Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol“ Arad continuă să fie gazda unor evenimente culturale. Astfel, vineri 17 mai, la Sala Astra, începând cu ora 18,00 va avea loc lansarea cărții „Un preț pentru libertate“ de Saintclaire Chișmorie.

Despre această carte, chiar autorul spune că: „Am început să aștern pe hârtie aceste întâmplări în primăvara anului 1982, când eram în tabăra de refugiați de la Lavrio (Grecia). M-am folosit de câteva bucăți de hârtie găsite la întâmplare, le-am pus în mica valiză cu care eram plecat pe celălalt tărâm  și acolo au  rămas timp de 30 de ani. La insistențele mai multor prieteni, într-o zi m-am hotărât să le reiau și să le descriu într-un mod mai bine organizat“. Prezentarea volumului va fi făcută de către profesorul Ioan Tuleu.

Recviemul în re minor de Wolfgang Amadeus Mozart, cea mai cutremurătoare adaptare sonoră a slujbei funebre din întreaga istorie a tradiției occidentale,  lucrarea care reprezintă o culminație a programelor destinate muzicii sacre,  este programată în seara de Joi 18 Aprilie 2019, la ora 19.00, în Sala Palatului Cultural.

Ultima lucrare a catalogului mozartian  poate fi ascultată în Joia Mare  a calendarului romano catolic, unul dintre cele mai profunde momente ale anului bisericesc, fiind abordată din perspectiva unui aparat de scenă  care cuprinde orchestra simfonică și corul academic, dirijorii celor două ansambluri, Cristian Neagu și Robert  Daniel Rădoiaș, precum și o distribuție vocală de excepție: soprana Veronica Anușca, mezzosoprana Aura Twarowska,  tenorul Cristian Bălășescu și baritonul David Buzgău.

Început în Octombrie 1791 şi finalizat după moartea compozitorului, de unul dintre discipolii acestuia, Franz Xavier Süssmayer, Recviemul în re minor este unul dintre cele mai răvăşitoare simboluri ale muzicii culte universale și în același timp una dintre cele mai faimoase compoziții ale tuturor timpurilor.

Născută în Piatra Neamţ, Veronica Anușca a absolvit Facultatea de Interpretare Muzicală şi cursurile de master din cadrul U.N.M.B., la clasa de canto a prof. univ. dr. Ionel Voineag, iar în luna martie a acestui an a obținut  titlul  de  Doctor  în  muzică  la  Universitatea  Națională  de  Muzică București, sub îndrumarea prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu.

A obținut premii importante la competiții de specialitate și a fost distinsă cu diplome și medalii, printre care: Premiul II la Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée, Brăila, Premiul I la Concursul Internaţional de Canto “Maeştrii Artei Lirice” – Petre Ştefănescu-Goangă la Opera Națională București, Marele Premiu la Concursul Internaţional de Interpretare Vocală „Sabin Drăgoi”, Timişoara, Premiul pentru Debut la secţiunea Operă în Gala Premiilor VIP pentru Artele Spectacolului, România, Diploma și Medalia de Excelență pentru performanța artistică, acordate de Uniunea Muzicienilor  Interpreți din România etc.

Pregătirea muzicală intensă i-a permis abordarea unui repertoriu extrem de vast, pornind de la muzica barocă (recitaluri de arii baroce și roluri de operă printre care Morgana din Alcina de Georg Friedrich Händel și Zima din Les Indes Galantes de Jean Philippe Rameau, dar și muzică religioasă, oratorii, mise, pasiuni printre care Stabat Mater de  Giovanni Battista Pergolesi, La Ressurezione, Messiah de Georg Friedrich Händel, Magnificat, Johannes Passions și Matthäus Passions de Johann Sebastian Bach etc.), repertoriu clasic de operă și vocal simfonic (Nelson Messe de Joseph Haydn, Requiem, Exultate Jubilate, mise, precum și rolul Susanna din opera Le nozze di Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart) repertoriu de operă (Lucia în Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti, Musetta din La Bohème de Giacomo Puccini, Gilda în Rigoletto de Giuseppe Verdi, etc.), vocal simfonic (Peer Gynt de Edvard Grieg, Visul unei nopți de vară de Felix Mendelssohn-Bartholdy, Petite Messe Solennelle și Stabat Mater de Gioachino Rossini, Carmina Burana de Carl Orff etc.) și muzică contemporană, din care multe lucrări au fost scrise special pentru vocea sa.

