mediul de proveniență. Astfel, elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu 58,16%, în timp ce elevii din urbanul mare înregistrează cele mai scăzute niveluri, de 22,23%. În ciclul primar, analfabetismul numeric este deja foarte ridicat în rural (42,86%), comparativ cu urbanul mare (15,45%). Diferențele persistă și se accentuează pe măsură ce elevii avansează în ciclurile următoare, de gimnaziu şi liceu”, se spune în raport.

Investițiile imobiliare din România au atins 750 de milioane de euro în 2024, în creștere cu 58% față de anul anterior, însă puțin sub media anuală de 800 de milioane de euro din ultimul deceniu, potrivit raportului anual publicat de o companie de consultanță imobiliară.
‘România s-a evidențiat ca lider regional, având cea mai bună performanță comparativ cu celelalte cinci economii majore din Europa Centrală și de Est – Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia. Activitatea de tranzacționare a fost dominată de activele industriale, cu un volum de aproape 300 de milioane de euro, marcând 2024 ca un an record pentru această categorie de investiții. Cele mai importante tranzacții includ vânzarea portofoliului industrial al Globalworth, parțial deținut împreună cu Global Vision, pentru 278 de milioane de euro, realizată în două acorduri separate’, se arată într-un comunicat al Colliers.
Pentru 2025, perspectivele pieței imobiliare sunt mixte, apreciază consultanții companiei, care au explicat că principala provocare vine din contextul intern, marcat de incertitudinea politică generată de anularea alegerilor prezidențiale și de un cost de risc ridicat, cauzat de dezechilibre economice.
‘Comparativ cu anul precedent, 2024 a fost un an mult mai activ și s-a încheiat cu un rezultat solid. Dinamica puternică a tranzacțiilor observată pe parcursul anului a continuat și în 2025, cu câteva acorduri majore încă în desfășurare. Aceste creșteri ale activității de tranzacționare confirmă că volumul relativ redus al investițiilor din România, în comparație cu Polonia, este mai degrabă rezultatul lipsei de produse disponibile, și nu al lipsei de interes. Băncile au rămas implicate facilitând accesul la finanțare. Anul acesta ne așteptăm la continuarea dinamicii pozitive, cu premise bune să depășim performanța din 2024’, a explicat Robert Miklo, Partner | Head of Capital Markets Colliers, citat în comunicat.
Cele mai mari tranzacții ale anului au fost vânzările portofoliului industrial al Globalworth. CTP a achiziționat 270.000 de metri pătrați de depozite închiriabile și terenuri pentru extinderi în mai multe orașe, pentru aproximativ 168 de milioane de euro. Totodată, WDP a cumpărat un portofoliu de 136.000 de metri pătrați, deținut de Globalworth și GlobalVision, pentru circa 110 milioane de euro. În plus, WDP a achiziționat și Expo Market Doraly, un parc comercial situat la nord de București, pentru o sumă estimată la 90 de milioane de euro. O altă tranzacție importantă a fost vânzarea complexului de birouri The Landmark, situat în zona centrală de afaceri, către African Industries Group, susținut de capital indian. Aceasta este prima tranzacție majoră cu capital indian în imobiliarele comerciale din România și a contribuit la stabilizarea randamentelor pentru birourile premium, punctează consultanții Colliers.
Potrivit lui Robert Miklo, valoarea medie a tranzacțiilor a fost de aproximativ 25 de milioane de euro, una dintre cele mai scăzute din ultimii ani. Totuși, acest lucru reflectă creșterea implicării capitalului local, care devine tot mai activ. Noul val de antreprenori, care au acumulat capital prin afacerile lor în ultimele decenii, caută din ce în ce mai des oportunități pentru a-și plasa fondurile. Între 2022 și 2024, tranzacțiile sub 20 de milioane de euro au reprezentat, în medie, aproximativ un sfert din volumul anual, a subliniat acesta, conform agerpres.ro.
Randamentele s-au menținut stabile în 2024, de 7,25% pentru centre comerciale de top, 7,50% pentru birouri premium și 7,75% pentru active industriale de top, cu o ușoară creștere de 0,25 puncte procentuale pentru cele din urmă.
Pentru 2025, perspectivele sunt promițătoare, cu aproape 100 de milioane de euro în tranzacții semnate, dar nefinalizate, printre care vânzarea unei părți din Iride Park, deținută de Immofinanz, și a unui portofoliu de parcuri comerciale aparținând MAS REI. Alte tranzacții, aflate în diverse etape de negociere și care totalizează aproximativ 500 de milioane de euro, indică un început de an solid. Dacă tendințele favorabile se mențin, analiza companiei arată că investițiile în imobiliare comerciale ar putea depăși pragul de 800 de milioane de euro în 2025. Totuși, acest scenariu depinde de evoluția unor factori-cheie.

