Consumul național de energie electrică a depășit, săptămâna trecută, chiar și 8.000 de MW în unele momente, ca urmare a temperaturilor ridicate, care au dus la utilizarea masivă a aparatelor de aer condiționat. Sursele de energie care ne-au salvat de întreruperi masive de curent au fost cele fotovoltaice în timpul zilei și cele hidro, noaptea. În plus, am avut nevoie de importuri de energie în fiecare zi pentru a traversa perioada caniculară.
Datele Transelectrica, analizate de HotNews.ro, au arătat că vârful de consum de săptămâna trecută de fost 8.047 MW, înregistrat vineri la ora 21:26. Chiar și în zilele de weekend, consumul maxim a fost de peste 7.000 de MW.
Aceste valori mari ale consumului sunt mai degrabă caracteristice pentru o zi de iarnă. Recordul de consum instantaneu într-o zi de vară a fost de 8.800 MW, atins în iulie 2021.
Săptămâna trecută, în vârfurile de consum de seară, energia hidro a fost prima sursă energetică folosită pentru acoperirea consumului intern – peste 2.000 de MW. În schimb, în timpul zilei, energia fotovoltaică a fost principala sursă, cu peste 1.500 de MW la orele prânzului (cifra este valabilă doar pentru marile parcuri fotovoltaice reflectate în statisticile Transelectrica).
Și centrala nucleară de la Cernavodă a asigurat constant, în bandă, 1.300 de MW pe tot parcursul săptămânii trecute.
De asemenea, în fiecare zi România a fost importator net de energie pentru a-și asigura consumul intern.

Începând din luna septembrie, toate spitalele publice din România vor fi obligate să afişeze pe prima pagină a site-urilor proprii mai multe informații despre activitatea medicală şi financiară, inclusiv numele doctorilor care au și cabinete private, a anunţat, luni, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, la podcastul HotSpot de la HotNews.
El a spus că în această săptămână va publica un Ordin de ministru prin care toate spitalele publice din România vor fi obligate să afişeze pe prima pagină a site-urilor proprii date privind bugetul de care dispun, sumele plătite pentru salarii şi pentru serviciile medicale, numărul de pacienţi prezenţi în unităţile de primiri urgenţe, retenţia în spital sau numărul de trasferuri. „Spitalele vor publica pe site numele medicilor care au şi cabinete private”, a spus Rogobete, precizând că datele vor fi centralizate lunar şi analizate şi la nivelul Ministerului Sănătăţii.
Potrivit primelor date analizate de minister, „există regiuni în care incidenţa de transfer nejustificat între public şi privat este mai mare”.
„De exemplu, în Bucureşti există cel mai mare număr de pacienţi care obţin diagnosticul în sistemul public, cea mai mare parte a tratamentului se desfăşoară în sistemul privat, după care un procent ridicat se întorc în sistemul public pentru recuperare”, a spus Rogobete.
Ministrul a explicat că fenomenul e mai frecvent în cazul medicilor care lucrează în cabinetele individuale cu activitate non-chirurgicală şi al clinicilor mici, cu una-două săli de operaţii: „Ele sunt necesare în sistem, dar acolo apare acest fenomen mult mai pronunţat”.
Rogobete a atras atenţia şi asupra responsabilităţii medicilor care îşi desfăşoară activitatea în paralel, în sistemul public şi în cel privat: „Medicii care pleacă din spital în timpul programului şi merg la cabinetele private vor rămâne fără contract de muncă.”
Noile reglementări vin în contextul unui pachet mai larg de reformă anunţat de guvern în luna iulie. Acesta include, printre altele, cprelungirea programului în ambulatoriu, controale neanunţate în spitale, dar şi noi criterii de performanţă pentru manageri şi şefi de secţie.

Șoferii vor plăti mai mult pentru rovinietă, începând cu 1 septembrie. Tariful pentru taxa de drum, plătit de proprietarii de autoturisme va crește substanțial, la fel și valoarea amenzilor aplicate celor care nu au achitat taxa.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că prețurile pentru rovinieta autoturismelor va crește de la 28, la 50 de euro. Amenzile, în schimb se vor dubla, transmite stiripesurse.ro.
„Începând cu 1 septembrie 2025, intră în vigoare Legea nr. 141/2025, care aduce următoarele modificări privind rovinieta pentru autoturisme: Tariful anual al rovinietei pentru autoturisme crește de la 28 € la 50 € (TVA inclus). Amenda pentru lipsa rovinietei se majorează, de la 250–500 lei la 500–1.000 lei. Tarifele achitate înainte de această dată rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise”, precizează CNAIR.

