Conducerea Senatului a adoptat, marți, două memorandumuri care reduc schema de funcționare a instituției cu 24%. Numărul de posturi scade de la 796 la 610, inclusiv aproximativ 30 de poziții vacante, ceea ce va duce la concedierea a 156 de angajați. Totodată, vor fi diminuate cheltuielile privind întreținerea autoturismelor, a anunțat vicepreședintele Senatului, Robert Cazanciuc. În replică, sindicatele au criticat măsurile de reorganizare, catalogându-le „extrem de îngrijorătoare și nebenefice atât pentru funcționarea instituției, cât și pentru angajați și familiile lor”, transmite Agerpres.ro.
„Cu siguranţă sunt măsuri care sunt binevenite. Schema actuală de funcţionare a Senatului este din 2013. Pandemia ne-a arătat că Senatul poate funcţiona cu număr mult mai mic de oameni şi în acea perioadă foarte multe din activităţi au trecut în online.
De atunci, în mod constant, Senatul face şedinţe online. Deci, trecerea în online a unor activităţi este unul dintre motivele pentru care se face această reducere.
Sigur, plecăm de la nevoia unei instituţii flexibile, care să răspundă funcţiei fundamentale a Senatului, aceea de a avea legi bune în acord cu votul politic dat de cetăţeni. (…)
Mare parte din acest proiect este legat de rămânerea unei structuri fixe la nivelul Senatului care să ţină memoria instituţiei, dar pe de altă parte, cel puţin la nivelul conducerii Biroului permanent, mare parte dintre angajaţi trebuie să vină şi să plece cu demnitarii, pentru a reflecta la un moment dat voinţa politică.
Sunt grupuri parlamentare astăzi care au găsit o structură a Senatului şi nu îşi pot aduce, spre exemplu, oameni. Este o schimbare de filosofie, dacă vreţi”, a afirmat Cazanciuc, marţi, după Biroul permanent.
El a explicat că excepţie fac „puţini angajaţi ai Senatului, iar alţi oameni vin şi pleacă cu demnitarul pentru a reflecta decizia politică”, iar angajaţii vor da concurs.
„Reducerea, pe ansamblu, este în jur de 24%. (…) Toate structurile Senatului vor fi reorganizate: se vor desfiinţa direcţii, se vor aşeza pe nişte principii de funcţionare mai eficiente. Nu a fost o reducere propunere discreţionară.
S-a plecat de la volumul de activitate. Spre exemplu, plecând de la statistică, cel mai mare volum de activitate este la Comisia juridică. De la Comisia juridică în jos, s-a mers la celelalte comisii, de la şase oameni cât vor fi la Comisia juridică până la un singur om la Comisia de regulament. Se va face concurs. Sunt 60 de zile în care aceste măsuri trebuie puse în aplicare”, a adăugat Cazanciuc.
Referitor la reducerea costurilor legate de funcţionarea autoturismelor, acestea vor intra în vigoare imediat. Decizia de reorganizare a structurii Senatului are nevoie de decizia plenului.
Cazanciuc a mai spus că din patru secretari generali adjuncţi vor rămâne doi.
„Acolo unde într-o comisie erau cinci consilieri şi prin decizie vor rămâne trei, toată lumea va da concurs. Acolo vor fi reduceri, oamenii vor da concurs, dar vor rămâne mai puţini”, a transmis Cazanciuc, conform antena3.ro.