Veronica Anușca și-a început cariera artistică încă din perioada studiilor masterale la Opera Națională București,, în cadrul Studioului Experimental de Operă și Balet Ludovic Spiess, unde a debutat în operele Rita de  Gaetano Donizetti și I Capuleti ed i Montecchi, rolul Giuliettei de Vincenzo Bellini, iar mai apoi, după premiul I obținut la concursul organizat în instituție, pe scena mare a operei, în rolurile Adela din opera Die Fledermauss de Johann Strauss și Oscar din opera Un ballo in maschera de Giuseppe Verdi. A colaborat cu Opera din Craiova și Opera Română din Iași, cu Filarmonici (București, Râmnicu Vâlcea, Ploiești, Pitești,

Botoșani), cu Orchestra Națională și Orchestra de cameră Radio  București și diferite instituții de cultură din țară și din străinătate (Winslow Operahall din Anglia, Gdansk – Polonia, Roma – Italia, Vilnius – Lituania).

A participat la clase de măiestrie și s-a perfecționat sub îndrumarea unor artiști de renume, printre care Marina Krilovici, Mariana Nicolesco, Claudio Desderi, Marius Vlad Budoiu, a lucrat cu regizori precum Plamen Kartalov, Anda Tăbăcaru Hogea, Grischa Asagaroff, Andrei Șerban, și a avut onoarea de a cânta sub bagheta unor dirijori valoroși, printre care Tiberiu Soare, Adrian Butterfield, Adrian Prabava, Matthias Manasi, David Crescenzi, Claudio Desderi, Cristian Badea, Cristian Mandeal, Cem Mansur,  Leo Hussain.

În paralel cu activitatea artistică, Veronica Anușca și-a început în anul 2007 cariera didactică, în  prezent  activând  în cadrul  catedrei  de  canto  a  Colegiului Național de Muzică „George Enescu” din București.

Aura Twarowska se dedică vieții muzicale încă de la vârsta de 6 ani prin studiul pianului, al mandolinei și cel al cântului, în Lugojul natal. Este absolventă a Liceului Coriolan Bredicean.

A absolvit Facultatea de Muzică din Timișoara (1996) și Masteratul la Universitatea Națională de Muzică din București (1997).

Formarea sa profesională include deopotrivă studii economice, fiind absolventă a Facultății de Știinte Economice din cadrul Universității Ioan Slavici, specialitatea Contabilitate și informatică de gestiune (2007). Prin îmbinarea celor două specializări a susținut un Doctorat la Universitatea de Muzică din București (2010).

Aura Twarowska debutează în anul 1998 pe scena Operei Române din Timișoara, în rolul titular din opera Carmen de Georges Bizet, fiind angajată a acestei instituții timp de 12 stagiuni și cântând un număr de aproximativ 500 de spectacole.

Cariera sa artistică se îmbogățește cu multe roluri de operă, alături de și mai multe partituri vocal-simfonice, care îi fac vocea cunoscută și apreciată pe majoritatea scenelor de operă și de filarmonică din România.

Colaborările și turneele internaționale îi facilitează întâlnirea cu teatrele europene, toate acestea conducând la angajarea sa ca solistă a Operei de Stat din Viena în anul 2007. Alături de acest colectiv debutează în rolul Marcellina din  Nunta lui Figaro în Shanghai, în turneul asiatic al operei vieneze din toamna anului 2007, sub bagheta dirijorului  Seiji Ozawa.

Ca solistă angajată a acestei instituții a cântat până în prezent aproximativ 400 de spectacole alături de cei mai mari soliști ai lumii – Anna Netrebko, Angela Gheorghiu, Kiri Te Kanawa, Waltraute Meier, Sonya Yoncheva, Aleksandra Kurzak, Dolora Zajick, Tamar Iveri, Patricia Ciofi, Nina Stemme, Dimitri Hvorostovski, Roberto Alagna, Carlos Alvarez,  Jose Cura, Neil Schikoff, Leo Nucci, Ferruccio Furlanetto, Samuel Ramey, Ramon Vargas, Simon Keenlyside, Bo Skovhus, Juha Uusitalo, Mariusz Kweicien, Pavol Breslik, etc. și sub bagheta unor dirijori ca: Zubin Mehta, Seiji Ozawa, Marco Armiliato, Christian Thielemann, Donals Runickles, Franz Welser-Möst, Evelino Pido, Yves Abel, Pier Giorgio Morandi, Bertrand de Billy, Stefan Soltesz, Sasha Götzel, Ulf Schirmer, Ernst Märzendorfer, Sebastian Weigle, Paul Nadler, Cristian Măcelaru, Cristian Mandeal, Horia Andreescu etc.

Este Director Artistic al Proiectului Spre mâine, cu muzica clasică (2012, 2013, 2014), Director Artistic al Concursului Internațional de Canto Sabin V. Drăgoi (2015, 2017) și Director (fondator) al Festivalului Internațional Lugoj Classic (2016, 2017)

Este decorată de către Președintele României cu Ordinul Meritul  Cultural Cavaler al Artelor în grad de ofițer (2004), este Membru de onoare AFAR  (2016), Cetățean de Onoare al Municipiului Lugoj (2017) și Membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (2018).

