Românii cumpără mai scump alimentele decât italienii sau nemţii, chiar dacă salariile nu sunt comparabile. În timp ce în România, salariul mediu e de 5200 de lei (1.050 de euro), în Italia e de 3.600 de euro, iar în Germania ajunge la 4.300 de euro pe lună. Cu toate astea, ţara noastră se află în topul scumpirilor la nivel european și scoatem mai mulți bani din buzunar când mergem la cumpărături, comparativ cu alți europeni.
Românii dau mai mulți bani pentru produsele pe care le pun în coș comparativ cu alți europeni, fie că vorbim despre mâncare sau despre produse nealimentare, așa cum sunt detergenții.
De asemenea, analizele Eurostat arată o inflație de 5,5% in Romania, cea mai mare din Uniunea Europeană, dublă comparativ cu media europeană. Legumele, fructele, sortimentele de carne și brânzeturi s-au scumpit cel mai mult comparativ cu anul trecut, arată datele INS.
O comparație între aceleași tipuri de produse de la același lanț de magazine scoate la iveală diferențele între prețurile din România și cele din Italia, de pildă.
Față de Italia, românii dau mai mulți bani pe carne, cafea, dar și detergenți. O cutie de aripi de pui ne costă cu 5 lei în plus, dacă în România prețul e de 30,5 lei, în Italia același produs costă 25 de lei.
Pentru cafea, românii plătesc 41 de lei pe o pungă de 250 de grame, iar aceași pungă costă 27,3 lei în Italia, cu aproape 14 lei mai puțin.
Pentru detergentul lichid de vase plătim cu peste 20% mai mult decât italienii.
Dacă alegem o altă țară, diferențele de prețuri sunt asemănătoare. Plătim mai mult decât nemții pentru sortimente de brânzeturi, de pildă un pachet de brânză feliată costă 12 lei în România și 8,4 lei în Germania. Dăm mai mulți bani pe fructe și decât bulgarii. O cutie de 250 de grame de căpșuni costă în România 9 lei, iar în țara vecină aceași cutie costă 7,6 lei, scrie antena3.ro.

Luna ianuarie este marcată de restricții financiare, iar cei mulți își fac planuri și calcule pentru a pune bani deoparte. Potrivit unui studiu recent, jumătate dintre români își reduc cheltuielile în această perioadă sau își fac un buget strict. În plus, 37% dintre respondenți consideră că situația financiară le influențează starea emoțională.
Datele mai arată că, în această perioadă, mai mult de jumătate dintre români devin mai precauți cu cheltuielile, în timp ce 22% sunt mai predispuși la decizii impulsive.
De asemenea, stresul financiar este resimțit mai puternic în familiile cu copii. Bugetele mai mici și cheltuielile mai mari împing mulți români să adopte soluții de urgență. Astfel, peste 40% dintre români apelează la economii sau credite pentru a face față cheltuielilor de după sărbători.
În timp ce 4 din 10 români folosesc aaplicații financiare pentru gestionarea bugetului. Interesant este că rezultatele studiului arată un comportament mai responsabil în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani.
Aceștia încearcă să economisească mai mult în această perioadă, iar segmentul 18-35 de aani este mai deschis către utilizarea aplicațiilor și instrumentelor financiare pentru gestionarea bugetului. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 700 de respondenți, scrie tvrinfo.ro.

