News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

SAMBATA VA AVEA LOC UN CONCERT DE MUZICA PRECLASICA IN SALA FERDINAND A PRIMARIEI ARAD

Un nou program cameral cu titlul de eveniment extraordinar se desfăşoară sâmbătă, 26 martie, la ora 19.00, în Sala Regele Ferdinand a Primăriei Arad, creatorii lui fiind ansamblul de cameră al Filarmonicii, dirijat de Cristian Neagu, şi prim violoniştii Natalia Gorceacova şi Florin Gherghel.
Programul serii cuprinde o mini – selecţie de lucrări desprinse dintr-o colecţie de muzici preclasice vechi, aparţinând barocului timpuriu (Couranta Dolorosa de Samuel Scheidt, Passacaglia de Biagio Marini, Două ritornelle de Jean Baptiste Lully şi Fantasia de Henry Purcell), dar şi ale aceluia târziu (Sinfonia în si minor pentru orchestră de coarde “Al Santo Sepolcro” de Antonio Vivaldi şi Concertele grossi op.6 nr.2 şi nr. 4 de Georg Friedrich Händel) acoperind cele mai importante zone ale culturii europene – germană, italiană, franceză, engleză. Muzica barocului este una a eufoniei, a echilibrului, a sonorităţilor calme, iar cea mai potrivită să o reprezinte este prin datele sale generale, ansamblul de coarde. La acesta face referinţă şi selecţia programului nostru, care apelează inclusiv la maniera “concerto grosso” (3 solişti: 2 viori şi violoncel, în opoziţie cu tutti), precursoare a concertului instrumental clasic.

Portret – Cristian Neagu

Născut în 1 Martie 1964 la Timişoara, Cristian Neagu a absolvit Liceul de muzică în 1982. Între 1983 şi 1987 a urmat cursurile Academiei de muzică « Gheorghe Dima » din Cluj şi a obţinut diploma în muzicologie, după studii prealabile de vioară, pian, compoziţie şi dirijat orchestră.
A studiat dirijatul cu maestrul Cristian Mandeal şi profesorul Constantin Bugeanu.
Participarea la Festivalul tinerilor dirijori de orchestră de la Buşteni, în anul 1987, a marcat începutul unei activităţi prodigioase. În anii următori s-a bucurat de numeroase invitaţii la pupitrul diverselor orchestre simfonice din România.
Din 1990 Cristian Neagu este dirijor permanent al Filarmonicii de Stat Arad.
Alături de orchestra simfonică a concertat în Italia şi Germania. A realizat numeroase înregistrări pentru radio şi televiziune, iar în 1992 a apărut primul său disc.
În iunie 1992 Cristian Neagu a participat la cursurile organizate la Cluj de « Internationale Bachakademie » din Stuttgart, unde s-a perfecţionat cu maestrul Christfried Brödel. Ca urmare a prezenţei sale la aceste cursuri renumite, i-a fost acordată o bursă în scopul frecventării cursurilor de vară susţinute în anul următor de maestrul Helmuth Rilling la Stuttgart.
În 1995 a debutat ca tânăr dirijor de orchestră la pupitrul Filarmonicii ” George Enescu” şi cu spectacolul “Spărgătorul de nuci” pe scena Operei Naţionale din Bucureşti.
Între 1992 şi 1999 Cristian Neagu a predat contrapunct la Facultatea de muzică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara şi, în cadrul aceleiași instituții, a condus între 1993 şi 1995 clasa de orchestră.
Cristian Neagu este câştigătorul premiului oferit de Fundaţia SOROS pentru cel mai bun dirijor român, la Concursul internaţional de dirijat Constantin Silvestri Bucureşti, 1996.

Portret – Natalia Gorceacova

Reprezentantă a unei şcoli violonistice cu tradiţie, Natalia Gorceacova a absolvit în 1997 Conservatorul din Odessa, la clasa profesorului Alexander Pavlov, în perioada studenţiei fiind membră a orchestrei teatrului de operă din acelaşi oraş. Următorii trei ani îi parcurge ca membră a Orchestrei Radio din Chişinău, iar în anul 2000 se stabileşte în Romania, unde îşi desfăşoară activitatea iniţial la Craiova, ca membră a Filarmonicii, iar ulterior, până în 2015, la Filarmonica Mihail Jora din Bacău. De la începutul stagiunii 2015 -2016 este prim violonistă şi sef de partidă a Filarmonicii de Stat Arad.
Pe lângă activitatea orchestrală, desfăşoară o constantă activitate concertistică şi camerală, realizând totodată turnee de concerte în ţări din Europa şi Asia.

