Peste o treime dintre elevi suferă de analfabetism numeric, iar 16% dintre aceștia întâmpină dificultăți semnificative, semnalează antena3.ro, care citează primul Raport Național privind Alfabetizarea Numerică. Concluziile au fost prezentate, miercuri, de Asociația pentru Valori în Educaţie (AVE România) și Brio. În procesul de elaborare a raportului a fost analizată populația școlară din toate ciclurile de învățământ: primar, gimnazial şi liceal. Conform rezultatelor, nivelul general al analfabetismului numeric în rândurile elevilor români este de 36%.
Alfabetizarea numerică reprezintă capacitatea de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în diverse contexte ale vieții cotidiene, profesionale şi sociale.
Raportul național arată că analfabetismul numeric crește constant, de la o medie de 25% la clasele primare, la o medie de 36% la clasele gimnaziale și de 46% la clasele liceale.
Băieții prezintă, în general, un nivel mai bun de funcționalitate numerică în comparație cu fetele, iar diferența pe sexe se menține constantă de la un ciclu școlar la altul. „S-au observat diferențe crescute ale analfabetismului funcțional numeric în raport cu mediul de proveniență. Astfel, elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu 58,16%, în timp ce elevii din urbanul mare înregistrează cele mai scăzute niveluri, de 22,23%. În ciclul primar, analfabetismul numeric este deja foarte ridicat în rural (42,86%), comparativ cu urbanul mare (15,45%). Diferențele persistă și se accentuează pe măsură ce elevii avansează în ciclurile următoare, de gimnaziu şi liceu”, se spune în raport.

Investițiile imobiliare din România au atins 750 de milioane de euro în 2024, în creștere cu 58% față de anul anterior, însă puțin sub media anuală de 800 de milioane de euro din ultimul deceniu, potrivit raportului anual publicat de o companie de consultanță imobiliară.
‘România s-a evidențiat ca lider regional, având cea mai bună performanță comparativ cu celelalte cinci economii majore din Europa Centrală și de Est – Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia. Activitatea de tranzacționare a fost dominată de activele industriale, cu un volum de aproape 300 de milioane de euro, marcând 2024 ca un an record pentru această categorie de investiții. Cele mai importante tranzacții includ vânzarea portofoliului industrial al Globalworth, parțial deținut împreună cu Global Vision, pentru 278 de milioane de euro, realizată în două acorduri separate’, se arată într-un comunicat al Colliers.
Pentru 2025, perspectivele pieței imobiliare sunt mixte, apreciază consultanții companiei, care au explicat că principala provocare vine din contextul intern, marcat de incertitudinea politică generată de anularea alegerilor prezidențiale și de un cost de risc ridicat, cauzat de dezechilibre economice.
‘Comparativ cu anul precedent, 2024 a fost un an mult mai activ și s-a încheiat cu un rezultat solid. Dinamica puternică a tranzacțiilor observată pe parcursul anului a continuat și în 2025, cu câteva acorduri majore încă în desfășurare. Aceste creșteri ale activității de tranzacționare confirmă că volumul relativ redus al investițiilor din România, în comparație cu Polonia, este mai degrabă rezultatul lipsei de produse disponibile, și nu al lipsei de interes. Băncile au rămas implicate facilitând accesul la finanțare. Anul acesta ne așteptăm la continuarea dinamicii pozitive, cu premise bune să depășim performanța din 2024’, a explicat Robert Miklo, Partner | Head of Capital Markets Colliers, citat în comunicat.
Cele mai mari tranzacții ale anului au fost vânzările portofoliului industrial al Globalworth. CTP a achiziționat 270.000 de metri pătrați de depozite închiriabile și terenuri pentru extinderi în mai multe orașe, pentru aproximativ 168 de milioane de euro. Totodată, WDP a cumpărat un portofoliu de 136.000 de metri pătrați, deținut de Globalworth și GlobalVision, pentru circa 110 milioane de euro. În plus, WDP a achiziționat și Expo Market Doraly, un parc comercial situat la nord de București, pentru o sumă estimată la 90 de milioane de euro. O altă tranzacție importantă a fost vânzarea complexului de birouri The Landmark, situat în zona centrală de afaceri, către African Industries Group, susținut de capital indian. Aceasta este prima tranzacție majoră cu capital indian în imobiliarele comerciale din România și a contribuit la stabilizarea randamentelor pentru birourile premium, punctează consultanții Colliers.
Potrivit lui Robert Miklo, valoarea medie a tranzacțiilor a fost de aproximativ 25 de milioane de euro, una dintre cele mai scăzute din ultimii ani. Totuși, acest lucru reflectă creșterea implicării capitalului local, care devine tot mai activ. Noul val de antreprenori, care au acumulat capital prin afacerile lor în ultimele decenii, caută din ce în ce mai des oportunități pentru a-și plasa fondurile. Între 2022 și 2024, tranzacțiile sub 20 de milioane de euro au reprezentat, în medie, aproximativ un sfert din volumul anual, a subliniat acesta, conform agerpres.ro.
Randamentele s-au menținut stabile în 2024, de 7,25% pentru centre comerciale de top, 7,50% pentru birouri premium și 7,75% pentru active industriale de top, cu o ușoară creștere de 0,25 puncte procentuale pentru cele din urmă.
Pentru 2025, perspectivele sunt promițătoare, cu aproape 100 de milioane de euro în tranzacții semnate, dar nefinalizate, printre care vânzarea unei părți din Iride Park, deținută de Immofinanz, și a unui portofoliu de parcuri comerciale aparținând MAS REI. Alte tranzacții, aflate în diverse etape de negociere și care totalizează aproximativ 500 de milioane de euro, indică un început de an solid. Dacă tendințele favorabile se mențin, analiza companiei arată că investițiile în imobiliare comerciale ar putea depăși pragul de 800 de milioane de euro în 2025. Totuși, acest scenariu depinde de evoluția unor factori-cheie.