Aproape jumătate dintre elevii români chestionați într-o anchetă derulată de Salvați Copiii România au o viziune optimistă asupra viitorului profesional (45,2%), iar majoritatea celorlalți (46,4% din eșantion) se situează într-o zonă a incertitudinii sau a optimismului moderat. Potrivit unui comunicat al Salvați Copiii transmis marți, puțin peste cinci procente (5,4%) sunt pesimiști și aproape 3% nu au o impresie bine conturată cu privire la acest aspect.
În ceea ce privește persoanele în care au încredere pentru ghidarea în alegerea carierei, răspunsurile din ancheta realizată în intervalul 30 septembrie – 13 octombrie 2024, pe grupuri țintă de elevi de clasa a VII-a și a XI-a din unitățile de învățământ selectate pentru a participa la faza pilot a proiectului de orientare vocațională și consiliere în carieră ‘What’s next?’, pe care îl derulează Salvați Copiii și CMBRAE, confirmă gradul mare de încredere acordată părinților în ceea ce privește explorarea înclinațiilor și capacităților personale. Un procent de 74,7% dintre respondenți consideră că părinții îi ajută în mare și foarte mare măsură în această direcție. Cu o diferență semnificativă, urmează resursele și aplicațiile digitale (45,8%) și profesorii de la disciplinele preferate (41,4%).
Ancheta mai relevă că aproape doi din cinci elevi (38,5%), deși au auzit despre Orientare și consiliere în carieră, spun că nu au participat la astfel de activități și mai puțin de un sfert dintre respondenți au indicat că ar fi avut o experiență anterioară în acest domeniu.
Două treimi dintre elevi (66,3%) ar fi dispuși să aloce cel puțin două ore pe lună pentru participarea la activități de consiliere și orientare în carieră.
Dintre specialiștii de la nivelul unității de învățământ, interlocutorii cel mai frecvent indicați sunt consilierii școlari, urmați la mică diferență de profesorii diriginți. Pe de altă parte, și procentul celor care au abordat aceste subiecte cu alți profesori din școală este relativ ridicat.
În ceea ce privește dificultățile pe care elevii le resimt atunci când ar trebui să-și aleagă cariera, teama de eșec este numită pe primul loc – 67,9%, urmată de nesiguranța legată de viitor – 54%.
Salvați Copiii și CMBRAE derulează, cu sprijinul unei bănci, proiectul pilot de orientare vocațională și consiliere în carieră ‘What’s next?’, în anul școlar 2024-2025, al cărui scop este să contribuie la asigurarea accesului elevilor din municipiul București la un proces de consiliere și orientare în carieră de calitate, prin formarea specialiștilor și dezvoltarea de mijloace moderne de informare pentru elevi/părinți/specialiști care să asigure elevilor un parcurs academic și profesional adaptat potențialului fiecăruia, scrie agerpres.ro.

Liberalizarea pieței de energie din luna aprilie nu va însemna doar facturi duble, ci va afecta și prețul alimentelor. Deocamdată nu este clar dacă plafonarea pentru energie va expira, ministrul Sebastian Burduja precizând că există mai multe scenarii în lucru, inclusiv menținerea plafonului pentru românii cu venituri mici. Însă, companiile au început să primească deja oferte de la producători și cu 20% mai mari față de prețul actual.
Însă, dacă plafonul pentru energie va fi ridicat de Guvern românii se vor confrunta cu un nou val de scumpiri. Producătorii care nu au semnate şi negociate contracte cu furnizorii au început să primească deja oferte pe piaţa liberă de energie, iar în unele cazuri sunt și cu 15-20 la sută mai mari faţă de preţul actual. Pe piață au început să apară oferte pentru perioada de după 1 aprilie 2025, cu prețuri variind între 1,03 și 1,43 lei/kWh cu TVA inclus.
De pildă, o patiserie din Capitală a primit o ofertă de 1,38 lei/kWh cu TVA inclus, de două ori mai mare decât prețul plafonat minim actual. De asemenea, și furnizorii de materie primă au anunţat că vor creşte preţurile cu procente cuprinse între 7 şi 10 la sută. La toate acestea, pentru cei din industria alimentară, se adaugă şi majorarea cu 15 la sută a impozitului pe salarii.
Astfel, reprezentanții unor patiserii și brutării spun că vor fi nevoite să crească prețurile cu 5-10 la sută. Acest lucru înseamnă că un covrig s-ar putea apropia de 3 lei, iar pe o merdenea vom scoate din buzunar aproape 7 lei.
Ministrul Energiei a declarat că nu există încă o decizie finală privind prelungirea sau eliminarea plafonării după 1 aprilie 2025. Sebastian Burduja a menționat că există mai multe scenarii în analiză, inclusiv posibilitatea continuării schemei actuale de plafonare pentru o anumită perioadă, având în vedere instabilitatea pieței regionale și creșterea recentă a prețurilor la gaze. De asemenea, Guvernul ia în calcul menținerea plafonării pentru românii cu venituri mici, scrie antena3.ro.

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni că nu va demisiona și că va pleca „oricum, peste câteva luni”. El a argumentat că în Constituție scrie că trebuie să rămână în funcție până va preda mandatul președintelui care va fi ales. „Cred că este o temă vehiculată din motive populiste și electoraliste. Nu-i așa? Funcționăm după Constituție. Când am fost ales, peste 6 milioane de români mi-au dat votul ca să fac lucrurile ca la carte, iar Cartea e Constituția, acolo scrie foarte clar că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales. Nu despre asta trebuie să vorbim. Peste puține luni plec. Ce am făcut e de domeniul trecutului, mi le asum și pe cele bune, și pe cele rele. Acum trebuie să ne pregătim pentru noi alegeri, românii să înțeleagă că asta e tema pe care trebuie să o discutăm. Nu văd o utilitate în discuții prelungite dacă trebuia sau nu să stau. Candidații și cei interesați de România să poftească în față să spună cum vor ei să ducă România mai departe și la ce să se aștepte românii de la ei. Astea sunt temele importante, ar fi foarte util să ne concentrăm pe acestea”, a declarat Iohannis.
Acestea sunt primele declarații publice ale lui Klaus Iohannis după mai bine de o lună de tăcere.
Preşedintele Klaus Iohannis va participa, luni, la întâlnirea liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles, în care va discuta despre apărarea europeană împotriva Rusiei și tarifele anunțate de Donald Trump și care vizează Canada, Mexic și China, scrie antena3.ro.