News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

PDL pregăteşte ultima ofertă de compromis pentru UDMR în privinţa reorganizării administrative a ţării. Dacă până acum în Coaliţie se vorbea despre comasarea judeţelor, ultimele discuţii vizează ştergerea cu totul a actualelor delimitări administrative şi trasarea noilor regiuni de la zero.

Modelul de la care pleacă planul democrat-liberalilor este cel aplicat în România în perioada 1960-1968. Conform surselor din conducerea partidului, pedeliştii vor încerca să impună o variantă de 12-14 regiuni, pe care doresc să le contureze plecând de la cele şaisprezece regiuni care alcătuiau harta ţării în anii 60.

În cazul în care ar fi pus în practică, planul PDL va duce la înghiţirea mai multor judeţe actuale în noile structuri. Spre exemplu, judeţul Alba ar fi împărţit între Cluj şi Hunedoara, partea de est a Sălajului ar trece în componenţa Crişanei, iar cea vestică în graniţele Clujului. Braşovul ar cuprinde judeţele Sibiu şi Covasna, în timp ce Bacăul ar primi autoritate asupra Neamţului. S-ar reînfiinţa regiunile istorice Banat, Maramureş şi Oltenia, iar Moldova ar fi împărţită în două regiuni: una care va cuprinde Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani , cu capitala la Iaşi şi o a doua care se va întinde pe teritoriul judeţelor Bacău, Vaslui şi Vrancea, cu capitala la Bacău.

Mai citeste si:  Florin Tripa: ”PNL şi USR vin doar cu fumigene politice”

Pentru delicata problemă a Ţinutului Secuiesc, pedeliştii au în vedere spargerea în două a actualelor judeţe cu populaţie majoritar maghiară, astfel încât Harghita şi marea parte a Mureşului să fie reunite într-o singură regiune, iar Covasna să treacă sub autoritatea Braşovului. În cazul în care se vor lovi de un refuz al partenerilor de guvernare, democrat-liberalii ar putea apela la propunerea preşedintelui PDL Braşov, George Scripcaru, care a lansat încă din primăvară ideea recunoaşterii ca entitate culturală a Ţinutului Secuiesc, dincolo de graniţele administrative ale regiunilor.

Discuţiile ce privesc trasarea unor noi structuri pornind de la cele existente în anii 60 a fost confirmată şi de surse guvernamentale. „Este o variantă de lucru. Încă nu s-a luat o decizie finală”, a precizat pentru gândul unul dintre miniştrii cabinetului Boc.

De altfel, importanţa regionalizării pentru PDL a fost reluată şi de către premier în şedinţele interne ale partidului, Emil Boc transmiţând weekendul trecut la Timişoara că nu a renunţat la planul de reorganizare a ţării, promiţând că discuţiile cu partenerii din arcul guvernamental îşi vor atinge scopul.

Dezbaterile din cadrul coaliţiei ar urma să aibă primele concluzii până la 1 noiembrie, astfel încât luna viitoare să poată fi prezentat un punct de vedere comun. În caz contrar, spun sursele citate, orice dezbatere privind reorganizarea administrativă va fi abandonată în actuala legislatură. Deocamdată, o reuniune a Colegiului Director a PDL a fost stabilită de principiu pentru data de 24 octombire, la Vila Lac 2, întâlnire în care conducerea partidului ar trebui să prezinte şefilor de filiale strategia cu privire la reorganizare.

Mai citeste si:  PNL Arad se pregateste de alegeri dar probleme sunt cu alegerea echipei

De ce nu renunţă PDL la reîmpărţirea judeţelor

De iniţiativa transformării judeţelor în regiuni, atârnă două chestiuni pe care PDL vrea să le rezolve. Căci, pe lângă ideea reducerii cheltuielilor suportate de bugetul de stat, scoasă în faţă de către democrat-liberali, Boc are două probleme de rezolvat: comasarea alegerilor şi retrasarea colegiilor.

În primul rând, reîmpărţirea teritorială ar livra pretextul perfect pentru amânarea alegerilor locale în toamnă. „Legea spune că nu poţi amâna alegerile decât în cazuri excepţionale. Catastrofe naturale nu am avut, în război nu suntem, singurul motiv poate fi noua structură administrativă”, a explicat pentru gândul unul dintre membrii comisiei speciale create la nivelul coaliţiei.

De asemenea, regiunile ar simplifica şi trasarea noilor colegii uninominale în avantajul puterii, mai multe simulări în acest sens având deja loc în interiorul partidului. Nu întâmplător, intenţia conducerii PDL este ca atât noua lege electorală, cât şi noua formă administrativă să fie asumate la pachet luna viitoare, înainte de votarea bugetului pe anul viitor. Pentru ca acest lucru să se întâmple, democrat liberalii au însă nevoie de acordul partenerilor de la UDMR, un punct comun nefiind atins. Din contră, divergenţele dintre cele două părţi s-au amplificat în ultima perioadă, problema refuzului maghiarilor fiind ridicată în ultimele şedinţe de birou ale PDL.

Mai citeste si:  PSD cere ajutor pentru spitalul din Chisineu Cris

Cum se negociază cu UDMR

UDMR nu doar că nu pare dispus să renunţe la propriul proiect de reorganizare administrativă, dar respinge şi sistemul de vot propus de PDL. Modelul de compensare cu lista naţională pentru o parte din mandatele puse în joc la alegerile de anul viitor este o cerinţă sine qua non a udemeriştilor, care blochează astfel şi dorinţa democrat-liberalilor de a adopta sistemul ce permite accederea în parlament doar a primilor doi clasaţi din colegiile uninominale.

Conform surselor gândul, democrat-liberalii ar fi dispuşi să cedeze în faţa sistemului compensat cu listă propus de UDMR, cerând la schimb partenerilor de guvernare să accepte varianta PDL a reorganizării administrative.

SURSA: Gandul

 

admin

No comments so far.

Be first to leave comment below.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *