Sarbatoarea Sfantului Ierarh Nicolae
CulturaUltimele stiri 6 decembrie 2016 0
Puţini creştini cunosc amânunte privind viaţa şi slujirea lui, însă credem că toţi ştiu că el este „Moşul” care aduce daruri la copii, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, punându-le discret în ghetuţe sau bocanci.
Că el este sfântul blând şi bun care priveşte cu dragoste către toţi din icoana sa, icoană prezentă nu numai în biserică, ci şi în casele creştinilor râvnitori. Pe bună dreptate poetul nostru Octavian Goga a imortalizat această imagine când a spus, la finele poeziei Pace: „Blând zâmbeşte din icoană/Cuviosul Niculaie.
Se naşte în 270 în Patara Lichiei, în sud-vestul Turciei de azi, ca singurul copil al evlavioşilor Teofan şi Nona. În creşterea sa creştină a beneficiat, alături de educaţia părinţilor şi de îndrumările unui unchi distins, Nicolae – episcop al locului, care, la momentul potrivit, îl va hirotoni preot. Vrednicia sa l-a făcut cunoscut tuturor. În scurtă vreme va fi rânduit episcop în Mira Lichiei, calitate în care va participa şi la sinodul I ecumenic (Niceea – 325), înfruntându-l bărbăteşte pe ereticul Arie. Unele izvoare spun că, epuizând argumentele verbale, blândul episcop Nicolae a fost nevoit să-i tragă şi o palmă încăpăţânatului Arie, gest care cu siguranţă îl va fi şocat pe năstruşnicul adversar al dreptei credinţe. Din păcate nu l-a şi convins, însă, Arie rămânând în rătăcirea lui în continuare.
Mai înainte de aceste evenimente, pe vremea persecutorilor împăraţi Diocleţian şi Maximian, Sfântul Nicolae a luat atitudine fermă şi împotriva cultelor păgâne, fapt pentru care a fost închis, fiind eliberat doar o dată cu venirea la tron a lui Constantin cel Mare. După o viaţă plină de vrednicii, a trecut în veşnicie la 6 decembrie 343, sfintele sale moaşte petrecând o vreme la Mira (până în sec. VIII), apoi la Bari – Italia, duse aici din cauza năvălirii saracinilor (turci), iar din anul 1967, prin înţelegere frăţească între Papa Paul al VIlea şi Patriarhul Atenagora, o parte din ele au fost readuse în Orient, la Constantinopol.
Mâna dreaptă se găseşte acum la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, spre marea bucurie a slujitorilor de aici şi a credincioşilor care frecventează acest Sfânt Lăcaş.
Iată acum câteva din faptele care, la numele bun de ierarh, i-au adăugat renumele de „Moş Nicolae, aducător de daruri”: cronicile consemnează că încă de mic copil s-a învrednicit de darul facerii de minuni, de aceea el este recunoscut şi ca „patron al copiilor”; pe vremea când era la Mira, cu autoritatea sa de episcop, a poruncit să se dărâme capiştea idolească a Artemidei, zeiţa naturii şi a vânătorii, iar aurul rezultat de la „demolări” l-a transformat în ajutoare pentru copiii orfani; în vremea unei secete cumplite, cumpără cu mari eforturi grâu tocmai din Italia, împărţindu-l apoi la săracii înfometaţi; salvează onoarea unui tată văduv şi a celor trei fete ale sale, tată nevoiaş, care din cauza cumplitei sărăcii era pe punctul de a-şi „vinde” fiicele unor bogaţi amatori de plăceri, spre a- şi putea asigura traiul zilnic, fără a conştientiza, însă, că o fac spre a lor pierzare sufletească. Aflând de intenţia lui disperată, episcopul Nicolae aruncă noaptea, de trei ori la rând, în casa lor câte o pungă de galbeni.
