Agenția de rating Standard&Poor’s a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României, ceea ce aduce rating-ul țării la un pas de „junk” (gunoi). Tanczos Barna (UDMR), ministrul Finanțelor, a reacționat, insistând că „avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar” și că „măsurile necesare reducerii deficitului trebuie să fie înțelese și respectate de conducătorii tuturor instituțiilor publice”. Amintim că, la finele anului trecut, agenția de rating Fitch a luat o decizie similară.
Standard&Poor’s a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României, ceea ce aduce rating-ul țării la un pas de „junk” (gunoi), adică o țară nerecomandată investițiilor, informează b1tv.ro.
Agenția a mai semnalat că ar putea reduce ratingul de credit al României la junk, dar fiind că România are cel mai mare deficit bugetar din UE. O decizie de scădere a perspectivei poate duce la creșterea dobânzilor la care Guvernul se împrumută pe piețele financiare pentru a-și finanța deficitul, dar poate afecta și interesul pentru investiții.
De asemenea, Standard&Poor’s vede un deficit bugetar de peste 8,5% pentru România pe anul trecut și o scădere a deficitului sub 6% din PIB abia după 2028.

Ceferiștii solicită repunerea în circulație, de la 1 februarie 2025, a trenurilor de călători anulate de CFR Călători și plata contribuției suplimentare pentru condiții de muncă speciale, în caz contrar fiind hotărâți să oprească activitatea, a anunțat, sâmbătă, Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR).
Potrivit sursei citate, ceferiștii, la mitingul de protest din 24 ianuarie 2025 organizat de FSTFR, SCMD și ROMIL, au tras un semnal de alarmă în legătura cu Ordonanța Trenuleț și au transmis Guvernului României, Ministerului Transporturilor, CFR Călători și CNCF ‘CFR’ SA că sunt hotărâți ‘să oprească spontan lucrul’ dacă nu se repun în circulație de la 1 februarie 2025 toate trenurile de călători anulate de CFR Călători la începutul acestui an.
‘Acum la început de an 2025, când se vrea ca la unitățile feroviare de stat să se facă concedieri colective nejustificate prin redimensionarea activității feroviare după anularea trenurilor de călători și când se anulează nejustificat trenuri de călători ale CFR Călători din Mersul de tren pe 2025 încă din prima lună a acestui an, ceferiștii sunt hotărâți să oprească spontan lucrul dacă nu se repun de la 1 februarie 2025 în circulație toate terenurile de călători anulate de CFR Călători, după mai puțin de o lună de la punerea în aplicare a Mersului de tren pe anul 2025 și dacă această repunere în circulație nu se face împreună cu aplicarea art 28.(1) litera l) din Legea nr 360/2023 privind sistemul public de pensii, care prevede de la 1 septembrie 2024 că unitățile feroviare de stat vor plăti contribuția suplimentară pentru condiții de muncă speciale ceferiștilor încadrați la Siguranța Circulației Feroviare’, se arată într-un comunicat al federației sindicale transmis AGERPRES.
Ceferiști, militari în rezervă, polițiști, mineri, silvicultori, siderurgiști și alte categorii profesionale, dar și pensionari au protestat vineri, în Piața Victoriei, timp de trei ore, nemulțumiți de legislația în domeniul pensiilor, al salarizării și de legislația echivalentă pentru sistemul de apărare, siguranță și ordine publică, precum și de măsurile luate prin recenta ‘ordonanță a austerității’, scrie agerpres.ro.

Fără maşini diesel prin programele Rabla. În schimb, cei care îşi doresc o maşină electrică ar putea avea noroc, anul acesta, de o finanţare mai consistentă de la stat. Ministerul Mediului este deschis la discuţia despre mărirea valorii ecotichetului, de la 5.000 de euro cât este acum, la 6 sau chiar 7.000 de euro. Momentan, este doar o discuţie, care se va clarifica după aprobarea bugetului de stat. Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor Auto crede că suma ar trebui să fie şi mai mare, de 8.500 de euro.
În 2025 va există un singur program Rabla, cu trei categorii: Clasic, Hibrid şi 100% Electric. Până acum erau două programe diferite, Rabla Clasic şi Rabla Plus.
În 2025 programul Rabla ar putea avea condiţii diferite faţă de cele din anii anteriori. Spre exemplu, în cazul programului Rabla Clasic maşinile cu motorizare diesel ar putea fi eliminate de pe lista autoturismelor care pot fi achiziţionate cu un tichet Rabla. Iar în ceea ce priveşte Rabla Plus valoarea ecobonusului ar putea să crească de la 5.000 de euro cât este în prezent pentru o maşină full electric la şase sau chiar 7.000 de euro. Noile posibile condiţii au fost enunţate chiar de ministrul Mediului, scrie tvrinfo.ro.