Patru din zece copii de gimnaziu (41%) nu doresc să meargă la liceu, ci să se angajeze, să lucreze în familie sau să urmeze un curs de calificare, iar aproximativ jumătate dintre liceeni fac mai mult de o oră dus-întors până la şcoală, conform raportului World Vision România „Bunăstarea copiilor din mediul rural”, 2024.
Potrivit unui comunicat al World Vision transmis joi, acelaşi studiu mai arată că doi din zece copii (19%) din mediul rural nu sunt ajutaţi niciodată la teme, deoarece locuiesc în familii în care majoritatea adulţilor au maximum opt clase absolvite, iar 49% dintre părinţi se declară nemulţumiţi de progresul şcolar realizat în ultimul an de copiii lor.
Un număr de 86 de elevi din mediul rural vor fi susţinuţi de fundaţie împreună cu un lanţ de retail european să-şi continue educaţia, anul acesta, prin proiectul „Educaţie pentru Bunăstare”, parte a programului „Vreau în clasa a 9-a”.
Scopul principal al proiectului „Educaţie pentru Bunăstare” îl constituie reducerea inegalităţii de şanse pentru elevii din comunităţi dezavantajate, în vederea continuării studiilor şi atingerii potenţialului maxim de dezvoltare personală şi profesională.
În anul şcolar 2023-2024 un număr de 110 elevi din mediul rural au fost sprijiniţi să îşi continue studiile şi să meargă la liceu, iar încă 40 de elevi să susţină practică de specialitate, în cadrul programului „Vreau în clasa a 9-a”.
Proiectul „Educaţie pentru Bunăstare” extinde conceptul proiectelor implementate anterior. Suplimentar activităţilor non-formale vor fi adăugate sesiuni individuale, ateliere de lucru şi focus grupuri cu scop de consiliere privind sănătatea mentală şi bunăstare, dezvoltare personală şi durabilă, alături de părinţii şi profesorii acestora. De asemenea, vor fi realizate patru şcoli de vară, scrie tvrinfo.ro.

Probele de evaluare a competențelor din cadrul primei sesiuni a examenului de bacalaureat vor începe luni, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației. În intervalul 27-29 ianuarie are loc evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A, între 29 și 31 ianuarie vor fi evaluate competențele lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B, care va fi susținută de elevii din partea minorităților naționale.
De asemenea, în intervalul 3-5 februarie vor fi evaluate competențele lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C, iar în intervalul 5-7 februarie vor fi evaluate competențele digitale – proba D.
Elevii beneficiari ai unor burse de studiu în străinătate care nu pot participa la probele A, B, C și D din cadrul examenului național de bacalaureat – 2025 în perioada 27 ianuarie-7 februarie 2025 le pot susține în perioada 30 mai – 4 iunie 2025.
Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, în perioada 2-6 iunie va avea loc înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen.
Cursurile claselor terminale de liceu se vor încheia pe 6 iunie.
Prima probă scrisă a bacalaureatului, cea la Limba și literatura română, se va desfășura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului.
Pe 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării.
Elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă la Limba și literatura maternă.
În data de 20 iunie se vor afișa rezultatele la probele scrise (până la ora 12,00) și vor fi vizualizate lucrările scrise și depuse contestațiilor (în intervalul orar 14,00-18,00).
În zilele de 23 și 24 iunie vor fi vizualizate lucrările scrise și depuse contestațiile.
Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut joi la 5,96% pe an, de la 5,94% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%.
Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,02% pe an, de la 6,01% pe an în ședința anterioară, iar ROBOR la 12 luni a ajuns joi la nivelul de 6,12%, de la 6,11% pe an miercuri.
În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,66% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,99%.
În luna mai 2019 a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, actul normativ a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare, scrie agerpres.ro.

