Autoritățile locale din Arad au mai multe proiecte prin care să strângă legăturile dintre comunitățile învecinate din România și Ungaria, după aderarea deplină la Schengen, între care un drum nou și o linie de autobuz care să lege direct orașele Pecica și Bătania, dar și un serviciu transfrontalier de ambulanță.
Orașele Pecica și Bătania, care au teritoriile administrative separate de granița dintre cele două state, sunt înfrățite din 1994 și au colaborat intens de-a lungul anilor, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, când mulți locuitori din județul Arad au începute să-și cumpere case peste graniță. Astfel, în zona Bătania au ajuns să locuiască aproximativ 1.000 de români, în timp ce populația orașului numără 5.000 de persoane, scrie agerpres.ro.
Primarul orașului Pecica, Petru Antal, a declarat, pentru AGERPRES, că dispariția granițelor terestre după aderarea deplină a țării noastre la Spațiul Schengen oferă noi oportunități pentru a dezvolta cele două comunități înfrățite. Un pas important în acest sens va fi scurtarea distanței rutiere de la 20 de kilometri la 12 kilometri, prin refacerea unui drum istoric care lega Pecica de Bătania, dar care acum nu este practicabil pentru mașini.
‘Vom reface Drumul Bătaniei, un drum istoric, care dincolo de a fi fost cel mai scurt traseu între Pecica și orașul maghiar vecin, este un simbol al relației de prietenie și colaborare vechi de secole. Împreună cu primarul din Bătania căutăm soluțiile de finanțare pentru a începe acest proiect, care va permite apoi înființarea unei linii de autobuz directe între orașele noastre. Transportul în comun ar fi un pas semnificativ pentru o legătură mai strânsă între comunitățile noastre, pentru că, după cum bine știm, muți arădeni locuiesc în Bătania. Pe de altă parte, mulți cetățeni maghiari obișnuiesc să vină la Pecica la cumpărături destul de des sau chiar lucrează în zona noastră. În Pecica, o parte din vechiul drum este modernizat deja, este vorba de strada 222, pe care am asfaltat-o pe lungimea de trei kilometri, dar mai avem șapte kilometri până la graniță. De acolo, partenerii noștri maghiari vor realiza un drum de doi kilometri care se va lega cu drumul național din Bătania’, a declarat primarul orașului Pecica.
Edilul a spus că autoritățile locale din cele două orașe lucrează deja la documentația tehnică pentru acest viitor drum, pe care localnicii vor putea circula între cele două orașe inclusiv cu bicicleta.
Proiecte similare care să lege comunitățile apropiate din cele două țări au mai mulți primari arădeni, însă Consiliul Județean Arad are în vedere un proiect dincolo de Spațiul Schengen, care să includă comunități din Serbia. Este vorba de un serviciu de ambulanță transfrontalier.
‘Consiliul Județean Arad are în lucru un proiect amplu și ambițios, care ține de cooperarea cu Ungaria și Serbia pentru realizarea unui serviciu transfrontalier de ambulanță. Proiectul este dezvoltat de Asociația Euroregiunea Dunăre – Criș – Mureș – Tisa, a cărei președinție este asigurată de Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad. Lucrăm la acest proiect de mulți ani, iar un obstacol a fost existența graniței fizice, care îngreuna deplasarea mașinilor de intervenție. Alte probleme țin de compatibilizarea legislației din statele interesate, pentru care suntem în discuții cu Ministerul Sănătății și cu Ministerul de Interne din cele trei țări. Acum, că o piedică majoră a fost eliminată, respectiv am fost admiși în Schengen, vom avea o discuție aplicată cu colegii noștri de la Szeged, Timișoara și Novi Sad, pentru că proiectul acesta chiar are viitor. Știu că există și rezerve în ce îl privește, rezerve care țin în primul rând de decontarea interstatală a serviciilor medicale și de regimul medicamentelor în cele trei state, dar modelul acestei ambulanțe transfrontaliere funcționează în unele state din occident și ar putea salva vieți pe drumurile aglomerate din zona noastră. Proiectul presupune, în esență, ca la orice urgență să intervină ambulanța cea mai apropiată, indiferent de țara de unde ar veni; asta înseamnă că în localitățile de graniță pacienții ar putea fi preluați mai rapid, iar dacă ținem cont că sunt situații în care câteva minute pot salva viața unui om, putem realiza beneficiul acestui proiect’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcției de Comunicare și Strategii din cadrul Consiliului Județean Arad, Andrei Ando.
Autoritățile județene din Arad mai au în plan să atragă forță de muncă din estul Ungariei în zonele industriale din județ, pentru a se apela cât mai puțin la ‘importul’ de muncitori din state non-UE.