Un cetățean român care a amenințat că va răpi copiii primarului și a anunțat că va da foc localității Méhkerék, în apropiere de granița cu România, a fost expulzat, în urma unei sentințe judecătorești, potrivit b1tv.ro.
Într-o hotărâre obligatorie, o instanţă din Gyula a condamnat un cetăţean român la trei ani de închisoare pentru că a ameninţat că va comite acte teroriste pe site-ul său de socializare în octombrie 2023, a declarat miercuri instanţa. Bărbatului i s-a interzis să participe la treburile publice și a fost expulzat din Ungaria timp de trei ani, a spus instanța.
Într-un videoclip el s-a filmat arzând mobilă și obiecte de uz casnic în curtea sa, afirmând: „Este timpul ca cineva să îndrepte lucrurile”. El a adăugat că Méhkerék va fi aruncat în aer. Într-o înregistrare video publicată în octombrie, el cerea să își „recupereze” „rezervele de aur” și făcea amenințări cu răpirea copiilor primarului local.

Vremea va fi mai caldă decât normalul pentru această perioadă, iar cantitatea de precipitații va fi deficitară, se arată în prognoza pentru următoarele patru săptămâni, publicată vineri de Administrația Națională de Meteorologie.

Săptămâna 27.01.2025 – 03.02.2025

Valorile termice vor fi cu mult mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii țări. Regimul pluviometric va fi deficitar în toată țara.

Săptămâna 03.02.2025 – 10.02.2025

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile.

Săptămâna 10.02.2025 – 17.02.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână în toată țara. Cantitățile de precipitații estimate pentru această săptămână vor fi deficitare în toată țara.

Săptămâna 17.02.2025 – 24.02.2025

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această perioadă a anului, în toate regiunile. Regimul pluviometric va avea o tendință deficitară și în această săptămână, scrie stiripesurse.ro.

Românii cumpără mai scump alimentele decât italienii sau nemţii, chiar dacă salariile nu sunt comparabile. În timp ce în România, salariul mediu e de 5200 de lei (1.050 de euro), în Italia e de 3.600 de euro, iar în Germania ajunge la 4.300 de euro pe lună. Cu toate astea, ţara noastră se află în topul scumpirilor la nivel european și scoatem mai mulți bani din buzunar când mergem la cumpărături, comparativ cu alți europeni.
Românii dau mai mulți bani pentru produsele pe care le pun în coș comparativ cu alți europeni, fie că vorbim despre mâncare sau despre produse nealimentare, așa cum sunt detergenții.
De asemenea, analizele Eurostat arată o inflație de 5,5% in Romania, cea mai mare din Uniunea Europeană, dublă comparativ cu media europeană. Legumele, fructele, sortimentele de carne și brânzeturi s-au scumpit cel mai mult comparativ cu anul trecut, arată datele INS.
O comparație între aceleași tipuri de produse de la același lanț de magazine scoate la iveală diferențele între prețurile din România și cele din Italia, de pildă.
Față de Italia, românii dau mai mulți bani pe carne, cafea, dar și detergenți. O cutie de aripi de pui ne costă cu 5 lei în plus, dacă în România prețul e de 30,5 lei, în Italia același produs costă 25 de lei.
Pentru cafea, românii plătesc 41 de lei pe o pungă de 250 de grame, iar aceași pungă costă 27,3 lei în Italia, cu aproape 14 lei mai puțin.
Pentru detergentul lichid de vase plătim cu peste 20% mai mult decât italienii.
Dacă alegem o altă țară, diferențele de prețuri sunt asemănătoare. Plătim mai mult decât nemții pentru sortimente de brânzeturi, de pildă un pachet de brânză feliată costă 12 lei în România și 8,4 lei în Germania. Dăm mai mulți bani pe fructe și decât bulgarii. O cutie de 250 de grame de căpșuni costă în România 9 lei, iar în țara vecină aceași cutie costă 7,6 lei, scrie antena3.ro.