Portret – Florin Gherghel

Absolvent în 2006 al Conservatorului de Muzică din Oradea, Florin Gherghel este prezent pe afişele noastre de concert încă din anii de afirmare, Tribuna Tinerelor Talente fiind cupola sub care tânărul violonist a interpretat, acompaniat de orchestra simfonică a Filarmonicii, partituri reprezentative ale repertoriului universal.
Florin Gherghel a studiat vioara la Liceul de Arte “Sabin Drăgoi”, la clasa profesoarei Crina Brad, iar în perioada anilor de facultate s-a bucurat de îndrumarea violonistului Traian Roman, solist al Filarmonicii de Stat Arad. Ca elev s-a făcut remarcat în concursurile naţionale de specialitate, câştigând premii şi poziţii importante.
Membru al Operei Naţionale din Timişoara pe parcursul stagiunii 2005-2006, violonistul este începând din septembrie 2006, angajat al Filarmonicii din Arad.

Sâmbătă 26 Martie 2016, ora 19.00
Sala Regele Ferdinand – Primăria Arad
Concert de muzică preclasică
Dirijor – Cristian Neagu
Solişti – Natalia Gorceacova, Florin Gherghel

Program
Samuel Scheidt – Couranta dolorosa
Biagio Marini – Passacaglia
Jean Baptiste Lully – Două ritornelle
Henry Purcell – Fantasia
Antonio Vivaldi – Simfonia în si minor Al Santo Sepolcro
Georg Friedrich Händel – Concerto grosso în fa major op.6 nr.2, Concerto grosso în la minor op.6 nr. 4

Read more
FESTIVALUL DE STIINTE UMANISTE DEBUTEAZA CU INVITATI SPECIALI: MIRCEA MIHAIES SI HORIA-ROMAN PATAPIEVICI

A doua ediţie a Festivalului de ştiinţe umaniste, în organizarea Centrului Municipal de Cultură Arad, începe cu două conferinţe Despre adevăr (tema acestei ediţii) ale unora dintre cei mai prestigioşi intelectuali publici din România: Mircea Mihăieş şi Horia-Roman Patapievici.
De la ora 17.30, în sala cinematografului Arta, arădeanul Mircea Mihăieş va vorbi publicului despre Adevărul manuscriselor, ciornelor şi corecturilor. În rezumatul trimis în prealabil, scriitorul Mircea Mihăieş spune: ” Conferința este dedicată uneia dintre cele mai spectaculoase dezbateri înregistrate vreodată pe marginea ediției științifice a unei opere clasice. E vorba de ediția din 1984 a lui Ulysses, de James Joyce”.
De la ora 19.30, în aceeaşi sală a cinematografului Arta, Horia-Roman Patapievici va vorbi Despre adevărurile uitate. „În această conferință voi pleca de la observația că adevărurile se deosebesc între ele după felul în care sunt uitate. Mai bine spus, după efectul pe care uitarea lor îl are asupra noastră.”, ne previne Horia-Roman Patapievici, unul dintre invitaţii care au onorat festivalul şi la prima sa ediţie, din 2015.
Ceilalţi conferenţiari ai Festivalului de ştiinţe umaniste, ediţia a II-a, sunt: sociologul Barbu Mateescu, filosoful Gabriel Liiceanu, arhitectul Sorin Vasilescu şi jurnalistul Sever Voinescu. Programul conferinţelor publice ale acestor invitaţi este următorul:
Vineri 11 martie
sala cinematografului Arta
17.30, Barbu MATEESCU: Adevăruri despre România
19.30, Gabriel Liiceanu: Ce înseamnă a gândi?
Sâmbătă 12 martie
sala Regele Ferdinand a Primăriei Arad
ora 17, Sorin VASILESCU: Adevăr și arhitectură – soarta orașului
ora 19, Sever VOINESCU: Despre adevărurile periculoase
Festivalul arădean este un eveniment cultural unic în România. El concentrează pe parcursul a doar câteva zile conferinţe şi dezbateri susţinute de intelectuali publici cu notorietate sau încă în afirmare, intervenţii în jurul unor teme esenţiale, abordări din perspective disciplinare diverse, academice şi accesibile deopotrivă: istorie şi istoria culturii, literatură, filosofie, arhitectură, drept, sociologie.
Intrarea este liberă la toate evenimentele.