N-a ţinut, iată, banii pentru sine, ci a împlinit pilduitor cuvintele Mântuitorului: „Nu vă adunaţi comori pe pământ unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură” (Matei 6, 19).; „Vindeţi averile voastre şi daţi milostenie; faceţi-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuţinată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strică.” (Luca, 12, 33).
Astfel, tatăl şi fiicele salvaţi fiind, şi aflând cine este binefăcătorul, se aruncă plângând la picioarele lui, mulţumindu-i şi numindu-l „înger al cerului!”.
Cunoscându-i, aşadar, fie şi în linii mari, viaţa şi faptele minunate, să aducem slavă Lui Dumnezeu pentru că l-a chemat pe ierarhul Nicolae între sfinţii Săi, iar pe copiii şi nepoţii noştri să-i îndemnăm întotdeauna ca, după ce primesc daruri de la „Moşu” să vină la biserică să-i mulţumească, zicând o dată cu noi cei mari: „Sfinte Nicolae, îţi mulţumim că nu ne-ai uitat nici în acest an! Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Amin”. (crestinortodox.ro)
”
Read moreConcert inedit: „Isvor. George Enescu”, sâmbătă 19 noiembrie
CulturaUltimele stiri 17 noiembrie 2016 0
Concertul „Isvor. George Enescu”, găzduit de Filarmonica de Stat Arad, în sala Cercului Militar, sâmbătă, 19 noiembrie 2016, la ora 19.00, prezintă un proiect unic în peisajul cultural românesc, pe care cu greu îl poţi încadra într-un singur gen: mai mult decât muzică de cameră, tradiţională sau contemporană de factură cultă; mai mult decât un concert însoţit de proiecţii video; mai mult decât instrumente tradiţionale alăturate celor clasice moderne, „Isvor. George Enescu” propune compoziţii originale şi improvizaţii inspirate într-o viziune proaspătă, inovatoare, emoţionantă! Vino la întâlnirea cu sursele Rapsodiilor Române prezentate de ansamblul Imago Mundi într-un concert-eveniment de neratat!
Imago Mundi, unul dintre cele mai creative şi admirate grupuri din România, a fost primit cu entuziasm în Austria, Belgia, Cehia, Germania, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Slovacia, Spania, SUA, Tunisia, Turcia.
Ansamblul Imago Mundi este compus din opt artişti: Oana Ivaşcu (oboi, drâmbă), liderul formaţiei; Daniel Ivaşcu (bendir, shakers), membru fondator; Cătălin Ştefănescu-Pătraşcu (cobză, chitară), autorul compoziţiilor / prelucrărilor muzicale; Adrian Buciu (flaute); Ştefan Barbu (vioară); Andreea Timiras (violoncel); Cristian Stănoiu (proiecţii video); Florin Ghenade (proiecţii foto-video).
Turneul Naţional „Isvor. George Enescu” este un proiect cultural organizat de Asociaţia Culturală ISVOR în perioada 14 Octombrie – 23 Noiembrie, în 10 concerte din 10 oraşe ale României: Ploieşti, Bucureşti, Craiova, Piteşti, Buşteni, Câmpina, Timişoara, Arad, Sibiu, Cluj-Napoca, co-finanţat de AFCN. Mai multe detalii, pe www.turneulnational.isvor.ro.
Ultimul spectacol al stagiunii Teatrului de Vară 2016 va avea loc astăzi
CulturaUltimele stiri 31 august 2016 0
Cea de-a IV –a stagiune a Teatrului de Vară se încheie miercuri, 31 august, cu un spectacol de excepţie: „Noi şi ai noştri”. Evenimentul va începe la ora 20.00.
