Riscul ca mulţi muncitori străini din ţări non-UE să părăsească România după aderarea la Schengen există, însă companii din Arad au dovedit că dacă li se oferă condiţii bune aceştia nu îşi vor părăsi posturile, afirmă conducerea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM).
Directorul instituţiei, Marinel Henteş, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că în urma discuţiilor pe care le-a avut cu mediul de afaceri nu s-a observat o creştere a plecărilor muncitorilor străini după aderarea la Schengen, dar că „acest risc există” pentru perioada următoare. „Dacă suntem realişti, acest risc există şi cel mai probabil a fost asumat de Guvern odată cu aderarea la Schengen. În anii trecuţi, în judeţul Arad am avut multe cazuri de muncitori non-UE care şi-au părăsit locurile de muncă obţinute aici, unii au fugit chiar la aterizarea pe aeroport în ţara noastră, cu gândul de a ajunge în ţări din vestul Europei. Totuşi, în ultimele luni fenomenul nu a fost unul accentuat, iar după 1 ianuarie nu am cunoştinţă să fi fost cazuri”, a spus directorul AJOFM.
El a subliniat că angajatorii care oferă condiţii bune „îşi vor păstra cu siguranţă muncitorii aduşi din străinătate”.
„Plecarea muncitorilor străini depinde în mare măsură de angajatori, pentru că salariul nu este determinant pentru rămânerea lor. Dacă au condiţii bune, dacă au şi alte beneficii şi, nu în ultimul rând, dacă li se explică riscul la care se expun părăsind ţara, atunci muncitorii vor române cu siguranţă. Avem companii din judeţ care au dovedit acest lucru. Angajatorii trebuie să le explice că viza de şedere şi permisul de muncă obţinute în România nu sunt valabile pe teritoriul altui stat UE. Trebuie să admitem totuşi că vor fi persoane care îşi vor asuma riscurile şi vor pleca, aşa cum, ne amintim, au făcut-o şi românii plecaţi în trecut în alte ţări”, a precizat Henteş.
Unul dintre patronii arădeni care folosesc forţă de muncă non-UE, Mihăiţă Verbiţă, a declarat, pentru AGERPRES, că nu are temeri legate de deschiderea graniţelor terestre. „Eu am 100 de muncitori din Sri Lanka şi Bangladesh, dar nu a plecat niciunul şi nici nu cred că se va întâmpla asta. Le-am explicat riscurile, le-am spus că nu mai pot obţine niciodată permis de muncă în UE, iar depistarea lor va fi uşoară, pentru că datele de baze sunt interconectate între ţări. În plus, le ofer cazare gratuită, le acopăr cheltuielile şi au un salariu mulţumitor. Am cereri chiar din comunităţile lor din alte ţări, precum Italia, de a veni să se angajeze la mine, dar le-am refuzat tocmai pentru a respecta principiile şi regulile valabile în UE”, a spus Verbiţă.
Reprezentanţii Centrului de Cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică Arad, structură a Inspectoratului General pentru Imigrări, declaraseră, în luna decembrie, că majoritatea străinilor prinşi în 2024 că încercau să iasă ilegal din ţară, prin judeţul Arad, veniseră în România pentru a se angaja, astfel că dreptul de şedere le-a fost revocat şi au fost returnaţi ţărilor de provenienţă. Conform sursei citate, aproximativ 600 de străini au fost luaţi în custodie în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2024, cei mai mulţi fiind din Bangladesh (118), Nepal (115), Sri Lanka (100) şi Pakistan (73).
În februarie 2024, reprezentanţii Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Arad estimau că 20% din forţa de muncă adusă de companii din Arad din ţări non-UE se pierde pentru că muncitorii aleg să plece în ţări din vestul Europei.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Nădlac au depistat în urma controalelor nesistematice efectuate în zona de competență cinci cetățeni străini fără drept de a călători în spațiul Schengen.
În data de 15.01.2025, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Nădlac au efectuat controale aleatorii și nesistematice pe căile de comunicații din apropierea frontierei. Cu această ocazie, a fost oprit pentru control un autoturism înmatriculat în România, condus de către un cetățean român.
În urma efectuării controlului asupra mijlocului de transport, au fost depistate 5 persoane, una pe scaunul pasagerului din față, două așezate pe bancheta din spate și alte două în portbagaj.
Persoanele au fost preluate și transportate la sediul sectorului pentru verificări unde, în urma acestora, poliţiştii de frontieră au stabilit că sunt cetăţeni din Afganistan și Irak, cu vârste cuprinse între 18 și 47 de ani.
Având în vedere aspectele constatate, poliţiştii de frontieră au demarat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de migranți pentru șoferul român și trecere frauduloasă a frontierei de stat în formă continuată pentru cetățenii străini, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale care se impun.
În urma aderării complete a României la Spațiul Schengen, Poliția de Frontieră continuă să acționeze în baza analizelor de risc pentru a asigura securitatea la granițele țării. De asemenea, competența privind migrația ilegală rămâne în continuare la nivel național pentru gestionarea eficientă a acestui tip de infracționalitate.

În cursul acestui an, în municipiul Arad va fi pus în funcțiune sistemul inteligent de parcare realizat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Vorbim despre un sistem de monitorizare a intrărilor și ieșirilor din parcările existente în zona centrală a municipiului, care va informa șoferii pe un ecran câte locuri sunt ocupate și câte disponibile. În acest scop, din toamna anului trecut, a început montarea a nu mai puțin de 600 de senzori, pe toată lungimea Bulevardului Revoluției.