Read more
CONCERT SIMFONIC DEDICAT CREATIILOR SEMNATE PAGANINI SI BRAHMS

Primul simfonic al lunii Februarie îi readuce la Arad pe Romeo şi pe Remus Rîmbu, dirijorul Filarmonicii de Stat din Oradea şi fiul acestuia, student al Conservatorului de muzică din Viena, seara de 4 februarie 2016, organizată în sala Cercului Militar de pe Bulevardul Decebal nr. 19, suprinzând cu un program Paganini – Brahms, dinamic şi plin de culoare.

“Două genii, două universuri, fiecare cu vibrația sa aparte, care se întâlnesc în înaltele sfere ale muzicii universale: creațiile lui Paganini și Brahms. Iată ce vă oferim în concertul simfonic de joi seara – interferențe muzicale de înaltă vibrație ce reprezintă adevărate provocări pentru artiștii de pretutindeni.” – dr. Alin Văcean, manager al Filarmonicii de Stat Arad.

Dedicată exclusiv ópusului concertistic sugerat de invitaţi, prima parte a serii readuce în tematica de audiţie Concertul nr. 1 în mi bemol major pentru vioară şi orchestră de Niccolo Paganini, una dintre cele mai performante partituri instrumentale ale secolului al XIX-lea, agreeată deopotrivă de interpreţi şi auditori, pentru elementele ei de extremă virtuozitate, de tehnică experimentală şi nu în ultimul rând de acrobaţie violonistică. Urmând exemplul contemporanilor săi, Paganini se lasă marcat de influenţa muzicii de operă şi transpune în partiturile sale de mare impact spectacolele vocale ale maeştrilor belcanto-ului italian, salturile, ascensiunile vertiginoase spre acut sau arcuşele în „ricochet“ reprezentând echivalenţele instrumentale care continuă să-i cucerească şi astăzi pe aceia care se detaşează de uzanţe, de convenţii sau tradiţii.

Muzica secolului romantic se păstrează şi în cea de a doua jumătate a programului, performanţele ansamblului simfonic fiind probate într-una dintre cele mai clasice dintre simfoniile lui Johannes Brahms, Simfonia a II-a în re major. Considerată un echivalent al „Pastoralei“ beethoveniene, partitura este privită ca o simfonie a peisajelor, un amplu tablou al naturii, în alternanţele ei de serenitate şi melancolie. Expuse pe intervale mari de partitură, detaliile tabloului brahmsian recompun cea mai întinsă dintre cele patru simfonii ale compozitorului şi  în acelaşi timp una dintre cele mai vaste creaţii orchestrale ale secolului al XIX-lea.

 

Read more
CORURI CELEBRE DIN OPERE, IN DOUA REPREZENTATII DE EXCEPTIE

Un periplu prin istoria operei romantice, prin intermediul unora dintre cele mai frumoase şi spectaculoase numere corale scrise de Donizetti, Verdi, Puccini, Wagner, Ceaikovski şi Smetana, este programat de Filarmonica de Stat Arad în serile de 28 şi 29 ianuarie 2016 şi găzduit  cu începere de la ora 19.00, de Sala Cercului Militar, de pe B-dul Decebal nr. 19.

“Manifestare sincretică, gen muzical de amploare, opera cucerește întotdeauna prin măreție și prin spectaculozitatea fermecătoarei conviețuiri dintre ansamblurile scenice. Opera și-a câștigat dreptul la nemurire datorită geniilor creatoare care au lăsat posterității partituri senzaționale ce pun în valoare potențialul artistic al tuturor profesioniștilor din domeniu.” – dr. Alin Văcean, manager al Filarmonicii de Stat Arad.

Unul dintre cele mai fascinante aparate de scenă, element de contrast în desfăşurarea discursului liric, corul de operă este desemnat să deschidă sau să concluzioneze secţiunile majore de spectacol, asumându-şi în acelaşi timp momentele de maximă splendoare şi strălucire. Forţa, culoarea şi dinamismul acestui ansamblu uluitor creează un impact extraordinar în discursul muzical, cu implicaţii profunde asupra trăirilor celor de dincolo de scenă.

Alcătuit din 18 numere de program, spectacolul coral al acestor seri, dirijate de Cristian Neagu şi pregătite de Robert Daniel Rădoiaş, se adresează celor care iubesc muzica secolului romantic, celor care cunosc opera şi o ”consumă” în mod exclusiv dar şi acelora care se alătura săptămânal exerciţiului nostru simfonic.