Conducerea Senatului a adoptat, marți, două memorandumuri care reduc schema de funcționare a instituției cu 24%. Numărul de posturi scade de la 796 la 610, inclusiv aproximativ 30 de poziții vacante, ceea ce va duce la concedierea a 156 de angajați. Totodată, vor fi diminuate cheltuielile privind întreținerea autoturismelor, a anunțat vicepreședintele Senatului, Robert Cazanciuc. În replică, sindicatele au criticat măsurile de reorganizare, catalogându-le „extrem de îngrijorătoare și nebenefice atât pentru funcționarea instituției, cât și pentru angajați și familiile lor”, transmite Agerpres.ro.
„Cu siguranţă sunt măsuri care sunt binevenite. Schema actuală de funcţionare a Senatului este din 2013. Pandemia ne-a arătat că Senatul poate funcţiona cu număr mult mai mic de oameni şi în acea perioadă foarte multe din activităţi au trecut în online.
De atunci, în mod constant, Senatul face şedinţe online. Deci, trecerea în online a unor activităţi este unul dintre motivele pentru care se face această reducere.
Sigur, plecăm de la nevoia unei instituţii flexibile, care să răspundă funcţiei fundamentale a Senatului, aceea de a avea legi bune în acord cu votul politic dat de cetăţeni. (…)
Mare parte din acest proiect este legat de rămânerea unei structuri fixe la nivelul Senatului care să ţină memoria instituţiei, dar pe de altă parte, cel puţin la nivelul conducerii Biroului permanent, mare parte dintre angajaţi trebuie să vină şi să plece cu demnitarii, pentru a reflecta la un moment dat voinţa politică.
Sunt grupuri parlamentare astăzi care au găsit o structură a Senatului şi nu îşi pot aduce, spre exemplu, oameni. Este o schimbare de filosofie, dacă vreţi”, a afirmat Cazanciuc, marţi, după Biroul permanent.
El a explicat că excepţie fac „puţini angajaţi ai Senatului, iar alţi oameni vin şi pleacă cu demnitarul pentru a reflecta decizia politică”, iar angajaţii vor da concurs.
„Reducerea, pe ansamblu, este în jur de 24%. (…) Toate structurile Senatului vor fi reorganizate: se vor desfiinţa direcţii, se vor aşeza pe nişte principii de funcţionare mai eficiente. Nu a fost o reducere propunere discreţionară.
S-a plecat de la volumul de activitate. Spre exemplu, plecând de la statistică, cel mai mare volum de activitate este la Comisia juridică. De la Comisia juridică în jos, s-a mers la celelalte comisii, de la şase oameni cât vor fi la Comisia juridică până la un singur om la Comisia de regulament. Se va face concurs. Sunt 60 de zile în care aceste măsuri trebuie puse în aplicare”, a adăugat Cazanciuc.
Referitor la reducerea costurilor legate de funcţionarea autoturismelor, acestea vor intra în vigoare imediat. Decizia de reorganizare a structurii Senatului are nevoie de decizia plenului.
Cazanciuc a mai spus că din patru secretari generali adjuncţi vor rămâne doi.
„Acolo unde într-o comisie erau cinci consilieri şi prin decizie vor rămâne trei, toată lumea va da concurs. Acolo vor fi reduceri, oamenii vor da concurs, dar vor rămâne mai puţini”, a transmis Cazanciuc, conform antena3.ro.

2024 a adus o creștere de 5% pe segmentul mașinilor noi și al reînmatriculărilor, în vreme ce înmatriculările rulatelor din import au crescut cu 11%. În aceeași perioadă, pe Autovit.ro au fost publicate 253.252 de anunțuri noi, în creștere cu 9,3% față de 2023, conform stiripesurse.ro. În topul celor mai populare mărci puse la vânzare pe Autovit.ro rămân Volkswagen, BMW, Mercedes-Benz, Audi și Ford.
În ceea ce privește numărul de vizualizări, BMW a ocupat primul loc în clasament, cu peste 25 de milioane de accesări pe tot parcursul anului 2024. BMW Seria 5 și Seria 3 s-au remarcat printr-un număr cumulat de peste 10 milioane de vizualizări.
Trendul popularității SUV-urilor se menține și în 2024, ajungând să reprezinte 37% din totalul anunțurilor de pe platformă.
Oferta de autoturisme diesel continuă să domine clasamentul, in ciuda unei scaderi de 6%, în timp ce modelele plug-in hybrid înregistrează o creștere notabilă din totalul anunțurilor.
Platforma a înregistrat o creștere de 8% a numărului de anunțuri pentru mașini noi în perioada ianuarie – decembrie 2024.
Segmentul pieselor auto a înregistrat o dezvoltare remarcabilă în 2024, valoarea acestora depășind 600 de milioane de euro, cu 84% mai mult față de 2023.
Autovit.ro, cea mai mare platformă auto online din România, a realizat o analiză cuprinzătoare a pieței din 2024, evidențiind tendințele majore și preferințele românilor în materie de achiziții auto. Într-un an marcat de schimbări în opțiunile consumatorilor, platforma a înregistrat rezultate remarcabile, consolidându-și poziția de lider și rămânând un punct de referință pentru tranzacțiile auto din țară.
Sectorul auto local a înregistrat un bilanț impresionant la finalul lui 2024, cu peste 1,2 milioane de tranzacții realizate, performanța fiind susținută de creșteri semnificative pe toate segmentele, conform datelor publicate de DGCPI (Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări).
Pe segmentul mașinilor noi, piața a crescut cu 5% față de anul precedent, înregistrând peste 151.000 de unități înmatriculate în 2024, comparativ cu 144.000 în 2023. Tendința ascendentă continuă pentru al treilea an consecutiv, marcând o creștere de aproximativ 25% comparativ cu 2021 și stabilind cel mai bun nivel de după 2019. Cea mai bună lună de achiziție a fost iunie – 21.358 de unități, cu un plus de 62% în comparație cu aceeași perioadă din 2023. La polul opus, septembrie a fost cea mai slabă lună, cu doar 8.975 de unități.
Piața mașinilor second-hand din import a cunoscut o revenire notabilă, ajungând la un total de 344.486 de unități înmatriculate, față de 309.876 în 2023 și 325.062 în 2022, arată analiza DGCPI. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în octombrie 2024, cu 34.449 de mașini înmatriculate, marcând o creștere de 15% față de aceeași lună a anului precedent. În ultimii trei ani, pe acest segment au fost aduse în țară aproximativ un milion de vehicule second-hand.
Reînmatriculările încheie anul 2024 cu o creștere de aproximativ 5%, depășind pragul de 710.000 unități, cel mai mare volum de tranzacții cu mașini second-hand înregistrate pe plan intern în ultimii șase ani. Luna cea mai activă a fost octombrie, cu 68.065 de unități, în timp ce iunie a înregistrat cel mai mic număr, cu doar 49.594 de reînmatriculări.