Vineri, 17 ianuarie 2025, între orele 14:00-20:00, se vor monta ultimii senzori pe Bulevardul Revoluției,  tronsonul dintre magazinul Ziridava și Podgoria.

Sâmbătă, 18 ianuarie 2025, între orele 8:00 și 17:00, se vor monta senzorii aferenți locurilor de parcare amenajate în Piața Avram Iancu.

„În acest sens avem rugămintea ca în intervalele orare amintite să nu parcați  în zona respectivă. Vă mulțumim pentru înțelegere și ne cerem scuze pentru disconfortul creat!“, transmit reprezentanții Primăriei Arad.

Sub sloganul „Mai multă viață, mai puține ecrane!” în perioada lunilor ianuarie și februarie 2025, Institutul Național de Sănătate Publică își îndreaptă atenția spre promovarea sănătății mintale, organizând la nivel național campania cu tema Dependența de ecrane, noua provocare a erei digitale; cum o gestionăm?.

Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătăţii individuale și a „stării de bine”, descriind nu numai absența bolii, ci și capacitatea unui individ de a se integra cu succes în viața familială, socială și profesională.

Organizația Mondială a Sănătății descrie sănătatea mintală ca fiind o stare de bunăstare mentală care le permite oamenilor să facă față stresului vieții, să-și realizeze abilitățile, să învețe, să lucreze bine și să contribuie la comunitatea lor.

Odată cu dezvoltarea tehnologică a apărut o tendință crescândă a oamenilor( în special a populației tinere) de a reduce comunicarea față în față, comportament care, a crescut îngrijorarea față de dependența de ecran. Din ce în ce mai multe studii asociază dependența de ecrane, în special la tinerii de vârstă școlară, cu diverse psihopatologii în domeniul dezvoltării. Unele dintre acestea  susțin că un comportament repetitiv și nelimitat de accesare a tehnologiilor digitale online sau offline poate fi asimilat unui consum compulsiv asemănător cu cel de utilizare a diferitelor substanțe precum drogurile și alcoolul și poate duce la dezvoltarea unei dependențe numită și „dependență tehnologică”.

Sondajul de opinie Eurobarometru privind sănătatea mintală din octombrie 2023 arată că:

• 46% dintre respondenți s-au confruntat în ultimele 12 luni cu o problemă emoțională sau psihosocială (stare de depresie sau anxietate).
• 89% dintre respondenți consideră că promovarea sănătății mintale este la fel de importantă ca și promovarea sănătății fizice.
• 54% dintre respondenții cu o problemă de sănătate mintală nu au primit ajutor de la un profesionist. Problemele de sănătate mintală sunt mai răspândite la grupele de vârstă mai tinere: 59% la 16-24 ani, 56% la 25-39 ani, 48% la 40-54 ani, 35% la 55 ani și peste.
• Respondenții consideră că cei mai importanți factori care contribuie la menținerea unei bune sănătăți mintale, sunt condițiile de viață (60%), urmate de securitatea financiară (53%), activitatea fizică și contactul social (ambele 41%).
• Cele mai frecvent diagnosticate boli de sănătate mintală includ depresia, anxietatea generalizată și tulburările de alimentație.

Profilul de țară din anul 2023 în ceea ce privește situația stării de sănătate arată că România înregistrează cea mai scăzută prevalență a afecțiunilor de sănătate mintală în rândul țărilor UE., aspect care se poate datora neînregistrării și neraportării diagnosticelor de tulburare mintală sau de comportament. Cu toate acestea, în România, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală.

Potrivit Tabloului Sănătății Mintale în România din 2023, raport al Consiliului Economic și Social al României, cele mai prevalente tulburări mintale în rândul adulților din România sunt tulburările de anxietate (3.8% fobii specifice), urmate de tulburarea depresivă majoră (2,9% prevalența), datele fiind provenite din studii realizate cu eșantioane reprezentative.

În acest context, campania se adresează în special copiilor, adolescenților, dar și părinților acestora precum  și populației generale, deoarece prin creșterea nivelului de conștientizare și încurajarea unui stil de viață orientat către sănătate pot fi reduse în mod semnificativ atât declanșarea unor tulburări mintale, cât și a unor tulburări de comportament.

DIRECTOR EXECUTIV

IRIMIE CECILIA GABRIELA

Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Nădlac au depistat în trafic un cetățean român care avea dreptul de a conduce anulat. În data de 13.01.2025, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Nădlac au efectuat controale aleatorii și nesistematice pe căile de comunicații din apropierea frontierei. În cadrul acestora, a fost oprită pentru control o autoutilitară înmatriculată în România, condusă de către un cetățean român.
Cu ocazia controlului, pe lângă documentele de călătorie, persoanei i s-a solicitat și permisul de conducere, însă aceasta nu a putut să îl prezinte. În urma verificărilor în bazele de date, s-a constatat că persoana figurează cu dreptul de a conduce ca fiind anulat, sens în care i-a fost întreruptă călătoria și, totodată, a fost condusă la sediul sectorului pentru efectuarea cercetărilor.
Având în vedere aspectele constatate, poliţiştii de frontieră au demarat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale care se impun.