2024 a adus o creștere de 5% pe segmentul mașinilor noi și al reînmatriculărilor, în vreme ce înmatriculările rulatelor din import au crescut cu 11%. În aceeași perioadă, pe Autovit.ro au fost publicate 253.252 de anunțuri noi, în creștere cu 9,3% față de 2023, conform stiripesurse.ro. În topul celor mai populare mărci puse la vânzare pe Autovit.ro rămân Volkswagen, BMW, Mercedes-Benz, Audi și Ford.
În ceea ce privește numărul de vizualizări, BMW a ocupat primul loc în clasament, cu peste 25 de milioane de accesări pe tot parcursul anului 2024. BMW Seria 5 și Seria 3 s-au remarcat printr-un număr cumulat de peste 10 milioane de vizualizări.
Trendul popularității SUV-urilor se menține și în 2024, ajungând să reprezinte 37% din totalul anunțurilor de pe platformă.
Oferta de autoturisme diesel continuă să domine clasamentul, in ciuda unei scaderi de 6%, în timp ce modelele plug-in hybrid înregistrează o creștere notabilă din totalul anunțurilor.
Platforma a înregistrat o creștere de 8% a numărului de anunțuri pentru mașini noi în perioada ianuarie – decembrie 2024.
Segmentul pieselor auto a înregistrat o dezvoltare remarcabilă în 2024, valoarea acestora depășind 600 de milioane de euro, cu 84% mai mult față de 2023.
Autovit.ro, cea mai mare platformă auto online din România, a realizat o analiză cuprinzătoare a pieței din 2024, evidențiind tendințele majore și preferințele românilor în materie de achiziții auto. Într-un an marcat de schimbări în opțiunile consumatorilor, platforma a înregistrat rezultate remarcabile, consolidându-și poziția de lider și rămânând un punct de referință pentru tranzacțiile auto din țară.
Sectorul auto local a înregistrat un bilanț impresionant la finalul lui 2024, cu peste 1,2 milioane de tranzacții realizate, performanța fiind susținută de creșteri semnificative pe toate segmentele, conform datelor publicate de DGCPI (Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări).
Pe segmentul mașinilor noi, piața a crescut cu 5% față de anul precedent, înregistrând peste 151.000 de unități înmatriculate în 2024, comparativ cu 144.000 în 2023. Tendința ascendentă continuă pentru al treilea an consecutiv, marcând o creștere de aproximativ 25% comparativ cu 2021 și stabilind cel mai bun nivel de după 2019. Cea mai bună lună de achiziție a fost iunie – 21.358 de unități, cu un plus de 62% în comparație cu aceeași perioadă din 2023. La polul opus, septembrie a fost cea mai slabă lună, cu doar 8.975 de unități.
Piața mașinilor second-hand din import a cunoscut o revenire notabilă, ajungând la un total de 344.486 de unități înmatriculate, față de 309.876 în 2023 și 325.062 în 2022, arată analiza DGCPI. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în octombrie 2024, cu 34.449 de mașini înmatriculate, marcând o creștere de 15% față de aceeași lună a anului precedent. În ultimii trei ani, pe acest segment au fost aduse în țară aproximativ un milion de vehicule second-hand.
Reînmatriculările încheie anul 2024 cu o creștere de aproximativ 5%, depășind pragul de 710.000 unități, cel mai mare volum de tranzacții cu mașini second-hand înregistrate pe plan intern în ultimii șase ani. Luna cea mai activă a fost octombrie, cu 68.065 de unități, în timp ce iunie a înregistrat cel mai mic număr, cu doar 49.594 de reînmatriculări.

În ultimii ani, lunile ianuarie și februarie ne aduceau episoade de iarnă, cu frig și în multe zone ale țării cu ninsori abundente. Anul acesta, meteorologii ANM anunță faptul finalul lunii ianuarie și până la jumătatea lunii februarie temperaturile vor fi cu mult peste normalul perioadei. Va ploua și va ninge mult mai puțin decât de obicei, mai ales la munte și în sud.

Săptămâna 20 – 27 ianuarie

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în zonele montane și în nord-estul țării. Regimul pluviometric va fi deficitar în toată țara, dar mai ales în zona montană și în regiunile sudice.

Săptămâna 27 ianuarie – 3 februarie

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în zona Carpaților Occidentali și în nordul Carpaților Orientali.

Săptămâna 3 – 10 februarie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile. Regimul pluviometric va avea o tendință în general deficitară în cea mai mare parte a țării.

