Luni, pe ordinea de zi a Consiliului Local Municipal Arad, figurează proiectul de hotărâre care propune majorarea impozitelor și taxelor locale cu peste 50%. Această inițiativă a generat reacții negative din partea arădenilor, reprezentanților mediului de afaceri, organizațiilor nonguvernamentale, precum și din partea Camerei de Comerț Arad. PSD Arad consideră că această creștere este complet nejustificată, mai ales în contextul economic actual, caracterizat de dificultăți financiare pentru cetățeni și companii. În urma consultărilor cu arădenii și cu reprezentanții mediului de afaceri, consilierii municipali ai PSD au luat decizia de a nu vota acest proiect.

„PSD Arad se opune majorării cu peste 50% a impozitelor și taxelor locale, o măsură nejustificată, atâta timp cât, în paralel, nu există niciun plan de reducere a cheltuielilor administrative sau de eficientizare a bugetului, iar această povară urmează să fie transferată exclusiv asupra cetățenilor și firmelor din Arad.

În ultimele zile, multă lume m-a întrebat cum se face că nu am continuat colaborarea cu PNL în Consiliul local, deși în ultimii trei ani coaliția a funcționat fără fisuri. Le-am răspuns tuturor că vor vedea, în zilele următoare, motivele reale din spatele acestor decizii, de a forma o coaliție PNL-USR-UDMR, iar astăzi avem un prim exemplu: proiectul privind majorarea taxelor cu un procent de peste 50 la sută. În cei trei ani cât am ocupat funcția de viceprimar, taxele și impozitele au crescut doar cu rata inflației, așa cum ne obligă Codul Fiscal, niciun leu în plus.

Poate vă aduceți aminte de atacurile useriștilor din ultimii ani, în special din campanie, de promisiunile cu privire la reducerea taxelor. Și vedem acum că, pentru o funcție de viceprimar, pentru ciolan, mai pe scurt, au vândut interesele arădenilor, pe care îi împovărează cu impozite și taxe enorme, într-un an care se anunță extrem de dificil din punct de vedere economic. Vedem ipocrizia acestor useriști, care la nivel național pun condiții pentru a intra la guvernare și cer să nu se majoreze nicio taxă, niciun impozit, iar la nivel local acceptă majorări de peste 50%, doar de dragul unei funcții.

PSD nu va vota acest proiect de majorare a taxelor și impozitelor. Decizia celor șase consilieri PSD rezultă din discuțiile purtate cu cetățenii, mediul de afaceri și organizațiile locale. Eu, personal, nu aș fi votat acest proiect nici dacă aș fi ocupat funcția de viceprimar, pentru că am promis arădenilor în campania electorală că voi încerca să elimin o serie de taxe, nicidecum să le cresc“, a declarat consilierul municipal Ilie Cheșa, președintele organizației municipale PSD Arad.

Președintele PNL Municipiul Arad Sergiu Bîlcea consideră că majoritatea politică pentru susținerea administrației locale trebuie să fie de dreapta.

„Susțin o majoritate de dreapta în municipiul și județul Arad, formată din PNL, USR și UDMR. Aradul este un oraș și un județ de dreapta și cred că prima opțiune pentru noi este realizarea unei alianțe în acord cu această realitate. Avem nevoie de susținere pentru investiții și reforme care poate veni cel mai bine din zona de dreapta. Sper ca în zilele următoare această majoritate să se creioneze și să putem să ne concentrăm pe proiectele de dezvoltare. În perioada următoare, atât la nivelul județului cât și în municipiu trebuie duse mai departe mari investiții din fonduri europene, pentru care este nevoie de susținere în Consiliul Județean și CLM, printre care drumul expres Arad – Oradea și Complexul Matern Pediatrie”, a spus Sergiu Bîlcea.

