Rezultatele examenului de Bacalaureat exprimă clar eşecul guvernării PDL în domeniul învăţământului. „Promovabilitatea foarte scăzută la Bacalaureat nu poate fi imputată individual elevilor sau profesorilor, dimpotrivă denotă ineficienţa sistemului de învăţământ. Sunt mai mulţi factori care au condus la această situaţie alarmantă. Învăţământul a devenit neatractiv atât pentru cadrele didactice cât şi pentru elevi. Tăierile de salarii – care la Arad au ajuns la aproximativ 45%, prin eliminarea unor sporuri – au demotivat profesorii. Situaţia se va agrava în timp, pentru că oamenii valoroşi nu vor vor dori să urmeze o carieră didactică. Pe de altă parte, şcoala în general a fost decredibilizată, prin atacurile directe care au venit de la cel mai înalt nivel, inclusiv de la preşedintele Traian Băsescu. În societatea românească lipsesc modelele de urmat. Avem miniştri şi secretari de stat care au reuşit în politică fără studii şi fără competenţe. Avem un ministru al educaţiei, de loc din Arad, care se face de râs şi nu ştie genul substantivelor! Acestea sunt modelele pe care le primesc tinerii, lecţia este aceea că nu trebuie să înveţi, dacă eşti obedient sau şmecher poţi să o scoţi la capăt” a spus Dorel Căprar, preşedintele PSD Arad.
În situaţia în care promovabilitatea a fost foarte scăzută la nivel naţional (44,47%), judeţul Arad se află semnificativ sub medie, cu 36,43%, faţă de 86,38% anul trecut. „Considerăm că inspectorul general Mirela Aldescu ar trebui să îşi asume responsabilitatea şi să demisioneze. Explicaţia potrivit căreia rezultatele catastrofale se explică prin stoparea fraudării examenului, pe care am auzit-o inclusiv de la ministrul Funeriu, nu este acceptabilă. Să ne explice doamna Aldescu, în condiţiile acestea, de ce nu a luat măsuri pentru oprirea fraudelor în şcoli înainte de Bacalaureat? Dacă acceptăm acest punct de vedere, atunci aproape doi elevi din trei nu ar fi meritat notă de trecere, ca să ajungă la examenul de Bacalaureat. Cum este posibil să se ajungă aici, sub conducerea doamnei Aldescu? O altă întrebare justificată este de ce este Aradul sub media pe ţară? În loc să dea explicaţiile cuvenite, inspectorul general atacă în presa locală liderii de sindicat. Deşi nu ar trebui să facă politică, inspectorul şcolar general Mirela Aldescu îşi însuşeşte discursul tip PDL: incompetenţa şi lipsa de rezultate sunt mascate prin agresivitate. Se ascunde de fapt adevărul – toate politicile din ultimii ani au contribuit la discreditarea învăţământului. Singurele lucruri prin care s-a remarcat cea care conduce acum învăţământul arădean sunt încăpăţânarea de a nu plăti salarii conforme deciziilor definitive ale instanţelor de judecată şi îngăduinţa cu care a permis politicienilor care o susţin să facă acţiuni electorale în şcoli. Pentru rezultatele tot mai slabe înregistrate de învăţământul arădean, Mirela Aldescu ar trebui să îşi dea demisia sau să fie demisă!” a spus Dorel Căprar. (comunicat PSD Arad)

Grupul Partidului Popular European (PPE) din cadrul Parlamentului European a organizat, joi, 30 iunie, o audiere publică cu tema „Instrumente financiare inovative în politica de coeziune”. Dezbaterea a avut loc în contextul pregătirii regulilor pentru următoarea perioadă de finanţare a politcii de coeziune.

La întâlnire au luat parte Thomas Barrett, director în cadrul Băncii Europene de Investiţii (BEI), Rudolf Niessler, Director în cadrul departamentului de coordonarea politicilor regionale al Comisiei Europene, Eugenio Leanza, coordonatorul instrumentului Jessica (BEI), Richard Pelly, Director executiv în cadrul Fondului European de Investiţii, precum și europarlamentari din cadrul Grupului PPE.

Pentru perioada 2007-2013, au fost concepute o serie de noi instrumente (precum Jeremie, Japsers, Jasmine) menite să permită o utilizare cât mai eficientă şi mai durabilă a fondurilor structurale şi a fondului de coeziune.