Veniturile totale medii lunare în fiecare gospodărie din România au ajuns, în primul trimestru al anului 2025, în termeni nominali, la 9.148 de lei (+13,7% față de perioada similară din 2024), din care 83,8% au mers către cheltuieli, în valoare de 7.667 lei, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, veniturile totale medii lunare au fost, în trimestrul I, de 9.148 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.682 lei pe o persoană, în creștere cu 6,8% pe o gospodărie, respectiv cu 7,5% pe o persoană, față de trimestrul IV 2024. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 13,7%, iar cele pe o persoană cu 14,7%.
Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost în trimestrul I 2025, în termeni nominali, de 7.667 lei pe o gospodărie (3.086 lei pe o persoană) și au reprezentat 83,8% din veniturile totale, în creștere cu 390 lei pe o gospodărie față de trimestrul patru al anului trecut. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 12%, iar cele pe o persoană au crescut cu 13,1%.
Veniturile bănești medii lunare au fost, în trimestrul I 2025, de 8.578 lei pe o gospodărie (3.453 lei pe o persoană) în creștere cu 7,8% față de trimestrul IV 2024, iar veniturile în natură de 570 lei lunar pe o gospodărie (229 lei pe o persoană), în scădere cu 6,4% față de trimestrul IV al anului trecut.
Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.257 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (68,4% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față de trimestrul IV 2024 cu 2,4 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale de 1.874 lei lunar pe o gospodărie (20,5% în trimestrul I 2025, respectiv, 21% în trimestrul IV 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (6,2% în trimestrul I 2025, respectiv, 7,1% în trimestrul IV 2024), formate din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiari de prestații sociale (1,1% în trimestrul I 2025, respectiv, 1,7% în trimestrul IV 2024) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (5,1% în trimestrul I 2025, respectiv, 5,4% în trimestrul IV 2024).
În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în trimestrul I 2025 a fost de 10.469 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 4.352 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural, scrie agerpres.ro.

Rata șomajului înregistrat la nivel național, la sfârșitul lunii iunie, a fost de 3,16%, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,03 pp, iar numărul total de șomeri a fost de 252.146 de persoane, informează Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES.
Din totalul șomerilor înregistrați, 50.533 au fost șomeri indemnizați și 201.613 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a scăzut cu 1.030 de persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut cu 1.418 de persoane față de luna precedentă.
Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii iunie se prezintă astfel: 65.107 de șomeri provin din mediul urban și 187.039 de șomeri provin din mediul rural.
Numărul șomerilor femei la 30 iunie era de 117.416 de persoane, în timp ce numărul șomerilor bărbați era de 134.730 de persoane.
Cei mai mulți șomeri aveau între 40-49 de ani (64.143), urmați de cei cu vârsta peste 55 ani (61.179), la polul opus aflându-se persoanele între 25-29 de ani (14.158).
Referitor la structura șomajului după nivelul de educație, șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar aveau o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (31,95%). Șomerii cu nivel de educație gimnazial reprezentau 34,56% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 4,36 %, scrie agerpres.ro.

Agenția de rating Standard & Poors a confirmat ratingul de țară pentru România la nivelurile ‘BBB-‘ pentru datorii pe termen lung și ‘A-3’ pentru datorii pe termen scurt, atât în valută, cât și în moneda locală. Astfel România a evitat retrogradarea în categoria junk, nerecomandată investițiilor, scrie b1tv.ro.
În viziunea agenției de rating, pachetele de măsuri fiscale asumate de Ilie Bolojan ar trebui să fie suficiente pentru a reduce deficitul fiscal la 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% din PIB în 2026.
Cu toate acestea, Standard & Poors a transmis câteva avertismente. Efectele secundare ale acestor măsuri asupra economiei ar putea fi mai mari, ceea ce ar putea, în cele din urmă, să afecteze efectul lor.
În al doilea rând, măsurile de consolidare luate de guvernul anterior au fost, până în prezent, ineficiente în reducerea deficitului în acest an.
“În cele din urmă, observăm riscuri continue legate de execuție, în special în ceea ce privește unele dintre măsurile care intră în vigoare în 2026”, transmite agenția de rating.
Standard & Poors precizează că perspectivele fiscale de după 2027 rămân incerte, mai ales că prim-ministrul Bolojan se va retrage la sfârșitul anului 2026, ca parte a unui acord de partajare a puterii cu PSD.
Reformele fiscale structurale planificate, inclusiv cele care vizează creșterea eficacității administrării fiscale și îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, vor asigura continuarea consolidării și după 2027, dar câștigurile fiscale generate vor fi probabil modeste.
“Considerăm că țara va trebui să își sporească dependența de piețele internaționale pentru nevoile sale de finanțare. România și-a construit un istoric solid în emiterea de obligațiuni în valută în ultimii ani. În plus, sunt disponibile surse de finanțare externă sub forma componentei de împrumut din RRF și de la instituții financiare paneuropene. Peste 50% din datoria publică este denominată în valută, predominant în euro. România va continua, de asemenea, să apeleze la piața internă, inclusiv prin vânzarea de obligațiuni retail și în ciuda expunerii deja substanțiale a sectorului bancar intern față de guvern, de aproape 30% din activele sale. În contextul unor cerințe de finanțare mai mari, anticipăm că cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta în medie 8,7% din veniturile guvernamentale între 2025 și 2028”.

DIICOT a transmis un avertisment cu privire la tentative de fraudă comise în numele unor autorități, cu scopul de a obține date personale și acces la conturi bancare. Infractorii transmit mesaje SMS, ori chiar își sună potențialele victime pe care le abordează pe ton oficial, scrie stiripesurse.ro.
DIICOT a postat pe site-ul oficial un mesaj de avertizare în care precizează că, în ultima perioadă s-au intensificat tentativele de fraudă de tip spoofing, în care atacatorii folosesc numere de telefon sau identități vizuale care imită instituții publice, precum DIICOT, ANAF, Poliția Română sau BNR.
„Infractorii sună sau trimit mesaje SMS/Email care par a proveni de la autorități, folosind un limbaj oficial, numere reale și adrese de email falsificate. Sunt invocate dosare penale, datorii fiscale sau verificări urgente, cerându-se date bancare, coduri de autentificare sau plăți în conturi sub pretextul „verificării”. Scopul acestor atacuri este obținerea de date personale, acces la conturi bancare sau transferuri frauduloase de bani.
Instituțiile publice nu solicită niciodată informații confidențiale prin telefon, precizează DIICOT. Cetățenii sunt sfătuiți să nu ofere date personale, să nu acceseze linkuri din mesaje suspecte și să verifice autenticitatea apelurilor prin contact direct cu instituțiile. Tentativele pot fi raportate la Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (https://dnsc.ro/contact).

Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, a anunțat miercuri că anul școlar ar putea începe cu un protest de amploare și este posibil ca debutul acestuia să fie amânat. Liderii de sindicate au fost convocați miercuri dimineață la discuții, la Guvern, de către vicepremierul Dragoș Anastasiu, în paralel cu ședința Coaliției.
Sindicatele au anunţat că pe 8 septembrie va fi protest cu 30.000 de angajați din Educație. Ulterior, va avea loc o consultare pentru declanșarea grevei generale. „Nu am primit un răspuns foarte clar. Cert este că vom protesta și vreau să fie limpede acest lucru. Un mare protest este programat pentru 8 septembrie, însă până atunci vor avea loc și alte acțiuni de protest. În prima zi de școală vom organiza un protest grandios, cu peste 30.000 de oameni”, a declarat Hăncescu.
El a precizat că, după revenirea cadrelor didactice în școli, începând cu 1 septembrie, este posibil ca începerea noului an școlar să fie pusă sub semnul întrebării, din cauza nemulțumirilor majore din sistem.
„Din păcate, sistemul educațional este cel mai afectat de planul unu de măsuri şi ca impact financiar este,nesemnificativ în economie. Conform datelor pe care le avem, este vorba de doar 0,2% din PIB, o sumă foarte mică. Cea mai dură problemă care urmează este legată de creșterea normelor didactice. Am solicitat astăzi, foarte clar, ca această măsură să fie amânată cu cel puțin un an, pentru că, potrivit simulărilor făcute înseamnă dezastru. Și nu folosesc cuvinte mari.”
„Sunt foarte mulți profesori cărora nu li se poate asigura norma de 20 de ore. Practic, vor intra în restrângere de activitate. Sau, așa cum a sugerat ministrul Educației, vor fi nevoiți să facă naveta acolo unde găsesc ore disponibile. Adică vor avea costuri de navetă mai mari decât cele două ore. Se pierd aproximativ 15.000 de posturi în urma acestor măsuri, dintre care cel puțin 10.000 vor fi titulari. Este vorba de profesori ale căror salarii vor fi diminuate, pentru că nu vor putea ajunge la norma de 20 de ore în unitățile unde sunt titulari.”
„Conform calculelor făcute de minister, există 30.000 de posturi plătite cu ora, dar aceste calcule matematice nu au nicio legătură cu realitatea”, a mai adăugat liderul sindical, conform observatornews.ro.