Cseke Attila (UDMR), ministrul Dezvoltării, a declarat că reforma administrației locale va viza reducerea a peste 40.000 de posturi, ceea ce va aduce economii de 2,2 miliarde de lei pe an. „Această tăiere la nivelele cabinetelor demnitarilor se aplică și la nivel central, acolo sunt tăieri și la cabinetul prim-ministrului, a vicepremierilor, a miniștrilor, a secretarilor de stat și așa mai departe, deci este o reducere a numărului de consilieri de sus până jos și într-adevăr este de peste 6.000 de posturi. Pe partea de Poliție Locală sunt peste 4.000 de posturi care se taie. Iar cu aplicarea acelui procent de 20% e vorba de peste 30.000 de posturi. În total, peste 40.000 de posturi în administrația locală și impactul financiar a acestei părți, la care am lucrat noi, este de 2,2 miliarde de lei anual, atât este economia din aceste măsuri”, a declarat Cseke Attila, conform b1tv.ro.
Ministrul a mai spus că măsura e necesară și pentru a crește veniturile autorităților locale. Cseke Attila a explicat apoi că măsura nu se va aplica peste tot la fel: „Reducerea va fi mult mai mică la cei care nu au astăzi organigrama plină, adică cei care au gestionat statul de funcții și organigrama instituției neocupând toate posturile. Cei care au toate posturile ocupate, sigur, vor avea nevoie de reducere mai consistentă, inclusiv de reorganizare, în sensul în care unii angajați din aparatul bugetar vor trebui să plece”.
Cu o zi înainte, premierul Ilie Bolojan (PNL) a declarat că reforma administrației va include și reduceri de personal, care „se pot face corect, în așa fel încât banii cetățenilor să nu fie risipiți și să fie folosiți pentru servicii pe care ei le văd sau pentru investiții pe care le folosesc”.
„Oamenii raționali știu că dacă faci asta, atunci trebuie să-i ții pe oamenii care sunt buni, pentru că altfel nu îți poți face treaba și vei ajunge să răspunzi pentru faptul că instituția ta nu livrează serviciile către cetățeni așa cum se cuvine în plan local. E cu atât mai mare presiunea, pentru că acolo cetățeanul identifică exact vinovatul, adică primarul în primul rând, sau președintele de consiliu județean”, a mai explicat Ilie Bolojan care, înainte de a fi premier, a lucrat ani în șir în administrația locală din Oradea/Bihor.
Amintim că, anterior, ministrul Cseke Attila avansase ca ipoteză de lucru reducerea cu 20% a posturilor din administrația locală.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,84% în luna iulie 2025, de la 5,7% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,67%, serviciile cu 7,33%, iar mărfurile nealimentare cu 8,18%, potrivit datelor publicate marţi de INS.
„Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2025 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 102,68%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 5,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2025 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 7,8%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) faţă de precedentele 12 luni (august 2023 – iulie 2024) a fost 5,3%”, se arată în comunicatul INS.
Conform statisticii oficiale, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iulie 2025 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 101,35%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2025 comparativ cu luna iulie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) faţă de precedentele 12 luni (august 2023 – iulie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,4%.
Energia electrică s-a scumpit considerabil după eliminarea plafonării tarifelor, de la 1 iulie. Facturile au crescut cu 61,5% față de luna anterioară și cu 63% față de iulie 2024, arată datele INS.
Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,67%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024, şi cu 0,39% faţă de iunie 2025. Cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, cu 39,74%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024, şi cu 0,87% faţă de iunie 2025. Zahărul s-a ieftinit cu 3,08%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024.
Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 8,18%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024, şi cu 5,06%, faţă de iunie 2025. La această categorie, cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu 62,97%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024, şi cu 61,57% faţă de iunie 2025.
Serviciile s-au scumpit cu 7,33%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024, şi cu 1,01% faţă de iunie 2025. Aici cel mai mult s-a scumpit transportul CFR, cu 16,92%, şi serviciile de igienă şi cosmetică, cu 14,06%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024.
Potrivit Institutului Național de Statistică, eliminarea plafonării tarifelor la energie electrică, de la 1 iulie, a dus la o creștere medie a facturilor de +61,5% față de luna iunie 2025 și de +63% față de iulie 2024, conform stirileprotv.ro.

Meteorologii au emis prognoza pentru următoarele patru săptămâni şi anunţă, în general, temperaturi mai ridicate decât normalul perioadei în cea mai mare parte a ţării, conform stirileprotv.ro. Şi luna septembrie începe cu temperaturi mai ridicate decât cele specifice perioadei. În primele două săptămâni ale intervalului ploile vor fi deficitare.