Compania Retim demarează campania de colectare a brazilor de Crăciun. Astfel, până la finele lunii ianuarie, cei care doresc să se debaraseze de brazii naturali utilizați în perioada sărbătorilor pot face acest lucru doar în zilele în care se ridică și deșeurile biodegrababile. Brazii de Crăciun vor fi depozitați la platformele de colectare a deșeurilor (în cartierele de blocuri), repectiv lângă pubela maro (în cartierele de case).

Atenție! Brazii trebuie amplasați în locuri accesibile, fără a bloca circulația rutieră sau pietonală. Nu abandonați sub nicio forma brazii pe domeniul public sau în afara punctelor de colectare. Conform Legii nr. 17/2023 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, abandonarea deșeurilor în spații neautorizate este interzisă și se pedepsește cu amenzi semnificative care pot ajunge până la 45.000 în cazul persoanelor fizice și 70.000 lei la persoanele juridice.

În ceea ce privește brazii artificiali, aceștia se colectează doar în conformitate cu regulile specifice de gestionare a deșeurilor din plastic sau din materialele din care sunt fabricați.

În cazul în care s-a optat pentru brazi în ghiveci,  recomandat este ca aceștia să fie

plantați.  Diverse ONG-uri din județ organizează campanii de replantare, continuând astfel tradiția din anii anteriori. Urmăriți platformele de socializare pentru informații actualizate cu privire la derularea acestor campanii.

Primăriile comunelor arădene Pilu și Grăniceri au finalizat toate procedurile și au emis toate autorizațiile necesare pentru construirea celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, o investiție privată estimată la 800 de milioane de euro ce se va face pe o suprafață totală de peste 1.000 de hectare. Primarul comunei Grăniceri, Petru Claudiu Bătrînuț, a declarat joi, pentru AGERPRES, că ultimele documente au fost emise în luna decembrie, împreună cu Primăria Pilu.
‘Din punctul nostru de vedere, toți pașii au fost făcuți, toate procedurile au fost încheiate. Conform investitorilor, lucrările de construire vor începe în primăvară-vară. În ultima perioadă, investitorii au adus modificări proiectului, având în vedere evoluția tehnologică. Vor fi instalate mai puține panouri fotovoltaice, dar cu o putere mai mare, fără a fi afectată capacitatea de producție de energie electrică anunțată inițial’, a afirmat edilul.
Primarul a adăugat că proiectul va atrage și alți investitori în zonă.
‘Se prefigurează mai multe investiții legate de acest parc fotovoltaic, între care o mare fermă de servere de date, care ar consuma astfel o parte din producția de energie electrică’, a afirmat primarul comunei Grăniceri.
În toamna anului 2022, investitorii și autoritățile locale au prezentat proiectul celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, care va avea capacitatea de 1.044 de MW și va fi dezvoltat pe 1.064 de hectare, în urma unei investiții de 800 de milioane de euro.
‘Iată că planurile noastre devin realitate. Am ales acest județ și locația proiectului ținând cont și de infrastructura pusă la punct și de posibilitățile de logistică. Este cel mai mare parc fotovoltaic din Europa’, declara, la vremea respectivă, Sebastian Enache, reprezentant al dezvoltatorului Monsson.
El adăugase că proiectul include unul dintre cele mai mari centre de pregătire profesională din zonă, iar minimum 1.000 de oameni vor lucra zilnic la construirea parcului. Ulterior, la finalizarea lucrărilor, vor fi angajați până la 200 de oameni pentru operare și mentenanță.
Sebastian Enache a dezvăluit că Monsson are în proiect circa 2.000 de MW în județul Arad, urmând să fie construite alte două parcuri fotovoltaice, la Chișineu-Criș și Macea, care vor avea împreună aproximativ 800 de MW. În aceste două parcuri ar urma să fie investiți aproximativ 600 de milioane de euro.
Cele trei proiecte din județul Arad dezvoltate de Monsson ar însemna investiții totale de 1,4 miliarde de euro, la care se adaugă 200 de milioane de euro investiți într-o stație de stocare a energiei cu capacitatea de aproximativ 500 de MW, la Grăniceri.