Cristian Bălăşescu a absolvit în 2009 cursurile de canto ale  Universităţii George Enescu din Iaşi, la clasa profesorului Corneliu Solovastru. A studiat în prealabil  cu profesoara Mariana Iordache  la Şcoala de arte Vespasian Lungu din Brăila  şi la clasele profesorilor Emil şi Georgeta Pinghireac  în cadrul Facultăţii de Arte din Galaţi (1994 -1996).

Tenorul s-a specializat la clasele de măiestrie îndrumate de Mariana Nicolesco  (Brăila, 2002), Toma Popescu (Galaţi, 2004) şi Renee Corenne – SUA ( Timişoara, 2007).

Solist vocal al Teatrului Nae Leonard din Galaţi în perioada anilor 1994 – 2006 iar în prezent membru al Operei Naţionale Române din Timişoara, Cristian Bălăşescu abordează deopotrivă repertoriile de operă şi operetă. Rolurilor  mari din Traviata, Nabucco, Bal mascat, Rigoletto, Elixirul dragostei şi Cavalleria rusticana  dar şi acelora de comprimare  din Tosca, Madame Butterfly, Boema, Paiaţe, Norma, Lucia di Lammermoor sau Carmen, le alătură partituri  de Johann Strauss,  Franz Lezar,  Emmerich Kalman, Frederick Löwe, Ralph Benatzky sau Rudolf  Friml.

Îşi extinde  totodată orizontul repertorial prin abordări ale genului vocal simfonic religios, lucrări semnate Wolfgang Amadeus Mozart, Gioacchino Rossini sau Raffaele Bellafronte.

Membru al corului academic, baritonul David Buzgău a absolvit în 2006 cursurile secţiei de canto şi artă scenică ale Academiei de muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca (clasa prof. Alexandru Fărcaş) şi a obţinut diploma de masterat la Universitatea Transilvania din Braşov, la clasa prof.  Mariana Nicolesco.

            International Institute of  Vocal Arts  (New York) i-a acordat  în  2003 şi  2006  burse de studii pentru programele de operă de la Milano şi Tel Aviv, iar în 2006 şi 2007 a obţinut Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor respectiv Premiul Special al Juriului la Concursul Naţional de Lied Românesc. În anul 2014 a obținut premiul II la prima ediție a Concursului Internațional de Canto Alexandru Fărcaș, organizat de Filarmonica de Stat Arad.

În intervalul 2000 – 2004 a urmat cursuri de măiestrie vocală la clase îndrumate de Alexandru Fărcaş, Mariana Nicolesco, Theodore Coressi, Joan Dornemann, Mignon Dunn, John Norris, Vincent Liotta, Ion Buzea şi Ionel Pantea iar în 2006, cursuri de canto cu William Woodruff  şi Dan Serbac.

Pregătirea constantă i-a prilejuit deopotrivă asimilarea unor roluri din spectacole lirice semnate Wolfgang Amadeus Mozart, Gaetano Donizetti, Gioachino Rossini, Giuseppe Verdi, Giacomo Puccini, Georges Bizet, Charles Gounod, Frederic Löwe dar şi partituri de operă modernă din repertoriul teatrului românesc: La Cantatrice Chauve (Dan Voiculescu), D’ale carnavalului (Hary Bela), O noapte furtunoasă (Paul Constantinescu), The Secret of Don Giovanni (Cornel Ţăranu).

Colaborează cu Opera din Szeged în roluri precum Silvio, din Paiațe de Ruggiero Leoncavallo, și susține recitaluri de arii în cadrul Filarmonicii arădene.

Dansul țărănesc de Constantin Dimitrescu, Hora staccato de Grigoraș Dinicu sau Rapsodia I de George Enescu sunt doar câteva dintre cele mai celebre partituri ale literaturii muzicale românești alese în concertul simfonic din 24 Ianuarie 2019 al Filarmonicii, un program special dedicat aniversării a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Accesibile, expresive și strălucitoare, ele însumează experiențele folclorului rural, ale muzicii lăutărești sau ale romanței și sunt percepute ca documente indispensabile pentru portofoliul orchestrelor și al interpreților de astăzi.

În seara simfonică, de la ora 19.00, vă puteți reîntâlni cu dirijorul Matei Corvin, cu percuționista Sara Gheorghe și concert maestrul Florin Gherghel, într-unul dintre cele mai unitare programe ale stagiunii, în care sunt cuprinse deopotrivă Balada pentru vioară de George Enescu, o lucrare realizată de compozitor  în 1895, la vârsta de 14 ani, și Suita simfonică Mihai Viteazul de Tiberiu Olah,  o partitură închegată din  extrasele  uneia dintre cele mai spectaculoase coloane sonore ale cinematografiei românești.