Prezent la dezbatere, europarlamentarul Iosif Matula a ridicat problema diferenţelor existente în utilizarea acestor instrumente financiare în statele membre ale Uniunii Europene și impactul asupra viitorului politicii de coeziune. De asemenea, europarlamentarul a adresat o întrebare cu privire modul în care au fost utilizate finanțările Băncii Europene de Investiții în România.

„Sprijinul Băncii Europene de Investiții este prezent în toate sectoarele importante ale economiei, de la infrastructura de bază în domeniul transporturilor, energiei, până la industrie și servicii. BEI a investit în România mai mult de 8 miliarde euro în ultimii 20 de ani, perioadă în care a acordat sprijin pentru 104 proiecte, și aproape 4 miliarde în ultimii 5 ani”, afirmă Iosif Matula.

Thomas Barrett, director în cadrul Băncii Europene de Investiţii a afirmat că este prevăzută o lărgire a câmpului de aplicare a intrumentelor financiare în perioada imediat următoare şi este preconizat un volum mai mare de investiţii.

„Este necesară întărirea aplicării instrumentelor financiare şi avem intenția clară să facilităm accesul la acestea. Tehnica instrumentelor financiare aduce complexitate politicii, iar simplificarea joacă un rol important în eficacitatea politcii. Se poate observa că atunci când avem mai multe reguli, creşte numărul erorilor”, a spus Barrett.

Richard Pelly, Director executiv în cadrul Fondului European de Investiţii a adăugat că, în ultima perioadă, România a utilizat instrumente financiare care au contribuit la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.

Consiliul Judeţean Arad a votat astăzi, la foc automat ca de obicei, o suită de „binefaceri” pentru arădeni. Această dată va rămâne în memoria arădenilor drept una „fericită”, în care puterea PDL-UDMR-UNPR ne-a adus următoarele „bucurii”: majorarea tarifelor pentru serviciile prestate de Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor pentru anul 2012; majorarea tarifelor pentru serviciile de interes judeţean prestate de Biblioteca Judeţeană „A.D. Xenopol”; majorarea tarifului pentru eliberarea licenţei de traseu în vederea efectuării transportului public judeţean de persoane prin curse regulate speciale; majorarea tarifelor pentru eliberarea autorizaţiilor speciale de transport pentru vehiculele cu gabarit depăşit, pe drumurile judeţene; majorarea taxelor specifice Complexului Muzeal începând cu 2012; majorarea taxelor judeţene pe 2012 pentru activităţile de urbanism şi autorizare; majorarea preţurilor şi tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă potabilă, apă industrială şi de canalizare – epurare practicate de Compania de Apă. Şapte majorări de taxe şi impozite, şapte „bucurii”, şapte abuzuri ale administraţiei Nicolae Ioţcu! Arădeni, să plătiţi bine!

Tot în aceeaşi şedinţă stimabilii consilieri ai majorităţii au aprobat proiectul privind Convenţia şi Statutul Grupării Europene de Cooperare Teritorială Bekes-Arad şi desemnarea reprezentanţilor judeţului Arad în Adunarea Generală. Ce fel de cooperare teritorială, ce fel de statut, ce Adunare Generală? Nici acum nu am primit un răspuns cu privire la preţul contra căruia ne vindem resursele naturale de apă spre alte comunităţi. Asta demonstrează că pe lângă problema pe care o vom avea peste câţiva zeci de ani cu apa potabilă, noi arădenii, suntem luaţi de proşti: plătim un preţ mult mai mare pentru apă şi canalizare decât o vor face vecinii noştri unguri în condiţiile în care aceştia îşi aduc apa de la noi. (comunicat PNL Arad)