Toni Greblă, președintele AEP a anunțat că a fost realizat, în premieră, un program prin care se pot vedea rezultatele alegerilor prezidențiale în timp real. AEP și Serviciul Telecomunicații Speciale au realizat și un sistem prin care se poate vedea prezența la vot, conform b1tv.ro.
„Dacă vorbim de rezultatul alegerilor, aş vrea să spun că, împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, cu sprijinul Institutului Naţional de Statistică, sunt realizate două softuri, două programe prin care, pe de o parte, în timp real va fi cunoscută prezenţa la vot per total pe ţară, pe judeţe, pe localităţi, pe secţii de votare, astfel încât fiecare cetăţean al României poate să ştie la orice moment câţi au votat în toate secţiile de votare, câţi au votat pe ţară, câţi au votat în oraşul lor, în localitatea lor în judeţul lor”, a afirmat Toni Greblă.

În premieră, se vor putea vedea rezultatele în timp real

În plus, s-a mai realizat și un alt program prin care se poate vedea, în timp real, rezultatul alegerilor, în două etape, cele parțiale, apoi cele finale. „În premieră, printr-o colaborare foarte bună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi cu Institutul Naţional de Statistică, vom avea posibilitatea anul acesta ca în timp real să vedem rezultatul alegerilor în două etape: rezultate provizorii parţiale în momentul în care rezultatele de la o secţie de votare, după numărarea voturilor, întocmirea proceselor verbale şi urcarea acestora pe site-ul AEP, vom putea vedea în timp real care a fost rezultatul votului la secţia respectivă, la secţiile care până la un moment dat sunt urcate în sistem, astfel încât în timp real până la ora 21,00 vom avea rezultate parţiale provizorii”, a explicat Toni Greblă.
Acesta a transmis că dupa ora 21.00, pe măsură ce procesele verbale și materialele necesare votării se vor trimite către Birourile electorale județene, rezultatele vor fi verificate și urcate în sistem și vor fi vizibile pe Site-ul Biroului Electoral Central şi al Autorităţii Electorale Permanente, unde se va putea vedea, în timp real, rezultatul votării.
Mai mult, STS a dezvoltat o nouă funcție pentru site-ul prezenta.roaep.ro prin care oricine va putea vedea centralizarea voturilor, grafice ale rezultatelor parțiale și finale. „Astfel, toţi cei interesaţi vor putea urmări centralizarea voturilor şi o serie de reprezentări grafice ale rezultatelor provizorii, parţiale şi finale, după închiderea secţiilor de votare. Pe site-ul prezenta.roaep.ro, pentru prima dată vor fi prezentate grafic, în mod continuu, rezultatele voturilor obţinute de către candidaţi, pe măsură ce preşedintele şi membrii secţiilor de votare transmit digital procesele-verbale cu voturile exprimate. Cei care vor accesa site-ul vor putea selecta diverse criterii pentru afişarea rezultatelor: în funcţie de candidat, judeţ sau localitate, pe ţară sau în străinătate. Este o hartă interactivă ce permite diferite filtre. De asemenea, la fel ca la procesele electorale anterioare, vor fi publicate în timp real datele statistice cu privire la prezenţa alegătorilor în secţiile de votare, fotografiile proceselor-verbale şi alte date de transparenţă”, a explicat STS.

Peste 250 de candidaţi sunt pe buletinele de vot din judeţul Arad pentru alegerile parlamentare, de la 40 de formaţiuni, unele dintre acestea având pe liste doar câte un candidat atât pentru Senat cât şi pentru Camera Deputaţilor.

Potrivit machetelor buletinelor de vot, publicate de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 2 Arad, la Senat concurează 21 de formaţiuni, care au în total 71 de candidaţi, în timp ce la Camera Deputaţilor sunt 40 de formaţiuni, care au în total 185 de candidaţi.