În perioada 31 decembrie 2024 – 7 ianuarie 2025, pentru asigurarea unui climat corespunzător de ordine publică, peste 161 jandarmi arădeni au acționat pe raza județului Arad, atât independent, cât și în colaborare cu alte structuri competente. Jandarmii au fost prezenți la evenimentele cultural-artistice organizate cu această ocazie, dar și la cele dedicate sărbătoririi Bobotezei.

Pe parcursul misiunilor desfășurate, jandarmii arădeni au intervenit la 10 evenimente semnalate prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 și la 7 evenimente adresate direct instituției noastre. În această perioadă, nu au fost înregistrate evenimente majore, iar cetățenii care au ales să petreacă timpul liber în spațiul public, în mod responsabil au contribuit la menținerea unui climat de ordine și liniște publică.

În timpul misiunilor, au fost constatate fapte antisociale, fiind aplicate 17 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 8.200 lei, pentru fapte prevăzute de Legea nr. 61/1991, privind sancționarea faptelor de încălcare a normelor de conviețuire socială și a ordinii publice. De asemenea, a fost aplicată o sancțiune în valoare de 1.000 lei, conform OUG 34/2008, privind organizarea și funcționarea Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență. Totodată, au fost constatate 2 infracțiuni de către patrulele independente executate de jandarmi și 2 infracțiuni de către patrulele mixte.

În ceea ce privește protestele desfășurate pe raza Municipiului Arad, jandarmii au asigurat măsurile de ordine publică la 5 misiuni, la care au participat peste 30 jandarmi.

Jandarmeria Arad rămâne la datorie pentru a asigura ordinea și liniștea publică, fiind permanent alături de cetățeni, pentru siguranța acestora

În intervalul 7 ianuarie, ora 10 – 10 ianuarie, ora 10 vor fi intensificări ale vântului, precipitații predominant sub formă de ploaie, moderate cantitativ.

Zone afectate:

• Munte:
  • Vântul va avea intensificări semnificative, cu viteze la rafală între 50 și 80 km/h.
  • În Munții Apuseni și în nordul Carpaților Orientali, în noaptea de marți spre miercuri (7/8 ianuarie), sunt prognozate precipitații moderate cantitativ (10-15 l/mp), predominant sub formă de ploaie, ce vor contribui la topirea stratului de zăpadă.
• Zona joasă din Banat și Crișana:
  • Rafale de vânt de intensitate moderată, în general între 40 și 50 km/h.

  • Recomandări:

    1. Fiți precauți în zonele montane, unde vântul și topirea zăpezii pot crește riscul alunecărilor de teren sau avalanșelor.
    2. Evitați deplasările în zonele afectate de vânt puternic, în special în spații deschise sau pe trasee montane.
    3. Asigurați-vă că obiectele ușoare din curți sau balcoane sunt bine fixate pentru a preveni eventuale pagube.

    Sursa: Administrația Națională de Meteorologie

În cursul zilei de 03.01.2025, Poliţia de Frontieră Română, împreună cu Poliţia Română, Inspectoratul General pentru Imigrări şi Jandarmeria Română, au derulat operaţiunea ‘BLITZ’, pentru verificarea mai multor persoane şi mijloace de transport care se află pe căile de comunicaţii din zonele de la frontierele interne Schengen, de pe raza judeţelor Constanţa, Giurgiu, Dolj, Arad şi Bihor, în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi a infracţionalităţii transfrontaliere.

În urma desfăşurării acestor verificări efectuate în sistem integrat, echipele mixte au verificat peste 3.600 persoane, aflate în peste 1.800 de autoturisme, 16 autocare, 239 de camioane şi 161 microbuze.

Au fost descoperite mai multe nereguli şi au fost aplicate 98 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de peste 65.000lei, fiind, de asemenea, reţinute 22 certificate de înmatriculare. Totodată, a fost indisponibilizat un autoturism pentru transport persoane fără documente, iar pe raza localităţii Băneasa, judeţul Constanţa, a fost descoperit un cetăţean român pe numele căruia era emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

La activităţi au participat Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră prin Garda de Coastă, inspectoratele teritoriale ale Poliţiei de Frontieră Giurgiu şi Oradea în zona de competenţă, Inspectoratul General al Poliţiei Române prin unităţile teritoriale de combatere a criminalităţii organizate competente în judeţele Constanţa, Giurgiu, Dolj, Arad şi Bihor, precum şi Inspectoratul General pentru Imigrări şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române prin unităţile teritoriale competente din aceleaşi judeţe.