Săptămâna 10 – 17 februarie

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi ușor deficitare în regiunile vestice și sudice, în timp ce în restul teritoriului vor fi apropiate de cele normale, scrie stiripesurse.ro.

Producția de cărbune a României a depășit, în primele 11 luni ale anului trecut, 1,758 milioane tone echivalent petrol (tep), fiind cu 15,8% mai mică (minus 329.700 tep) față de cea din perioada similară din 2023, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Importurile de cărbune au fost, în perioada menționată, de 174.800 tep, în scădere cu 11.700 tep (minus 6,3%) în comparație cu ianuarie – noiembrie 2023.
Dinamica producției de cărbune, cât și importurile sunt prevăzute în scădere, în perioada 2024 – 2027, pe măsură ce alte capacități de producție de energie vor fi puse în funcțiune, urmând să de diminueze cu 11,4%, respectiv cu 24,5%, conform estimărilor din ultima Prognoză a echilibrului energetic, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).
Astfel, conform CNSP, producția de cărbune este estimată pentru 2024 la 1,92 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 17,3% față de anul anterior, în 2025 – la 1,718 milioane tep (minus 10,5%), în 2026 la 1,555 milioane tep (minus 9,5%) și în 2027 la 1,432 milioane tep (minus 7,9%).
Importurile sunt preconizate în scădere în 2024 cu 15,4% comparativ cu 2023, la 206.000 tep, în 2025 cu 20,5% – la 164.000 tep, în 2026 cu 26,3% – la 121.000 tep, iar în 2027 cu 34,4% – la 79.000 tep, scrie agerpres.ro.

Intrarea României în Schengen ne ajută nu doar pe noi, ci şi pe vecinii noştri. Cetățenii maghiari care locuiesc în zonele de lângă frontieră, vin să-şi facă cumpărăturile săptămânale în ţara noastră, pentru că spun ei, avem produse mai ieftine. Astfel, reuşesc să economisească în moneda lor naţională, undeva la zece mii de forinţi.
La fiecare început de săptămână, în parcarea unui supermarket din Oradea este forfotă mare. Printre cumpărători, Ocsi, un bărbat care locuieşte într-un sat din Ungaria, la aproape 20 de kilometri de graniţă, spune că alege România pentru cumpărături, pentru că aici găsește prețuri mult mai mici, iar diferența se vede la buzunar, spune el, pentru Observator. „Am cumpărat de-ale casei. Sunt detergenţi, conserve, zahăr, mai multe lucruri pe care mi le-a cerut soţia pe listă, hârtie, şerveţele. Estimez că am făcut o economie de vreo 20.000 de forinţi”.
Până ca România să intre în Schengen, cetățenii maghairi veneau la cumpărături în România doar o dată pe lună. Acum, însă, profită mai des de prețurile accesibile. Se preconizează că acest val de turism comercial va continua să crească, iar impactul său se resimte deja în economia zonelor de frontieră.
La sfârșitul anului 2024, inflația din Ungaria se menținea la un nivel scăzut, de doar 3,2%. În schimb, în România, inflația anuală a înregistrat o ușoară creștere în luna decembrie, ajungând la 5,14%. Totuși, chiar și în acest context, prețurile din România rămân mult mai avantajoase pentru vecinii maghiari, scrie observatornews.ro.

Vineri, 24 ianuarie, este zi liberă legal deoarece se sărbătorește Ziua Unirii Principatelor. În luna ianuarie, angajații din România au parte de 4 zile libere legal, (până în data de 24 ianuarie), datorită sărbătorilor religioase și evenimentelor naționale.
În total, în anul 2025, sunt 17 zile libere oferite de stat. Dintre acestea, 13 zile libere vor fi în timpul săptămânii, în timp ce 4 zile libere de la stat vor fi în weekend.
Potrivit programei școlare, urmează vacanța de schi sau vacanța mobilă, așa cum a fost numită, care va avea o durată de o săptămână în perioada 10 februarie – 2 martie 2025 și a fost stabilită la decizia inspectoratelor școlare/județene/al municipiului București, potrivit b1tv.ro.

