Investițiile mari din fonduri europene necesită creșterea forței de muncă disponibilă în România, spune deputatul PNL Sergiu Bîlcea. La solicitarea mediului de afaceri, Guvernul a fost decis creșterea numărului de muncitori non-UE care pot fi aduși în România la 140 000, pentru 2024.

„Mediul de afaceri se confruntă cu problema forței de muncă, în special a celei calificate. Investițiile din fonduri europene presupun deschiderea a numeroase șantiere pentru care este nevoie de muncitori. Ideal ar fi să se întoarcă acasă românii care lucrează în străinătate, dar este o diferență între așteptările lor salariale și ceea ce oferă economia românească acum. Soluția de moment este reprezentată de aducerea unor muncitori străini din afara UE, acum a fost creat cadrul legal, la solicitarea mediului de afaceri”, a spus deputatul PNL Arad Sergiu Bîlcea.

Dezbaterile politice pentru adoptarea bugetului pentru anul viitor sunt în plină desfășurare iar în PNL se conturează un curent de opinie pentru păstrarea nivelului taxelor și impozitelor. Deputatul Sergiu Bîlcea, președintele PNL Municipiul Arad, a declarat că Guvernul trebuie să găsească soluții pentru a susține investițiile și pentru a ajuta diferite categorii socio-profesionale fără să impună noi taxe sau să le mărească pe cele existente.

 „Noi susținem majorarea pensiilor în special în limita posibilului. Creșterea fiscalității suportată de mediul privat ar afecta economia, ar duce la scumpiri și inflație, ar afecta creșterea economică și ar avea în final efectul de a genera sărăcie pentru toată lumea. Chiar dacă urmează un an electoral, este nevoie de responsabilitate și de decizii care ajută economia să crească. La Arad, avem investiții mari în derulare din fonduri europene în special care ne ajută să dezvoltăm infrastructura și care ajută la crearea și menținerea locurilor de muncă. De asemenea, noi suntem o zonă în care avem investiții private importante, care susțin economia locală și care ne dorim să continue în ritm bun. Sunt de acord cu majorarea pensiilor atât cu rata inflației cât și prin recalculare dar este nevoie de decizii care să reducă semnificativ cheltuielile statului, de reforme și de creștere economică pentru a avea o creștere reală de venituri, inclusiv pentru pensionari, nu doar nominală, anulată de inflație”, a spus deputatul PNL Sergiu Bîlcea.

35.000 de lei / 125.000 de euro din banii arădenilor pentru obsesiile megalomane ale lui Cionca…De data asta, o poartă către nicaieri…sau, când Cionca se crede Brâncuși

Trebuie să recunosc faptul că până acum am trăit într-o mare eroare. La fel ca mulți arădeni, nutream convingerea că Faraonul Aradului ar fi Gheorghe Falcă, neobosit semnatar de maculatură și pierzător de vreme pe la Bruxelles.

Dar, ce să vezi: se dovedește că, de fapt,  veritabilul Faraon al județului este nimeni altul decât Marinel Cionca, cel intrat în istoria recentă a Aradului drept cel mai slab președinte al CJA din ultimii 31 de ani.

Pentru a ne dovedi calități de ctitor, Marinel al nostru o ia definitiv pe câmpii, pe banii arădenilor, că doar nu pe ai lui, și pune de o construcție faraonică, de-a dreptul.

Pentru că ce le mai lipsea arădenilor, după jaful fără rușine din pandemie, milioanele date înapoi pentru proiecte  din sănătate prost implementate, bani grei aruncați pentru lucrări proaste de drumuri și o liotă de lingători de clanțe PNL, angajați tot pe bani (publici) grei la CJA?  

Nimic altceva decât o poartă monumentală spre…nimic. Singura explicație plauzibilă pentru acest  kitsch ar fi credința de neclintit a lui Marinel in magia sărutului sub poartă, până o intra în absolut. El si ai lui tovarași de „artă”…

Prin urmare, consilierii județeni vor fi chemați să voteze proiectul privind aprobarea indicatorilor tehnico economici, faza Studiu de Fezabilitate (S.F.) pentru obiectivul de investiții „Construire Poartă Monumentală la Parcul Dendrologic și de Sculptură Căsoaia, Comuna Târnova, Județul Arad”.

E drept, nu e chiar o piramidă dar e pe acolo: deși, de regulă, o poartă asigură accesul într-o incintă îngrădită și bine delimitată, „Poarta lu’ Cionca” va permite intrarea sau ieșirea, după caz, spre… nicăieri.

Asta pentru că parcul cu pricina este loc deschis, neîngrădit.

Au fost alocate fondurile necesare pentru a onora angajamentul luat de guvernul PNL față de cadrele didactice, a spus deputatul PNL Sergiu Bîlcea. Guvernul a convenit cu sindicatele din învățământ să acorde primele de carieră didactică și prima de carieră profesională. Fondurile necesare au fost alocate din Fondul de rezervă bugetară în prima fază dar vor fi susținute din fonduri externe nerambursabile prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027. Plățile vor fi efectuate direct pe card, în intervalul 20-27 octombrie.

„Sunt sume care susțin activitatea de pregătire a cadrelor didactice, pot fi folosite pentru cărți și echipamente IT, pentru participarea la conferințe. Cred că este vorba despre o investiție care trebuie să se regăsească în condiții mai bune pentru creșterea calității învățământului”, a spus deputatul liberal Sergiu Bîlcea.

Din aceste fonduri vor fi plătite prime de carieră didactică în valoare nominală de 1.500 lei, pentru cursuri de pregătire și dezvoltare profesională, investiții în echipamente IT, cărți de specialitate. 30% din sumă poate fi folosită pentru acoperirea de nevoi didactice individuale specifice ale cadrelor didactice. Personalul nedidactic primește prime de carieră profesională în valoare de 500 de lei/an, pentru cursuri și alte categorii de cheltuieli.