Aproape jumătate dintre elevii români chestionați într-o anchetă derulată de Salvați Copiii România au o viziune optimistă asupra viitorului profesional (45,2%), iar majoritatea celorlalți (46,4% din eșantion) se situează într-o zonă a incertitudinii sau a optimismului moderat. Potrivit unui comunicat al Salvați Copiii transmis marți, puțin peste cinci procente (5,4%) sunt pesimiști și aproape 3% nu au o impresie bine conturată cu privire la acest aspect.
În ceea ce privește persoanele în care au încredere pentru ghidarea în alegerea carierei, răspunsurile din ancheta realizată în intervalul 30 septembrie – 13 octombrie 2024, pe grupuri țintă de elevi de clasa a VII-a și a XI-a din unitățile de învățământ selectate pentru a participa la faza pilot a proiectului de orientare vocațională și consiliere în carieră ‘What’s next?’, pe care îl derulează Salvați Copiii și CMBRAE, confirmă gradul mare de încredere acordată părinților în ceea ce privește explorarea înclinațiilor și capacităților personale. Un procent de 74,7% dintre respondenți consideră că părinții îi ajută în mare și foarte mare măsură în această direcție. Cu o diferență semnificativă, urmează resursele și aplicațiile digitale (45,8%) și profesorii de la disciplinele preferate (41,4%).
Ancheta mai relevă că aproape doi din cinci elevi (38,5%), deși au auzit despre Orientare și consiliere în carieră, spun că nu au participat la astfel de activități și mai puțin de un sfert dintre respondenți au indicat că ar fi avut o experiență anterioară în acest domeniu.
Două treimi dintre elevi (66,3%) ar fi dispuși să aloce cel puțin două ore pe lună pentru participarea la activități de consiliere și orientare în carieră.
Dintre specialiștii de la nivelul unității de învățământ, interlocutorii cel mai frecvent indicați sunt consilierii școlari, urmați la mică diferență de profesorii diriginți. Pe de altă parte, și procentul celor care au abordat aceste subiecte cu alți profesori din școală este relativ ridicat.
În ceea ce privește dificultățile pe care elevii le resimt atunci când ar trebui să-și aleagă cariera, teama de eșec este numită pe primul loc – 67,9%, urmată de nesiguranța legată de viitor – 54%.
Salvați Copiii și CMBRAE derulează, cu sprijinul unei bănci, proiectul pilot de orientare vocațională și consiliere în carieră ‘What’s next?’, în anul școlar 2024-2025, al cărui scop este să contribuie la asigurarea accesului elevilor din municipiul București la un proces de consiliere și orientare în carieră de calitate, prin formarea specialiștilor și dezvoltarea de mijloace moderne de informare pentru elevi/părinți/specialiști care să asigure elevilor un parcurs academic și profesional adaptat potențialului fiecăruia, scrie agerpres.ro.