După trei luni în care, în fiecare miercuri, a fost locul în care ne-am întâlnit cu spectacole de primă mână, cu actori de renume ai scenei teatrale româneşti, cu soprane recunoscute la nivel internaţional dar şi cu tinere talente ale Şcolii Populare de Arte, a venit momentul să spunem „la revedere” stagiunii cu numărul patru a Teatrului de Vară. „Pentru că, pe tot parcursul acestei stagiuni, în deschiderea fiecărui spectacol am promovat talentele Şcolii Populare de Arte şi ale Centrului Cultural Judeţean, ultimul eveniment din această stagiune este un regal artistic, dedicat acestora. Va fi o seară cu muzică, dans şi teatru, o seară de excepţie, cu oameni talentaţi care, la fiecare apariţie, ne fac să fim mândri de ei şi să îi aplaudăm la scenă deschisă” – a declarat Corina Huţan, purtător de cuvânt al Centrului Cultural Judeţean Arad.
Muzică uşoară, folclor şi teatru
Anda Gheorghiţă, Oana Sabău, Iris Nistor şi Melisa sunt eleve ale Şcolii Populare de Arte, secţia Canto, profesor Claudia Ştesco. De-a lungul anilor au participat la diverse concursuri locale şi naţionale de anvergură de unde s-au întors, de fiecare dată, cu premii şi miercuri seara, la ora 20.00, dau startul spectacolului „Noi şi ai noştri”.
Pentru că se doreeşte a fi un eveniment pentru toate gusturile, în partea a II – a, pe scenă vor urca ansambluri şi orchestre de muzică populare de renume: Formaţia „Codrenii Hăşmaşului”, Orchestra „Mărunţelul”, Grupul Vocal „Sânzienele” şi Ansamblul „Doina Mureşului”.
Evenimentul „Noi şi ai noştri” nu se poate încheia fără a aduce în faţa publicului un grup de tineri frumoşi şi talentaţi: elevii Şcolii Populare de Arte, secţia Actorie, profesor Oltea Blaga. Anca Marinca, Ana Messer, Claudiu Ardelean, Cristian Mladin, Alexandru Pădurean, Matei Pallea – Blaga, Victoria Gherman şi Viviana Vlad, încheie stagiunea cu numărul patru a Teatrului de Vară cu spectacolul „Fata de birău”, de Ioan Slavici.
Important de menţionat faptul că, deşi nu este elevă a Şcolii Populare de Arte, pe scenă va urca şi Sara Gheorghe, o tânără extrem de talentată, care va (în)cânta audienţa cu a sa marimbă.
Read moreS-a lansat trailerul oficial al celui mai așteptat thriller românesc al anului
CulturaMondenUltimele stiri 18 august 2016 0
Din 23 septembrie, unul dintre cele mai așteptate filme românești ale anului poate fi văzut pe marile ecrane din România. Câini marchează debutul în lungmetraj al lui Bogdan Mirică, scenaristul și co-regizorul serialului HBO Umbre, și reunește trei dintre cei mai apreciați actori români, în roluri puternice: Dragoș Bucur, Vlad Ivanov și Gheorghe Visu. O mostră din atmosfera plină de suspans a filmului, în trailerul lansat oficial astăzi: https://youtu.be/J2KznXCOT6M
Trailerul a fost realizat de Foarfeca Studio, iar coloana sonoră a fost furnizată de MusicDirector. Una dintre cele mai tensionate scene din film, care se petrece noaptea, a fost sursă de inspirație pentru posterul oficial.
O combinație de thriller, film noir și western modern, cum l-au descris criticii, Câini a fost primit cu entuziasm de presa internațională și de publicul de la Cannes, TIFF sau Sarajevo. Zilele acestea, filmul concurează pentru trofeul Heart of Sarajevo, iar în lunile următoare va fi proiectat în festivaluri din Canada, Danemarca, Israel, Italia, Portugalia, Suedia sau Spania. Câini a câștigat deja Premiul FIPRESCI în secțiunea Un Certain Regard la Cannes și Marele trofeu TIFF 2016.
Dragoș Bucur îl joacă pe Roman, un tânăr de la oraș care ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Roman devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer.