Celebrul Marş nupţial al operei Lohengrin dar şi Corul torcătoarelor din Olandezul zburător de Richard Wagner marchează debutul primei părţi, în care selecţia alătură muzică germană, italiană şi slavă. Emblematic şi sugestiv, expresiv tocmai datorită renunţării la cuvânt, Corul mut din Madame Butterfly (Giacomo Puccini) este momentul de respiro înainte de strălucitoarele coruri din Don Pasquale şi Lucia di Lammermoor (Gaetano Donizetti) sau capodoperele  corale din Evgheni Oneghin (Piotr Ilici Ceaikovski) şi Mireasa vândută (Bedrich Smetana).

Corurile lui Giuseppe Verdi ocupă spaţiul celei de a două părţi a programului, compozitorul care a dominat vreme de 60 de ani scena de spectacol a secolului al XIX-lea fiind evocat prin cele mai celebre numere dedicate fie corului de femei, fie vocilor masculine sau formulei mixte. De la Macbeth – “opera corală” a lui Verdi – la Traviata, supleţea  ansamblu de operă este probată prin extraordinara adaptabilitate a grupului la cerinţele muzicii şi în acelasi timp ale dramei. El trebuie să strălucească în splendidele culminaţii din Lombarzii, să îşi echilibreze trăirile în Nabucco, într-unul dintre cele mai populare cântece ale epocii (Corul sclavilor) şi nu în ultimul rând să trăiască sărbătoarea din casa Florei (Traviata), fervoarea şi drama din Rigoletto sau entuziasmul rebelilor proscrişi din Ernani.

 

Read more
O SAPTAMANA  CU DOUA CONCERTE ABSOLUT CUCERITOARE, LA FILARMONICA DE STAT ARAD

 

Orchestra Filarmonicii de Stat Arad pregătește pentru această săptămână două întâlniri  care ne vor transpune în fascinanta atmosferă vieneză, în acea lume care definește eleganța, bun-gustul și rafinamentul unei epoci care mai trăiește atât de vibrant prin intermediul muzicii eterne.

Viena, capitala universală a muzicii, care a asimilat genii şi le-a determinat să lase în urmă capodopere, revine în programele Filarmonicii, odată cu seara de Joi, 21 ianuarie 2016. Muzica citadelei, „citită” din partituri semnate de titularii clasicismului muzical – Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart şi Ludwig van Beethoven, de sensibilul şi romanticul Franz Schubert sau de virtuozul, etalon al generaţiei sale, Fritz Kreisler, concentrează în spaţiul unui simfonic consacrat titluri de o imensă valoare emoţională, care asociate în mapele de orchestră reconstituie tradiţii, istorii, portrete.

Desprinse din literatura camerală sau din cea a saloanelor de la întretăierea secolelor XVIII şi XIX, Rondo alla turca de Mozart,  Für Elise de Beethoven sau Ave Maria de Schubert se alătură unui celebru triptic violonistic de la începutul secolului XX, Schön Rosmarin, Liebesleid şi Liebesfreud de Fritz Kreisler, fiind completate de unul dintre divertismentele mozartiene pentru coarde, K. 137 şi penultima simfonie, cea cu numărul 103, „cu tremolo de timpan” de Joseph Haydn.

Dirijorul Dorin Frandeş şi violonistul Florin Gherghel sunt gazdele principale ale acestei originale seri de muzică vieneză, organizată în sala Cercului Militar de pe B-dul Decebal nr. 19, cu începere de la ora 19.00.

Iar melomanii care şi-au manifestat dorinţa reprogramării Galei Strauss din debutul anului muzical, Vineri, 22 ianuarie, la ora 19.00 vor putea reasculta în aceeaşi sală a Cercului Militar, sub bagheta dirijorului Cristian Neagu, programul de Anul Nou din 7 ianuarie, o selecţie a celor mai cunoscute valsuri şi polci semnate de Johann şi Josef Strauss, ecouri ale aceleaşi Viene, din deceniile de mijloc ale secolului al XIX-lea.

Read more
ASTAZI SE IMPLINESC 166 DE ANI DE LA NASTEREA LUI MIHAI EMINESCU

Vineri se împlinesc 166 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei româneşti. Deşi cei mai mulţi îşi amintesc de operele sale poetice, Eminescu a fost un jurnalist de temut pentru contemporanii săi şi un fervent apărător al libertăţii de exprimare, iar cuvintele sale sunt mai actuale astăzi ca niciodată, arată B1 TV. Poliția Română a lansat cu acest prilej o campanie care a fost ilustrată pe Facebook cu versuri și poze care mai de care mai inedite.