Cei care astăzi ne conduc asistă impasibili la modul cum autorităţile din Timişoara apără simbolurile oraşului lor, chiar dacă acestea intră într-o anumită contradicţie cu ceea ce susţinem noi că ne aparţine. Există un fel de „meci” istoric între Arad şi Timişoara, ambele oraşe revendicându-şi disputarea primului meci de fotbal de pe teritoriul României. Într-un fel, noi spunem că la noi s-a jucat prima dată fotbal, iar ei spun că la ei s-a jucat prima dată fotbal. Ideea este că Timişoara şi-a promovat această parte de tradiţie, mai întâi prin brandul local de bere, iar zilele acestea printr-o formă de protest faţă de retrogradarea echipei Poli Timişoara în liga a II a. Ultima iniţiativă nu a aparţinut suporterilor, ci Primăriei Timişoara, cea care a amplasat o imitaţie a unei porţi de fotbal şi a unui portar care se întinde după minge pe Calea Aradului, la trecerea pe sub calea ferată – totul ca un semn al tradiţiei Timişoarei în acest fotbal. În tot acest timp la noi nu se întâmplă nimic, situaţia clubului UTA este încă neclară, iar autorităţile nu îşi arată deschis ataşamentul şi dorinţa de a se rezolva problemele financiare ale acestuia. În Arad nici măcar nu a mai fost amplasată o plăcuţă memorială pe terenul fostului stadion „Vagonul”, care să amintească faptul că acolo s-a jucat prima dată fotbal pe teritoriul de azi al României, în data de 15 august 1899. La noi, stadionul UTA continuă să se degradeze în aşteptarea anului electoral când probabil se va face promisa modernizare. În timp ce Timişoara îşi promovează simbolurile, noi ne predăm judeţul celor care ne desconsideră de decenii şi ne ignorăm propria istorie!

Iată ce scrie domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, în prefaţa cărţii „O istorie ilustrată a fotbalului arădean”, volumul I, autor Tiberiu Ţiganu. „Fotbalul reprezintă pentru noi, arădenii, CEA MAI DE PREŢ CARTE DE VIZITĂ. AICI S-A JUCAT PENTRU PRIMA DATĂ FOTBAL ÎN ROMÂNIA, aici s-a născut prima echipă românească aristocratică, aici avem singura „Doamnă” a fotbalului autohton şi tot la Arad se află CAMPIOANA PROVINCIEI. Sper ca fotbalul arădean să renască din propria-i glorie…” Cuvintele sunt ffrumpase, dar în aceste condiţii de ce nu se face nimic pentru a ne apăra tradiţia, „nobleţea” fotbalistică (titlul compunerii semnate de Nicolae Ioţcu), dacă tot le recunoaştem la aproape cel mai înalt nivel?

Iată ce spune şi domnul Tiberiu Ţiganu despre disputa Arad-Timişoara pe tema primului meci de fotbal. „DOCUMENTELE SUNT ÎN FAVOAREA ARADULUI. Regulile s-au predat aici din 1898, în acelaşi ani fiind publicat şi regulamentul oficial în presa vremii. Dacă vreţi, lucrarea mea e o replică la „Timişoara, leagănul fotbalului românesc, scrisă de Iosif Dudaş”. Absolut admirabil! Avem argumente de a revendica şi noi faptul că înaintaşii noştri au fost printre primii români care au jucat fotbal. Acest lucru este, din păcate, lipsit de importanţă pentru cei care ne conduc. Ei nu văd mai departe sau mai în profunzime de un strat de asfalt şi de o bordură! (comunicat PNL Arad)

Conferinta de ieri a PSD Arad a avut ca si tema initiativa primarului de a muta Parcul Copiilor, Laurentiu Halmagean sustinand ca acest proiect va duce la diminuarea spatiului verde din municipiu.

Ocupată cu proiecte de „anvergură“, administraţia locală, primarul Gheorghe Falcă, uită că imaginea unui oraş poate să fie dată şi de lucrurile mărunte, cum ar fi chiar o staţie de tramvai.
Ce părere aveţi de cea de la Gara CFR? În viziunea celor din primărie şi a Companiei de Transport Public probabil că aşa trebuie să arate o staţie de tramvai model. Credem că imaginile pe care vi le prezentăm sunt mai sugestive decât orice comentariu. Oare cu ce primă impresie, care se ştie, contează foarte mult, rămâne cel care vine în Arad prima oară, cu trenul. Iese din gară, alege să meargă până în centru, să spunem cu tramvaiul, ajunge în staţie, unde este întâmpinat de… exact ceea ce nu ar trebui.
Asta dacă ajunge în Arad ziua, pentru că noaptea peisajul este completat de pitoreştile cârduri de boschetari, care, prin grija şi mila poliţiei locale, te fac să te regăseşti într-un peisaj de film gen Kusturica! O realizare care nu e la îndemâna oricui!