Personaje memorabile interpretează și Teodor Corban, Raluca Aprodu, Costel Cașcaval și Constantin Cojocaru. Vara trecută, echipa Câini a filmat timp de 28 de zile în locații din Brăila, Galați, Teleorman și Giurgiu. Bogdan Mirică semnează regia și scenariul, directorul de imagine este Andrei Butică, montajul a fost realizat de Roxana Szel, de sunet s-au ocupat Sam Cohen, Sebastian Zsemlye și Hervé Buirette, scenografia îi aparține Augustinei Stanciu, iar costumele – Elenei Stoyanova. Muzica a fost compusă de Codrin Lazăr și Sorin Romanescu.
Read moreSunteţi pregătiţi pentru un maraton muzical şi teatral unde se trece, cu viteza luminii, de la Mozart la rock… şi la chansonete? Consiliul Județean Arad și Centrul Cultural Județean Arad vă invită miercuri, 10 august, începând cu ora 20.00, la un nou spectacol de excepție ce va avea loc la Teatrul de Vară. Intrarea liberă.
ACT ORCHESTRA este o producție realizată de Centrul de Creație și Cercetare Ion Sava în cadrul programului 9G la TNB și îi are în distribuție pe Petre Ancuța, Florin Călbăjos și Emilian Mârnea. Regia: Horia Suru. Costume: Alina Herescu.
Act Orchestra nu este concert, nici teatru muzical, nici improvizaţie muzicală, nici exerciţiu de actorie… dacă vrem să definim genul. Este doar un joc la care se rîde… serios, cu 3 actori şi încă 20 de parteneri… sau instrumente muzicale. Orchestra de miercuri seara transformă concertul într-un spectacol de teatru, pentru că luptele de culise sunt mai spectaculoase decât spectacolul din scenă. Instrumentele o iau razna, iar artiştii devin o prelungire a sunetelor.
O poveste plină de umor, cu trei personaje pornite pe (mereu) imprevizibilul drum al supremaţiei pe scenă. Un concert împachetat într-o poveste veselă, sonoră, ritmată.
Consiliul Județean Arad și Centrul Cultural Județean Arad vă invită la Teatrul de Vară ETHOS pentru a viziona un spectacol de excepție. “Amalia respiră adânc”, în regia lui Bobi Pricop, ce o are ca protagonistă pe actriţa Codrina Pricopoaia, se va juca miercuri, 20 iulie, începând cu ora 20.00, pe scena din curtea Centrului Cultural Județean. Intrarea liberă.
Bobi Pricop a pus în scenă piesa «Amalia respiră adânc» în cadrul programului «Rezidențe de creație la ICR Paris». “Am ales sa montez acest lung monolog, unul dintre textele dramatice cele mai puternice scrise in Romania de mai mult de un deceniu”, spunea Bobi Pricop la momentul respectiv. Amalia traversează deceniu după deceniu istoria de plumb a unei țări, România, care nu mai iese din perioada de tranziție. O viață între grotesc și tragic, o societate care nu se decide între epoci sau între decizii politice absurde. A respira profund, a deveni mai ușor ca aerul, a-și lua zborul pentru a se refugia într-o naivitate forțată care înseamnă, atât în epoca comunistă cât si în cea de tranziție… supraviețuirea. Protagonista spectacolului «Amalia respiră adânc» este Codrina Pricopoaia cunoscută, mai degrabă, publicului francez decât celui din România. Absolventă de Filosofie și Teatru, Codrina Pricopoaia locuiește în Paris din anul 2004, când a început să joace pe scenele din Franța.a fost prezentă în România în anul 2005 în “L’histoire du communisme racontee aux malades mentaux”, de Matei Vișniec, în anul 2008, în“Orgasm Adult scăpat de la Zoo”, de Dario Fo, regia Gheorghe Balint, în anul 2010, în “Mămăliga”, o piesă semnată chiar de ea, în regia lui Dominique Fataccioli și, în 2011, în“Cămin Felin”, în regia lui Eugen Jebeleanu. A fost prezentă în repetate rânduri la Festivalul de Teatru din Avignon, colaborând atât cu companii francize, cât și româno-franceze. Mare iubitoare de muzică rock a participat, în anii 2008 și 2009, la Festivalul Rock pe Mureș din Arad, cu trupa “Loading Data”. De asemenea, în momentul de față, Codrina Pricopoaia crează și animează atelierul de teatru al asociației Hors la Rue și colaborează în diverse proiecte cu France Culture și Primăria orașului Lilas. Pe lângă aceste proiecte Codrina joacă și în filmul de lung metraj, semnat de Jean-Luc Piacentino, “L’ombre de Venus”.