Luna ianuarie este marcată de restricții financiare, iar cei mulți își fac planuri și calcule pentru a pune bani deoparte. Potrivit unui studiu recent, jumătate dintre români își reduc cheltuielile în această perioadă sau își fac un buget strict. În plus, 37% dintre respondenți consideră că situația financiară le influențează starea emoțională.
Datele mai arată că, în această perioadă, mai mult de jumătate dintre români devin mai precauți cu cheltuielile, în timp ce 22% sunt mai predispuși la decizii impulsive.
De asemenea, stresul financiar este resimțit mai puternic în familiile cu copii. Bugetele mai mici și cheltuielile mai mari împing mulți români să adopte soluții de urgență. Astfel, peste 40% dintre români apelează la economii sau credite pentru a face față cheltuielilor de după sărbători.
În timp ce 4 din 10 români folosesc aaplicații financiare pentru gestionarea bugetului. Interesant este că rezultatele studiului arată un comportament mai responsabil în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani.
Aceștia încearcă să economisească mai mult în această perioadă, iar segmentul 18-35 de aani este mai deschis către utilizarea aplicațiilor și instrumentelor financiare pentru gestionarea bugetului. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 700 de respondenți, scrie tvrinfo.ro.

Patru din zece copii de gimnaziu (41%) nu doresc să meargă la liceu, ci să se angajeze, să lucreze în familie sau să urmeze un curs de calificare, iar aproximativ jumătate dintre liceeni fac mai mult de o oră dus-întors până la şcoală, conform raportului World Vision România „Bunăstarea copiilor din mediul rural”, 2024.
Potrivit unui comunicat al World Vision transmis joi, acelaşi studiu mai arată că doi din zece copii (19%) din mediul rural nu sunt ajutaţi niciodată la teme, deoarece locuiesc în familii în care majoritatea adulţilor au maximum opt clase absolvite, iar 49% dintre părinţi se declară nemulţumiţi de progresul şcolar realizat în ultimul an de copiii lor.
Un număr de 86 de elevi din mediul rural vor fi susţinuţi de fundaţie împreună cu un lanţ de retail european să-şi continue educaţia, anul acesta, prin proiectul „Educaţie pentru Bunăstare”, parte a programului „Vreau în clasa a 9-a”.
Scopul principal al proiectului „Educaţie pentru Bunăstare” îl constituie reducerea inegalităţii de şanse pentru elevii din comunităţi dezavantajate, în vederea continuării studiilor şi atingerii potenţialului maxim de dezvoltare personală şi profesională.
În anul şcolar 2023-2024 un număr de 110 elevi din mediul rural au fost sprijiniţi să îşi continue studiile şi să meargă la liceu, iar încă 40 de elevi să susţină practică de specialitate, în cadrul programului „Vreau în clasa a 9-a”.
Proiectul „Educaţie pentru Bunăstare” extinde conceptul proiectelor implementate anterior. Suplimentar activităţilor non-formale vor fi adăugate sesiuni individuale, ateliere de lucru şi focus grupuri cu scop de consiliere privind sănătatea mentală şi bunăstare, dezvoltare personală şi durabilă, alături de părinţii şi profesorii acestora. De asemenea, vor fi realizate patru şcoli de vară, scrie tvrinfo.ro.

Probele de evaluare a competențelor din cadrul primei sesiuni a examenului de bacalaureat vor începe luni, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației. În intervalul 27-29 ianuarie are loc evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A, între 29 și 31 ianuarie vor fi evaluate competențele lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B, care va fi susținută de elevii din partea minorităților naționale.
De asemenea, în intervalul 3-5 februarie vor fi evaluate competențele lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C, iar în intervalul 5-7 februarie vor fi evaluate competențele digitale – proba D.
Elevii beneficiari ai unor burse de studiu în străinătate care nu pot participa la probele A, B, C și D din cadrul examenului național de bacalaureat – 2025 în perioada 27 ianuarie-7 februarie 2025 le pot susține în perioada 30 mai – 4 iunie 2025.
Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, în perioada 2-6 iunie va avea loc înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen.
Cursurile claselor terminale de liceu se vor încheia pe 6 iunie.
Prima probă scrisă a bacalaureatului, cea la Limba și literatura română, se va desfășura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului.
Pe 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării.
Elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă la Limba și literatura maternă.
În data de 20 iunie se vor afișa rezultatele la probele scrise (până la ora 12,00) și vor fi vizualizate lucrările scrise și depuse contestațiilor (în intervalul orar 14,00-18,00).
În zilele de 23 și 24 iunie vor fi vizualizate lucrările scrise și depuse contestațiile.
Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut joi la 5,96% pe an, de la 5,94% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%.
Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,02% pe an, de la 6,01% pe an în ședința anterioară, iar ROBOR la 12 luni a ajuns joi la nivelul de 6,12%, de la 6,11% pe an miercuri.
În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,66% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,99%.
În luna mai 2019 a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, actul normativ a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare, scrie agerpres.ro.