Mihai Eminescu s-a născut acum 166 de ani, pe 15 ianuarie 1850 la Botoşani. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu.

Dincolo de geniul poeziei sale, Eminescu a fost un ziarist incomod. Şi-a început cariera în 1876 şi a lucrat iniţial pentru Curierul de Iaşi, iar apoi s-a angajat la ziarul Timpul din Bucureşti.
Ziua poetului nostru național a devenit subiect de campanie și pentru Poliția Română. Sub titlul „Săptămâna Eminescu”, campania se derulează începând de luni pe pagina de Facebook a instituției, unde se reamintește că „pe 15 ianuarie sărbătorim 166 de ani de la nașterea marelui poet național”. Pe rețeaua de socializare au apărut poze inedite, precum cea cu doi polițiști care stau înarmați spate în spate într-o pădure. Alături de fotografii nu lipsesc nici versurile din poeziile lui Eminescu.

Una dintre poze prezintă un fragment dintr-o scrisoare adresată iubitei poetului, Veronica Micle, un fragment alăturat unei mașini de poliție. O altă imagine inedită este cea a unui luptător DIAS. Poza este insoţită de versurile: ”Când sufletu-mi noaptea veghea în extaze, Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază”.

Mihai Eminescu a murit la data de 15 iunie 1889 în sanatoriul doctorului Șuțu. A fost înmormântat pe 17 iunie la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.

Sursa: b1.ro

Read more
FILARMONICA DE STAT ARAD ESTE GAZDA SUITELOR DE BALET AFLATE SUB BAGHETA MAESTRULUI PETER OSCHANITZKY

A iubit baletul încă din copilărie iar în anii maturităţii l-a considerat drept „cea mai inocentă şi cea mai morală dintre toate artele”. Unul dintre marile nume ale  artei sonore, adevărat maestru al muzicii de balet, Piotr Ilici Ceaikovski semnează în secolul al XIX-lea cele mai spectaculoase titluri de artă coregrafică din toate timpurile. Inspirate de celebrele scrieri pentru copii, Lacul lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită şi  Spărgătorul de nuci, reluate în   versiunile comprimate ale suitelor de orchestră, configurează  în seara de joi, 14 ianuarie, la ora 19.00, în sala Cercului Militar de pe B-dul  Decebal nr. 19, primul medalion  de compozitor  al Noului An.

Preferată de marea parte a publicului de pretutindeni, latura exuberantă a celui mai romantic dintre compozitorii secolului al XIX-lea este scoasă în evidenţă  în aceste  pagini    încărcate de idei grandioase, orchestraţii fantastice şi melodii fără egal .

Numere reprezentative precum Dansul lebedelor mici din Lacul lebedelor, Adagio-ul trandafirului din Frumoasa din pădurea adormită sau Valsul florilor din Spărgătorul de nuci  fixează extrasele orchestrale în zona celor mai accesate ópusuri simfonice ale repertoriului universal, oferind formula ideală pentru o seară simfonică de neuitat.

Maestrul Peter Oschanitzky girează această nouă performanţă a ansamblului orchestral, invitându-i pe cei mai pasionaţi dintre  melomani la o seară clasică, de neuitat…

 

 

Read more
CE TRADITII DE BOBOTEAZA TREBUIE SA RESPECTI CA SA AI NOROC TOT ANUL

Una dintre cele mai importante sărbători ale începutului de an, Bobotează, aduce cu ea, multe obiceiuri, cele mai multe dintre acestea concentrându-se în ziua de ajun

În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), fetele nemăritate îşi pot afla ursita. Cu ajutorul a puţin praf adunat din locul unde a călcat părintele şi un fir de busuioc „furat” din mănunchiul cu care preotul sfinţeşte casa, puse sub pernă, fetele îl pot visa „pe cel predestinat”.

Toată ziua vor ţine post negru iar seara, din trei linguri de făină, trei linguriţe mici de sare şi trei de apă, îşi vor face o turtiţă pe care o vor prăji pe plită. După ce o mănâncă, înainte de culcare vor spune, în genunchi, următoarea rugăciune: „La pământ cu închinăciune,/ La Dumnezeu cu rugăciune/ Ţie, Doamne, mă rog fierbinte!/ Să îmi dai masă şi casă/ Şi o soartă frumoasă!”. Credinţele populare spun că în vis, un bărbat le va da să bea apă şi acela va fi sortitul!