Read moreBiserica Ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Proroc Ilie in fiecare an pe 20 iulie. Ilie, cunoscut ca fiind un proroc evreu este mentionat in cea de-a treia carte a regilor din Vechiul Testament in capitolele 17-20. In Noul Testament, Mantuitorul nostru, Iisus Hristos aduce aminte de Ilie cand vorbeste Ioan Botezatorul spunandu-i ca Ilie este cel care trebuia sa vina (Matei 11:14). In noul Testament acesta este mentionat si in Matei 17:3, Marcu 9:4 si Luca 9:30. Sfantul Ilie este considerat de catre credinciosi ca fiind facator de minuni si aducator de ploi in vremuri grele, de seceta. Sfantul Ilie provine din Tesvi in Galaad, facand parte din tribul lui Aaron. Asadar, Sfantul Ilie era preot.
Legenda spune ca la nasterea sa, tatal lui Ilie a zarit oameni imbracati in alb, care il inveleau pe Sfantul Proroc in scutece de foc si dandu-i nume. De asemenea, acestia ii dau sa manance o flacara, care reprezenta simbolul ravnei pentru Dumnezeu.
De mic copil era foarte credincios, fiind mereu in poruncile Legii si postind si rugandu-se neincetat lucruri care l-au facut sa fie privit drept modelul vietii manastiresti. Acesta a activat in Regatul de Nord, unde rege era Ahab. Acesta din urma s-a casatorit cu Isabela, o principesa pagana care l-a convertit la idoloatrie, astfel marcand inceputul persecutiei prorocilor si credinciosilor.
Sfantul Ilie i s-a adresat direct lui Ahab si incearca sa il aduca pe calea cea buna insa Ahab refuza. La spusele Profetului, o seceta groaznica se abatu asupra locului lasand pagube inimaginabile in urma sa: pamantul a fost ars, oamenii si animalele mureau din lipsa hranei si a izvoarelor, iar natura murea si ea odata cu restul celor vii. Dumnezeu ii spune Prorocului sa paraseasca tinutul, iar acesta se conforma si, acoperit cu o piele de vitel si una de oaie, merge la raul Chorrath, situat dincolo de Iordan, in apropierea bisericii Hozeva. Aplecandu-se sa bea apa, Dumnezeu ii trimisese corbi – animale considerate impure si crude fata de progeniturile lor, in conceptia evreilor – pentru a-i aduce paine si carne, sa ii starneasca astfel mila Prorocului. Odata ce seca si cascada, Domnul il trimise la Sarepta din Sidon, calatorie menita de a-i deschide ochii lui Ilie.
Simtind ca urmeaza sa mearga la Ceruri, il alege ca succesor al sau pe Elisei. Data fiind credinta si personalitatea de care a dat dovada, Dumnezeu il muta pe ilie din viata pamanteasca direct in cea cereasca fara a trece prin poarta mortilor.
In traditia populara, in momentul in care se intampla fenomene meteorologice spectaculoase se spune ca, de fapt, Ilie traverseaza cerul in caruta lui de foc pentru a ne ocroti. Datorita faptului ca este unul dintre profetii evrei, Biserica Ortodoxa il cunoaste sub numele de Sfantul Mare Proroc Ilie Tesviteanul. (calendarulortodox.ro)
Read more