Nu e gluma, e purul adevar, conform presedintelui PNL mun.Arad, Florin Galis, reabilitarea Podului Traian s-a „spalat” prin multe maini, Tehnodomus, firma Timisoara si altele, domnilor e o chestie stiuta si susotita de mai mult timp. Oricum iata ca Galis pune punctul pe Y si incepe si el sa aiba incredere in DNA, poze, filme chestii, trestii etc. Vom vedea daca cei de la DNA numa au „ars”un film degeaba, nu ca ar fi platit din munca noastra, dar sa vedem si noi un deviz, ceva. Cealalta problema explicata de Florin Galis, si anume Teatrul de Marionete, sa ne scuzati dar pentru edilul nostru nu cred ca are un ecou, restructurare da, dar sa fie numa la sport si cultura, ca la aia nu ne pricepem. Ne pricepem la betoane si borduri! Restul e imagine!

Europarlamentarul Iosif Matula a participat, în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, la un schimb de opinii cu Johannes Hahn, comisarul pentru politică regională, cu privire la cadrul viitoarei politici de coeziune după 2013.

„Politica de coeziune reprezintă un motor de creștere pentru regiunile europene. De aceea, este esențial să continuăm măsurile de eficientizare a acestei politici printr-o acţiune coordonată, axată pe priorităţile cheie europene de creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă.” a declarat Iosif Matula.

Europarlamentarul democrat-liberal apreciază că afirmațiile comisarului Hahn cu privire la gradul de absorbție a fondurilor în unele state din UE confirmă progresul înregistrat de România la acest capitol.

Problema absorbţiei fondurilor de la UE este una majoră pentru Johannes Hahn, care a afirmat, în cadrul ședinței Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European că „În România și Bulgaria există semne care arată că situația se îmbunătățește și sunt încrezător că această tendință va fi remarcată și mai mult în anul 2012, mai ales în Bulgaria deoarece există aici multe proiecte mari care vor fi puse în aplicare.”

Comisarul european a mai adăugat că în cadrul Comisiei Europene se lucrează la elaborarea unui cadru strategic pentru fondurile structurale care va contribui la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și care urmează să fie prezentat până la sfârșitul acestui an.

Primăria Municipiului Arad îşi anunţă intenţia de a face lucrări de restaurare a Statuii Libertăţii din Parcul Reconcilierii Româno Maghiare. Conform informaţiilor oficiale, ar fi vorba de lucrări în valoare de peste 5.000 lei, sumă ce va urma să fie suportată de bugetul municipiului. Preşedintele organizaţiei pe municipiu a PNL, Florin Galiş, susţine că restaurarea ar trebui să fie făcută de reprezentanţii UDMR sau ai asociaţiilor culturale maghiare. „Suntem în secolul 21 şi îi asigur pe concetăţenii mei maghiari că le respect simbolurile şi dreptul de a evoca propriile momente istorice de cumpănă, chiar dacă acestea au contribuit la suprimarea drepturilor românilor din Transilvania, într-o anumită perioadă istorică. Sunt însă de părere că Statuia Libertăţii, înainte de a fi un monument în proprietatea municipiului Arad, aparţine din punct de vedere moral comunităţii maghiare din Arad (în primul rând) dar şi „maghiarilor de pretutindeni” – sărbătoriţi an de an în Parcul Reconcilierii, pe 15 martie. De aceea consider că restaurarea Statuii Libertăţii este o datorie, putem să-i spunem chiar o datorie de onoare, pentru cei care de două ori pe an organizează manifestări publice în Parcul Reconcilierii – pe 15 martie şi 6 octombrie. Atât UDMR – ul, cât şi ONG-urile culturale sau partidele din Ungaria prin care sunt aduşi în fiecare an turişti maghiari în vizită la Statuia Libertăţii, au capacitatea financiară de a restaura monumentul aşa cum şi-l doresc. Nu susţin că doar monumentele unei anumite majorităţi ar trebui restaurate de Primărie, însă Statuia Libertăţii este evident un simbol al unui grup extins de persoane care se preocupă intens pentru a-i păstra valoarea simbolică. În acest caz, ar trebui să se preocupe şi de întreţinerea lui. Am însă impresia că această restaurare se înscrie pe linia concesiilor politice făcute UDMR-ului de către PDL şi Traian Băsescu, ultima din ele fiind păstrarea judeţelor Harghita şi Covasna intacte cu preţul votului în Parlament asupra legii regionalizării, lege care ne va desfiinţa judeţul şi va face din Timişoara un fel de mic centru al universului pentru noi din punct de vedere economic, cultural, administrativ sau politic. Preţul acestei concesii de la Arad, dar şi a următoarelor, este susţinerea de către UDMR a actualului primar în campania din 2012 pentru Primăria Aradului”, a declarat Florin Galiş.