În ultimii ani, lunile ianuarie și februarie ne aduceau episoade de iarnă, cu frig și în multe zone ale țării cu ninsori abundente. Anul acesta, meteorologii ANM anunță faptul finalul lunii ianuarie și până la jumătatea lunii februarie temperaturile vor fi cu mult peste normalul perioadei. Va ploua și va ninge mult mai puțin decât de obicei, mai ales la munte și în sud.

Săptămâna 20 – 27 ianuarie

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în zonele montane și în nord-estul țării. Regimul pluviometric va fi deficitar în toată țara, dar mai ales în zona montană și în regiunile sudice.

Săptămâna 27 ianuarie – 3 februarie

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în zona Carpaților Occidentali și în nordul Carpaților Orientali.

Săptămâna 3 – 10 februarie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile. Regimul pluviometric va avea o tendință în general deficitară în cea mai mare parte a țării.

Săptămâna 10 – 17 februarie

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi ușor deficitare în regiunile vestice și sudice, în timp ce în restul teritoriului vor fi apropiate de cele normale, scrie stiripesurse.ro.

Producția de cărbune a României a depășit, în primele 11 luni ale anului trecut, 1,758 milioane tone echivalent petrol (tep), fiind cu 15,8% mai mică (minus 329.700 tep) față de cea din perioada similară din 2023, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Importurile de cărbune au fost, în perioada menționată, de 174.800 tep, în scădere cu 11.700 tep (minus 6,3%) în comparație cu ianuarie – noiembrie 2023.
Dinamica producției de cărbune, cât și importurile sunt prevăzute în scădere, în perioada 2024 – 2027, pe măsură ce alte capacități de producție de energie vor fi puse în funcțiune, urmând să de diminueze cu 11,4%, respectiv cu 24,5%, conform estimărilor din ultima Prognoză a echilibrului energetic, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).
Astfel, conform CNSP, producția de cărbune este estimată pentru 2024 la 1,92 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 17,3% față de anul anterior, în 2025 – la 1,718 milioane tep (minus 10,5%), în 2026 la 1,555 milioane tep (minus 9,5%) și în 2027 la 1,432 milioane tep (minus 7,9%).
Importurile sunt preconizate în scădere în 2024 cu 15,4% comparativ cu 2023, la 206.000 tep, în 2025 cu 20,5% – la 164.000 tep, în 2026 cu 26,3% – la 121.000 tep, iar în 2027 cu 34,4% – la 79.000 tep, scrie agerpres.ro.