Agenția Națională de Integritate a analizat, anul trecut, aproape 20.000 de proceduri de achiziții publice, dintre care 30% se referă la contracte finanțate din fonduri europene. Potrivit unui comunicat al ANI, în perioada ianuarie – decembrie 2024, Agenția Națională de Integritate a analizat prin intermediul sistemului informatic PREVENT, în vederea prevenirii conflictului de interese, un număr de 19.592 proceduri de achiziție publică. Dintre aceste proceduri, aproximativ 30% se referă la contracte finanțate din fonduri europene. Totodată, aproximativ o treime din totalul procedurilor conțin 77.574 contracte subsecvente (loturi).
Pe de altă parte, în aceeași perioadă, inspectorii de integritate au emis 19 avertismente de integritate în valoare totală de 396.204.685 lei (aproximativ 79,6 milioane euro).
Sistemul PREVENT a fost lansat la sfârșitul lunii iunie 2017 cu scopul de a preveni conflictele de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică prin instituirea unui mecanism de verificare ex-ante, din perspectiva situațiilor care pot genera conflicte de interese în cadrul procedurilor inițiate prin sistemul electronic de achiziții publice, astfel încât acestea să fie înlăturate fără a fi afectate respectivele proceduri, scrie agerpres.ro.

Volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 5%, ca serie brută, în primele 11 luni din 2024, față de perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2023, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate declinul a fost de 3,9%, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Astfel, pe serie brută au fost consemnate scăderi la lucrările de întreținere și reparații curente (-10,4%) și la lucrările de construcții noi (-4,5%). Pe de altă parte, lucrările de reparații capitale au crescut cu 4%. Pe obiecte de construcții, s-au înregistrat scăderi la clădirile rezidențiale (-23,6%) și la clădirile nerezidențiale (-7,4%). Construcțiile inginerești au crescut cu 4%.
Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, lucrările de întreținere și reparații curente și lucrările de construcții noi au scăzut cu 7,3%, respectiv cu 4,5%, în timp ce lucrările de reparații capitale au crescut cu 5,6%. Pe obiecte de construcții, scăderi s-au înregistrat la clădirile rezidențiale (-22,7%) și la clădirile nerezidențiale (-5,1%). Construcțiile inginerești au crescut cu 4,6%.
Volumul lucrărilor de construcții a crescut, în noiembrie 2024, comparativ cu octombrie 2024, ca serie brută, cu 12,4%, creștere evidențiată la lucrările de construcții noi (+20,4%) și la lucrările de reparații capitale (+1,3%). Lucrările de întreținere și reparații curente au scăzut cu 2,8%. Pe obiecte de construcții, s-au înregistrat creșteri la lucrările de construcții inginerești (+17,8%) și la clădirile nerezidențiale (+12,9%). Clădirile rezidențiale au scăzut cu 5,6%.
Volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 4,7%, creștere înregistrată la lucrările de construcții noi (+12,4%). Lucrările de întreținere și reparații curente și lucrările de reparații capitale au scăzut cu 4,7%, respectiv cu 4,5%. Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la construcțiile inginerești (+7,8%) și la clădirile
nerezidențiale (+6,0%). Clădirile rezidențiale au scăzut cu 5,3%.
De asemenea, în noiembrie 2024 comparativ cu noiembrie 2023, volumul lucrărilor de construcții, ca serie brută, a scăzut, pe total, cu 10,6%. Pe elemente de structură, scăderi s-au înregistrat la lucrările de întreținere și reparații curente (-18,1%), lucrările de reparații capitale (-16,7%) și la lucrările de construcții noi (-6,8%). Pe obiecte de construcții s-au înregistrat scăderi la clădirile rezidențiale (-27,3%), la clădirile nerezidențiale
(-11,7%) și la lucrările de construcții inginerești (-4,7%), scrie agerpres.ro.