Liberalizarea pieței de energie din luna aprilie nu va însemna doar facturi duble, ci va afecta și prețul alimentelor. Deocamdată nu este clar dacă plafonarea pentru energie va expira, ministrul Sebastian Burduja precizând că există mai multe scenarii în lucru, inclusiv menținerea plafonului pentru românii cu venituri mici. Însă, companiile au început să primească deja oferte de la producători și cu 20% mai mari față de prețul actual.
Însă, dacă plafonul pentru energie va fi ridicat de Guvern românii se vor confrunta cu un nou val de scumpiri. Producătorii care nu au semnate şi negociate contracte cu furnizorii au început să primească deja oferte pe piaţa liberă de energie, iar în unele cazuri sunt și cu 15-20 la sută mai mari faţă de preţul actual. Pe piață au început să apară oferte pentru perioada de după 1 aprilie 2025, cu prețuri variind între 1,03 și 1,43 lei/kWh cu TVA inclus.
De pildă, o patiserie din Capitală a primit o ofertă de 1,38 lei/kWh cu TVA inclus, de două ori mai mare decât prețul plafonat minim actual. De asemenea, și furnizorii de materie primă au anunţat că vor creşte preţurile cu procente cuprinse între 7 şi 10 la sută. La toate acestea, pentru cei din industria alimentară, se adaugă şi majorarea cu 15 la sută a impozitului pe salarii.
Astfel, reprezentanții unor patiserii și brutării spun că vor fi nevoite să crească prețurile cu 5-10 la sută. Acest lucru înseamnă că un covrig s-ar putea apropia de 3 lei, iar pe o merdenea vom scoate din buzunar aproape 7 lei.
Ministrul Energiei a declarat că nu există încă o decizie finală privind prelungirea sau eliminarea plafonării după 1 aprilie 2025. Sebastian Burduja a menționat că există mai multe scenarii în analiză, inclusiv posibilitatea continuării schemei actuale de plafonare pentru o anumită perioadă, având în vedere instabilitatea pieței regionale și creșterea recentă a prețurilor la gaze. De asemenea, Guvernul ia în calcul menținerea plafonării pentru românii cu venituri mici, scrie antena3.ro.

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni că nu va demisiona și că va pleca „oricum, peste câteva luni”. El a argumentat că în Constituție scrie că trebuie să rămână în funcție până va preda mandatul președintelui care va fi ales. „Cred că este o temă vehiculată din motive populiste și electoraliste. Nu-i așa? Funcționăm după Constituție. Când am fost ales, peste 6 milioane de români mi-au dat votul ca să fac lucrurile ca la carte, iar Cartea e Constituția, acolo scrie foarte clar că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales. Nu despre asta trebuie să vorbim. Peste puține luni plec. Ce am făcut e de domeniul trecutului, mi le asum și pe cele bune, și pe cele rele. Acum trebuie să ne pregătim pentru noi alegeri, românii să înțeleagă că asta e tema pe care trebuie să o discutăm. Nu văd o utilitate în discuții prelungite dacă trebuia sau nu să stau. Candidații și cei interesați de România să poftească în față să spună cum vor ei să ducă România mai departe și la ce să se aștepte românii de la ei. Astea sunt temele importante, ar fi foarte util să ne concentrăm pe acestea”, a declarat Iohannis.
Acestea sunt primele declarații publice ale lui Klaus Iohannis după mai bine de o lună de tăcere.
Preşedintele Klaus Iohannis va participa, luni, la întâlnirea liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles, în care va discuta despre apărarea europeană împotriva Rusiei și tarifele anunțate de Donald Trump și care vizează Canada, Mexic și China, scrie antena3.ro.