Peste  273.000 de cadre didactice vor beneficia de aceste măsuri, cu un buget total estimat la peste 410 milioane de lei.

”Astfel de limite sunt impuse și prin directivele europene, iar UE recomandă statelor membre să impune limite cât mai joase la plățile în numerar pentru a combate eficient spălarea banilor.” a declarat deputatul de Arad, Mihai Fifor.

”Sunt și alte state în UE care au o limită similară celei din România, iar acolo nimeni nu este scandalizat (Ex. Franța, Spania)

Ce nu spun cei care critică măsura limitării plăților cash:

O persoană fizică poate cheltui oricât de mult cash poate și dorește în aceeași zi.

Limita de 5.000 de lei vizează plata cash LA ACELAȘI magazin (/PFA/întreprindere familială etc.). Poate însă face plăți de acest gen la oricâte magazine dorește.

Limita de 5.000 de lei este pe zi, nu pe lună. Iar limita PE ZI este mai mare decât salariul mediu LUNAR pe economie.  

Limita de 5.000 de lei este doar între persoana fizică și același magazin (sau alt tip de pers. juridică).

Între persoanele fizice, limita plăților în numerar este de 10.000 de lei pe zi, către aceeași persoană fizică. Dar se pot face oricâte plăți în limita acestui plafon către alte persoane fizice distincte.

 Franța și Spania au de asemenea o limită de 1.000 de euro (5.000 lei) pentru plățile în numerar între o persoană fizică și un magazin sau altă persoană juridică.  

 Există o directivă europeană care a impus o limită de 10.000 de euro pentru plățile în numerar, dar care recomandă statelor membre să impună limite naționale cât mai joase față de nivelul general, întrucât această măsură este eficientă în combaterea spălării banilor.

Din expunerea de motive a Directivei europene 2015/849: „Utilizarea plăților mari în numerar este extrem de vulnerabilă la fenomenul spălării banilor și al finanțării terorismului. În scopul de a spori vigilența și de a atenua riscurile generate de plățile în numerar, persoanele care comercializează bunuri ar trebui să facă obiectul prezentei directive în măsura în care efectuează sau primesc plăți în numerar în valoare de cel puțin 10 000 EUR. Statele membre ar trebui să fie în măsură să adopte praguri inferioare, limitări generale suplimentare ale utilizării numerarului și alte dispoziții mai stricte.” a adăugat deputatul Mihai Fifor.

Mă intreb, oare cât timp își mai bate joc Primăria Aradului de elevii de la Colegiul Național „Elena Ghiba Birta”? Cât timp incompetența echipei PNL conduse de primarul Călin Bibarț va avea ca rezultat întârzierea cu ani și ani a unor investiții în Arad?

Povestea reabilitării clădirilor Colegiului Național „Elena Ghiba Birta” adună deja vreo șapte ani în care s-a sperat că această unitate de învățământ preuniversitar de elită a Aradului va primi o față nouă.

Primele documentații au fost elaborate de Primărie încă în anul 2016, iar în 2017 s-a aprobat finanțarea lucrărilor prin programul PNDL. Da, este vorba despre acest instrument de finanțare promovat de guvernarea PSD, care a condus la realizarea multor investiții care au ajutat la dezvoltarea acelor comunități locale din România.

Este drept, vorbim de acele administrații locale care s-au dovedit capabile să gestioneze proiectele accesate cu această finanțare.

La Arad, dacă bine ne amintim, prin PNDL II s-a obținut, printre alte obiective, finanțarea de 14.301.134 lei pentru reabilitarea Colegiului Național „Elena Ghiba Birta” și 16.684.389,33 lei pentru reabilitarea Colegiului Economic.

Însă povestea clădirilor de la „Ghiba” pare fără sfârșit. Deși din anul 2019 a fost desemnat executantul lucrărilor, care aveau termen de finalizare 24 de luni, iată, am ajuns în anul 2023 și a început din nou școala fără ca elevii de la acest important colegiu să se poată bucura de toate facilitățile oferite de clădirile reabilitate. 

Promisiuni peste promisiuni, bani și iar bani cheltuiti aproape fara numar, un șantier prelungit la nesfârșit, cu probleme apărute pe parcurs (care, dacă s-ar fi lucrat înțelept, puteau fi prevăzute din start), fără ca lucrarea să fie finalizată.

Anii au trecut, banii au fost cheltuiți fără finalitatea așteptată, iar asta nu ne poate împiedica să ne gândim și la posibile probleme care ar trebui sa atraga atentia institutiilor competente.

Asta, insa, nu i-a împiedicat pe cei aflați la conducerea Primăriei să se laude, de-a lungul anilor, cu  mărețele lor realizări, finanțate printr-un program investițional al guvernării PSD.

Cu atât au rămas, cu lauda: copiii au început noul an școlar în condiții de improvizație, deși Călin Bibarț și ai lui anunțau nu demult că debutul școlii în acest an va însemna reluarea cursurilor în clădirile a căror reabilitare trebuia să fie încheiată.

Incompetență, amatorism, lipsa unei minime experiențe manageriale, suficiență și, mai ales, multă infatuare, lipsa oricărui respect față de copii, toate acestea se dovedesc, din nou, a fi atribute ale rușinoasei administrații locale PNL, care de prea mulți ani conduce Aradul.

Copiii care învață la „Ghiba”, părinții  lor, arădenii merită cu mult mai mult decât le oferă acești habarniști politruci conduși de primarul Bibarț!

Deputat Mihai Fifor

Președinte PSD Arad