De asemenea, în ajunul sărbătorii, oamenii trebuie să aştepte praznicul în bună înţelegere. Nu este bine ca rudele să se certe între ele. De asemenea, părinţii nu trebuie să-și certe sau să-și bată copiii. Cei care nu respectă aceste interdicții vor avea necazuri tot anul.

În ziua de Bobotează se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul nostru înconjurător de forţele malefice. Agheazma este apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor. În timpul ceremonialului religios, apa primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului.

O altă tradiție mai spune că nu se stropesc cu apa sfințită caii și iepurii, care se pot preface în diavoli.

Pentru a fi sănătoase tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfinţite timp de şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .”

Se spune că de Bobotează, gospodinele nu trebuie să înstrăineze nici un obiect din casă. Cine va da cu împrumut un obiect din casă și mai ales bani, nu va avea spor în gospodărie multă vreme. Botezul Mântuitorului în Iordan, poartă şi denumirea de „Epifanie” sau „Teofanie”, termeni care provin din limba greacă şi înseamnă „arătare”, „descoperire”. De ce arătare sau descoperire? Pentru că în momentul în care Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel şi a stat peste El, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17).  În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”.

Sursa: antena3.ro

Read more
Legendarul solist al trupei Motorhead a decedat!

Legendarul solist al trupei rock Motorhead, Lemmy Kilmister, a decedat aseară la vârsta de 70 de ani. Știrea a fost comunicată de Eddie Trunk, reporter radio și cel mai bun prieten al lui Lemmy. Știrea a fost confirmată după aceea de mai multe surse inclusiv de către solistul trupei Black sabath, Ozzy Osbourne, pe pagina personală de Twitter. „Am pierdut unul dintre cei mai buni prieteni. O zi tristă pentru mine. A fost un luptător, o legendă. Te voi revedea dincolo” a scris Ozzy.

Lemmy Kilmister avea cancer.

Ian Fraser “Lemmy” Kilmister s-a născut în  Staffordshire, Anglia, în 1945. Inspirat de muzica celor de la Beatles s-a hotărât să devină muzician, devenind liderul, solistul, compozitorul și basistul trupei Motorhead din anul 1975 până în prezent. În această perioadă trupa a înregistrat 22 de albume și a vândut peste 33 de milioane de exemplare.


Motorhead – Ace of Spades RIP Lemmy

Read more
Astazi, Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte, pe Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan

Acesta a fost unul dintre cei şapte diaconi – din rândul evreilor elenişti – aleşi de Apostolii din Ierusalim pentru a sluji la adunările Bisericii din primul veac, pentru ca Apostolii să se poată dedica vestirii Cuvântului lui Dumnezeu. Datorită harului şi înţelepciunii de care se învrednicise şi a semnelor şi minunilor cu care îşi însoţea propovăduirea, a stârnit ura evreilor, care l-au adus la judecată în faţa Sinedriului, acuzându-l că huleşte Legea şi pe Moise. Ştefan le-a arătat însă, cu dovezi din Scripturi, că Legea Veche s-a împlinit prin Hristos şi că El este Mântuitorul cel aşteptat şi prezis de Profeţi, mustrându-i totodată pentru împietrirea inimii şi lipsa lor de credinţă.

„Iar Ştefan, fiind plin de Duh Sfânt şi privind la cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezu. Şi a zis: Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”, consemnează Scriptura.

Fiind condamnat la moarte, Ştefan a fost scos din cetate şi ucis cu pietre, după obiceiul vechilor evrei, devenind astfel primul martir creştin şi mărturisitor al lui Hristos.

Tradiţia creştină, după cum o mărturiseşte Legenda Aurea din secolul al XIII-lea, consemnează faptul că osemintele lui Ştefan au fost descoperite de un anume preot Lucian şi îngropate de acesta în Biserica Sionului din Ierusalim, în anul 417 d.Hr. După aceasta, au fost duse de soţia credincioasă a unui senator la Constantinopol, unde au vindecat-o pe Eudoxia, fiica posedată de duhuri rele a împăratului Teodosie. La iniţiativa celei din urmă, osemintele lui Ştefan au fost duse la Roma, în anul 425 d.Hr., găsindu-şi liniştea într-o criptă de la San Lorenzo. (agerpres.ro)

Read more