Amnistia nu stinge datoria! Statul a recuperat sub 10% din restanţele pe care le avea de încasat după ce a decretat amnistia fiscală. Doar 122 de mii de persoane fizice şi firme s-au înscris şi au trimis în conturile Fiscului aproape şase miliarde şi jumătate de lei în total. Noul ministru de Finanţe se gândeşte, însă, la alte măsuri ca să adune creanţele.
Fiscul a adunat sub 500 de milioane de lei din datoriile de 40 de miliarde de lei ale persoanelor fizice. Doar 81.000 din peste 800.000 au beneficiat de reducerea unei părţi din datorie şi de ştergerea dobânzilor. „Dacă statul și-ar fi colectat toate debitele care au fost amnistiate nu știm cât ar fi putut să câștige, cu siguranță mai mult de atât”, spune Dan Schwartz, expert fiscal.
66 de persoane fizice au plătit restanţe mai mari de 1.000.000 de lei, dar statul este tot în pierdere. În schimb, 41.000 de firme au scăpat de penalităţi. Au plătit în total la bugetul de stat peste 6 miliarde de lei. Cea mai mare datorie a fost de peste 2 miliarde 300 de mii de lei, potrivit datelor ANAF.
330.000 firme aveau datorii de 32 de miliarde de lei la sfârşitul anului trecut. Ministrul finanţelor, Tanczos Barna, nu are încredere în amnistia fiscală, dar crede că ştie cum să recupereze banii statului. „Dacă ANAF este o instituție eficientă nu mai avem nevoie de amnistie fiscală. Sunt anumite probleme în legislația privind falimentul, privind incapacitatea de plata și acolo în cel mai scurt timp posibil trebuie să venim cu modificări astfel încât să creștem capacitatea ANAF de a interveni din timp”, spune Tanczos Barna, ministrul Finanţelor, conform observatornews.ro.
„Această amnistie fiscală este periculoasă pentru că ea face că să scadă încrederea în corectitudinea taxării și în corectitudinea autorităților. Sunt mulți oameni care nu plătesc în mod intenționat așteptând amnistia, știind că ea va apărea”, Dan Schwartz, expert fiscal.
În România erau la finalul anului trecut un milion de datornici la Fisc.

Reprezentanții lucrătorilor din cadrul CFR amenință cu întreruperea lucrului, dacă nu va fi modificată Ordonanța trenuleț. Rodrigo Maxim, liderul Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România a anunțat un program de proteste care vor culmina cu întreruperea activității personalului feroviar.
Rodrigo Maxim a vorbit despre nemulțumirile pe care le au ceferiștii și despre protestele care vor avea loc în următoarea perioadă. Într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună Dimineața România!”, sindicalistul a arătat care este situația din companie. El a precizat că, potrivit calendarului de proteste, în perioada 17 – 21 februarie vor avea loc mai multe mitinguri în fața Ministerului Transporturilor.
În cazul în care nu se va ajunge la nici o înțelegere cu conducerea Guvernului, a Ministerului Transporturilor și a CFR, iar trenurile anulate nu vor fi repuse în circulație, ceferiștii spun că vor întrerupe activitatea, într-o acțiune „spontană”.
„Dl. prim-ministru ne-a promis că va participa la ședința pe care am stabilit-o, pe 11 februarie, cu conducerea CFR, a CFR Infrastructură (…). Dacă nu vom reuși să obținem ce vrem la acea întâlnire și după mitingurile de protest, ceferiștii au anunțat că vor opri spontan lucru”, a declarat liderul de sindicat.
Ceferiștii mai ies în stradă pentru a determina Guvernul, Ministerul Transporturilor, conducerea SNTFC CFR Călători SA și conducerea CNCF CFR SA să înţeleagă că ceferiştii care au avut grupe de muncă anterior și sunt încadrați la Siguranța Circulației doresc aplicarea de la 1 septembrle 2024 a prevederilor art. 28. (1) lit 1) din Legea nr. 360/2023, ţinând cont că respectarea acestei legi este jalon în PNRR.
Alte nemulțumiri sunt legate de lipsa mare de personal la funcţiile de execuţie, de subcompensarea şi în anul 2025 a SNTFC CFR Călători de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF).
Rodrigo Maxim a precizat că protestele au început încă din 24 ianuarie, când o delegație a federației sindicale pe care o reprezintă a fost primită la guvern. El a precizat că încă de la acea întrevedere și-a manifestat nemulțumirea față de anularea trenurilor de călători și față de suspendarea plății orelor suplimentare pentru ceferiști.
„Protestele au început în 24 ianuarie 2025 când am fost primiți de o delegație a guvernului, mă refer la reprezentanții protestatarilor, organizate de Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România. În minuta întrevederii se nota că unul dintre organizatori dl. Maxim Rodrigo Gabriel și-a manifestat supărarea pe adoptarea OUG 156/2024 privind unele măsuri fiscal bugetare (…) Am susținut și atunci că cei din conduerea CFR au spus că angajările sunt blocate de Ordonanța trenuleț. Adoptarea ordonanței a avut ca efect anularea a 25% dintre trenuri de călători din prima lună în care s-a pus în circulație mersul trenurilo”, a precizat Rodrigo Maxim.
Totodată, liderul de sindicat a mai spus că potrivit calendarului stabilit de conducerea sindicatului, va urma o săptămână de proteste în stradă, în fața Ministerului Transporturilor.
„Noi vom manifesta în perioada 17 – 21 februarie 2025 împotriva lipsei de respect pe care o manifestă conducerea CFR Călători față de salariați prin hotărârea de neplată a orelor suplimentare pe care nu le poate compensa legal și împotirva lipsei de respect prin hotărârea de anulare a unui sfert dintre trenurile dde călători la mai puțin de o lună de la punerea în aplicare a noului Mers al Trenurilor pe anul 2025 pe motiv că nu vrea să plătească orele suplimentare ceferiștilor”, a mai spus Rodrigo Maxim, conform b1tv.ro.

