News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

DOBANZILE NEGATIVE VOR FI UN DEZASTRU PENTRU ECONOMIE. AVERTISMENTUL A DOI FOSTI MARI BANCHERI CENTRALI

Alan Greenspan si Mervyn King sunt doua nume din lumea financiara ce nu mai au nevoie de nici o introducere. Alan Greenspan a fost presedintele Bancii Centrale a Americii, Mervyn King a fost guvernatorul Bancii Centrale a Angliei. In ultima perioada ambii au facut declaratii in care afirma practic acelasi lucru: ultima politica implementata de Bancile Centrale – dobanzile negative – nu este cea corecta si va avea un efect negativ pentru economia globala.

Cea mai mare problema este incertitudinea

In unul din ultimele sale interviuri, Alan Greenspan spune ca economia are probleme mari in principal datorate lipsei investitiilor. In opinia sa, principala cauza a lipsei de investitii este data de incertitudinea fata de viitor si „vinovatul” pentru acest lucru sunt politicile bancilor centrale care urmaresc dobanzi zero sau chiar negative.

Dobanzile zero sau negative au doua influente in pietele financiare: incurajeaza speculatorii pe termen scurt si descurajeaza investitorii pe termen lung. Speculatorii vor alerga intotdeauna dupa castiguri rapide si vor urmari masurile bancilor centrale. Investitorii pe termen lung vor fi insa tematori. Pentru o investitie pe 10-20 de ani e nevoie de stabilitate si predictibilitate altfel riscurile sunt mari. Un investitor realizeaza ca preturile din pietele financiare sunt denaturate de dobanzi zero si nu va risca o investitie de durata: el realizeaza ca acele preturi nu sunt naturale si au valorile respective doar pentru ca undeva o Banca Centrala intervine in piata. Riscul este ca peste cativa ani, acea politica de interventie sa inceteze, preturile sa se schimbe major si investitia sa sa fie sortita esecului.

Dobanzile artificiale denatureaza comportamentul economic

Mervyn King, fostul Guvernator al Bancii Angliei sustine aceeasi idee doar ca privita din alt unghi. Politicile monetare din ultima perioada au distorsionat pietele financiare si au creeat dezechilibre majore intre tari. In mod normal, investitorii cer randamente mai mari atunci cand dezechilibrele si/sau incertitudinile cresc. Insa, politicile monetare cu dobanzi zero au eliminat practic investitiile cu randament mare. Pe de o parte preturile activelor sunt nesustenabil de mari, pe de alta parte randamentele oferite sunt minime si nu pot sustine cheltuielile multor firme ce se ocupa cu astfel de investitii/plasamente. Astfel, practic multe investitii sunt blocate pentru ca randamentul viitor sperat nu este satisfacator si nu acopera riscurile acelui plasament.

In momentul de fata, Bancile Centrale sunt prinse intr-o capcana financiara (pe care chiar ei au creat-o, adaug eu). Daca lasa pietele libere, dobanzile vor creste si va exista un soc economic. Daca nu lasa pietele libere, dezechilibrele vor continua sa se agraveze si in timp tensiunile vor fi atat de mari incat vor da nastere unei noi crize de proportii.

Din pacate, ambele variante sunt no-win, asa ca tot ce pot face bancherii centrali e sa continue stimularea in speranta ca poate-poate medicamentul prezis are intr-un final efect si readuce inflatia si cresterea economica mult-dorita.

Sursa: admiralmarkets.ro

Read more
ESEC AL BNR PE FRONTUL „DARII IN PLATA”

Dezbaterile pe tema legii dării în plată au intrat într-o nouă fază, a implicării directe a BNR, în numele sistemului bancar. Susținătorii clienților au avut câștig de cauză

După mai multe sesiuni de amânare a dezbaterilor parlamentare asupra legii „dării în plată”, pentru că bancherii nu au ajuns la un punct de vedere comun, în fine, ieri, au avut loc audierile din Comisia Buget – Finanțe de la Senat. Cu un nou actor în plan central, BNR. Banca Națională trebuia să fie un purtător de cuvânt al băncilor, dar și un mediator între aceștia și clienți. Poziția BNR, exprimată încă de vinerea trecută, s-a dovedit însă a fi aceeași cu a băncilor, afișată cu mai bine de o lună în urmă, odată cu primele dezbateri pe marginea legii.

Considerate propuneri nefezabile, de către susținătorii clienților, dar și de parlamentari, punctele susținute de BNR nu au avut câștig de cauză.

Propunerile BNR de amendare a legii „dării în plată”, au vizat plafonarea creditelor care intră sub incidența legii la un nivel de 150.000 de euro. De asemenea, o cerință era ca rata să constituie cel puțin 65% din venitul debitorilor. Ambele amendamente au picat la dezbateri.

Sursa: evz.ro

Read more