La Senat, ordinea pe buletinele de vot, stabilită prin tragere la sorţi, este următoarea: 1. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR); 2. Partidul Social Democrat (PSD); 3. Partidul Naţional Liberal (PNL); 4. Partidul Forţa Dreptei; 5. Uniunea Salvaţi România (USR); 6. Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR); 7. Partidul Patrioţii Poporului Român; 8. Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate; 9. Partidul Liga Acţiunii Naţionale; 10. Partidul Social Democrat Independent; 11. Partidul România în Acţiune; 12. Partidul Naţional Conservator Român; 13. Partidul Republican din România; 14. Partidul S.O.S. România; 15. Partidul Dreptate şi Respect în Europa Pentru Toţi; 16. Partidul Alianţa Naţional Creştină; 17. Partidul Oamenilor Tineri; 18. Partidul Social Democrat Unit; 19. Partidul Noua Românie; 20. România Socialistă; 21. Partidul Reînnoim Proiectul European al României (R.E.P.E.R).

UDMR deschide lista de candidaţi cu Tamas Pero, PSD cu Eusebiu Pistru, PNL – Glad Varga, Forţa Dreptei – Adina Todea, USR – Răzvan Anghel, iar AUR – Teofil Parasca. Toate aceste partide au liste complete de candidaţi, dar sunt şi şapte formaţiuni care au pus pe buletinul de vot doar un candidat, precum Partidul Patrioţii Poporului Român (Ovidiu Pescar), REPER (Carmen Tătaru) sau Partidul Noua Românie (Ioan Herlo).

La Camera Deputaţilor, ordinea pe buletinele de vot este următoarea: 1. Uniunea Democrată Maghiară din România; 2. Partidul Social Democrat; 3. Partidul Naţional Liberal; 4. Partidul Forţa Dreptei; 5. Uniunea Salvaţi România; 6. Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor; 7. Partidul Patrioţii Poporului Román; 8. Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate; 9. Partidul Liga Acţiunii Naţionale; 10. Partidul Social Democrat Independent; 11. Partidul România în Acţiune; 12. Partidul Naţional Conservator Român; 13. Partidul Republican din România; 14. Partidul S.O.S. România; 15. Partidul Dreptate şi Respect în Europa Pentru Toţi; 16. Partidul Alianţa Naţional Creştină; 17. Partidul Oamenilor Tineri; 18. Partidul Social Democrat Unit; 19. Partidul Noua Românie; 20. România Socialistă; 21. Partidul Reînnoim Proiectul European al României; 22. Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România; 23. Asociaţia „Liga Albanezilor din România”; 24. Uniunea Elenă din România; 25. Uniunea Sârbilor din România; 26. Asociaţia Italienilor din România – Ro.AS.IT.; 27. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România; 28. Forumul Cehilor din România; 29. Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România; 30. Uniunea Culturală a Rutenilor din România; 31. Uniunea Polonezilor din România; 32. Uniunea Bulgară din Banat – România; 33. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România; 34. Asociaţia Macedonenilor din România; 35. Uniunea Democrată Turcă din România; 36. Asociaţia Partida Romilor „Pro Europa”; 37. Uniunea Croaţilor din România; 38. Uniunea Ucrainenilor din România; 39. Forumul Democrat al Germanilor din România; 40. Uniunea Armenilor din România.

UDMR deschide lista de candidaţi cu Petru Farago, PSD cu Mihai Fifor, PNL – Geanina Pistru, Forţa Dreptei – Sabin Demea, USR – Adrian Wiener, iar AUR – Dan Artimon. Şi în acest caz, principalele partide de pe scena politică au liste complete, în timp ce zece formaţiuni au doar câte un candidat, precum Alianţa Naţional Creştină (Marian Dima), Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate (Alexandre Ispravnic) sau Partidul Noua Românie (Elisei Georgescu).

Judeţul Arad va trimite în Parlamentul României şapte deputaţi şi trei senatori.

Alegătorii din judeţ vor fi aşteptaţi la urne în 440 de secţii de votare, dintre care 115 în municipiul Arad.