Senatul și Camera Deputaților au fost convocate, luni, de la ora 15,00, în prima sesiune parlamentară ordinară a acestui an. Potrivit deciziilor publicate în Monitorul Oficial, cele două Camere au fost convocate de președintele Senatului, respectiv președintele Camerei Deputaților ‘în temeiul dispozițiilor art. 66 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată’, precum și ale art. 83 din Regulamentul Senatului, respectiv ale art. 34 lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaților.
Conform procedurilor, în prima zi din sesiunea parlamentară vor fi aleși membrii noilor Birouri permanente, și anume vicepreședinții, secretarii și chestorii. Președinții celor două Camere, Ilie Bolojan și Ciprian Șerban, au fost aleși, după constituirea Parlamentului, pentru un mandat de patru ani.
La Senat, luni este programat un Birou Permanent de la ora 12,00, după care la ora 15,00 începe ședința de plen.
La ora 16,00 va fi un plen reunit, pe ordinea de zi fiind constituirea unor comisii comune permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, dar și proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pe anul 2025.
Totodată, potrivit agendei publicate pe site-ul Senatului, la ora 18,00, are loc ședința Birourilor permanente reunite pentru stabilirea timpilor de dezbatere în comisiile reunite de buget-finanțe a proiectului de buget.
După alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, structura Parlamentului cuprinde grupurile parlamentare ale PSD, AUR, PNL, USR, SOS România, POT, UDMR, iar la Camera Deputaților și grupul minorităților naționale, scrie agerpres.ro.

Candidații la prima sesiune a examenului de Bacalaureat vor susține, de luni și până miercuri, proba de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației.
Între 5 și 7 februarie vor fi evaluate competențele digitale – proba D.
Elevii beneficiari ai unor burse de studiu în străinătate care nu pot participa la probele A, B, C și D din cadrul examenului național de Bacalaureat – 2025, în perioada 27 ianuarie – 7 februarie, le pot susține în perioada 30 mai – 4 iunie.
Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, în perioada 2 – 6 iunie va avea loc înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen.
Cursurile claselor terminale de liceu se vor încheia pe 6 iunie.
Prima probă scrisă – cea la Limba și literatura română – se va desfășura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului.
Pe 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării.
Elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă la Limba și literatura maternă.
În data de 20 iunie se vor afișa rezultatele la probele scrise (până la ora 12,00). Cei care vor dori să depună contestații pot să vizualizeze lucrările în intervalul orar 14,00 – 18,00, dar și în zilele de 23 și 24 iunie. Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie, scrie agerpres.ro.

Procurorii DIICOT efectuează luni zeci de percheziții în România și în Monaco, într-un dosar ce vizează infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, delapidare, spălare a banilor și evaziune fiscală, legat de afacerea Nordis. Potrivit unor oficiali din DIICOT, printre cei vizați de anchetă se află și principalul acționar al companiei Nordis, Vladimir Ciorbă, soțul fostei șefe a Comisiei juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol. De altfel, sediul companiei Nordis urmează să fie percheziționat de procurori, scrie agerpres.ro.
Conform unui comunicat al DIICOT, sunt puse în executare 65 de mandate de percheziție domiciliară pe teritoriul României (București, Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova) și al Principatului Monaco, într-un dosar privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
Cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat. Fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălarea banilor.
Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative, arată sursa citată.
Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 – 2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).
Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro, precizează DIICOT.
În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani au ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar, menționează procurorii.
Potrivit sursei citate, în același interval de timp, suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare-cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienți, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina).
Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării de criminalitate organizată în raport cu clienții au constat și în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului, interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților, se mai arată în comunicatul DIICOT.