Săptămâna 11.08.2025 – 18.08.2025

Valorile termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână în regiunile estice şi sud-estice, iar în rest se vor situa peste cele normale, mai ales în vestul teritoriului. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii ţări, dar mai ales în zonele montane.

Săptămâna 18.08.2025 – 25.08.2025

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile vestice şi sud-vestice. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval în regiunile estice şi sud-estice, iar în rest vor fi deficitare, mai ales în vestul şi nord-vestul teritoriului.

Săptămâna 25.08.2025 – 01.09.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă în regiunile estice şi sud-estice, iar în rest vor fi mai ridicate, mai ales în sud-vest. Regimul pluviometric se va situa în jurul celui normal pentru acest interval, în toate regiunile.

Săptămâna 01.09.2025 – 08.09.2025

Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări. Estimările meteorologice pentru patru săptămâni sunt realizate de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată. Este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului şi a cantităţilor de precipitaţii faţă de media perioadei 2005-2024.

Deficitul balanţei comerciale, adică diferența dintre importuri și exporturi în primul semestru al anului s-a adâncit şi a ajuns la 16,712 miliarde euro, cu 1,618 miliarde euro (+10,7%) mai mare decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS), transmite Agerpres.ro.
Exporturile FOB au însumat în primele şase luni 47,676 miliarde euro, iar importurile CIF 64,389 miliarde euro. Practic, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, exporturile au crescut cu 3,1%, iar importurile cu 4,9%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute în prima jumătate a anului de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,3% la export şi 36,2% la import) şi alte produse manufacturate (27,6% la export şi 28,1% la import).
În luna iunie 2025, exporturile FOB au însumat 8,218 miliarde euro, iar importurile CIF au atins 10,592 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,374 miliarde de euro. Faţă de luna iunie 2024, exporturile din iunie 2025 au crescut cu 6,3%, iar importurile au crescut cu 0,6%.
Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025 a fost de 34,167 miliarde euro la expedieri şi de 46,553 miliarde euro la introduceri, reprezentând 71,7% din total exporturi şi 72,3% din total importuri.
În ceea ce priveşte valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în aceeaşi perioadă, aceasta a fost de 13,509 miliarde euro la exporturi şi de 17,836 miliarde euro la importuri, reprezentând 28,3% din total exporturi şi 27,7% din total importuri.

Mai mult de jumătate dintre solurile din Europa și din regiunea mediteraneană erau încă afectate de secetă în intervalul 11–19 iulie 2025, conform unei analize AFP bazate pe datele Observatorului European al Secetei (EDO). Acest nivel de 51,9%, mai mare cu 21 de procente faţă de media perioadei 2012-2024 este cel mai ridicat înregistrat în această perioadă a anului de la începutul observaţiilor, în anul 2012. Proporţia solurilor afectate este stabilă în raport cu prima decadă a lunii iulie, scrie stirileprotv.ro.
Europa de Est şi regiunea Balcanilor este în mod deosebit afectată. În Serbia, unde cvasitotalitatea solurilor (99%) prezintă deficit de apă, rata de alertă ajunge la 68%. Situaţia îi îngrijorează pe producătorii de zmeură din această ţară, Serbia fiind unul dintre cei mai mari exportatori ai acestui produs.
Mai mult de jumătate din solurile de pe teritoriul Ungariei, Bulgariei şi României sunt de asemenea în situaţie de alertă, cu niveluri de 63%, 52% şi respectiv 51%.
În Europa de Vest, situaţia s-a agravat în comparaţie cu prima decadă a lunii iulie. Un procent de 21% dintre soluri prezintă niveluri de alertă, iar Regatul Unit se confruntă în continuare cu o secetă puternică, după o primăvară istoric de caldă.
În Germania, suprafaţa vizată de alertă a crescut semnificativ, de la 9% la 26% între prima şi cea de-a doua decadă a lunii iulie. În Franţa, acest nivel a atins 19%, mai ales în vestul ţării.
Seceta favorizează incendiile, aşa cum s-a întâmplat cu incendiul istoric şi mortal care a izbucnit marţi în regiunea Aude, în sudul Franţei.
Turcia nu este nici ea scutită de penuria de apă: mai mult de trei sferturi din ţară (76%) se confruntă cu seceta. Nivelul de alertă ajunge la 18%.
În regiunea Izmir, situată în vest, această secetă intensifică conflictele dintre turişti şi locuitori privind utilizarea apei.
O problemă care apare şi în alte ţări din regiunea mediteraneană, care concentrează 30% din turismul mondial, este, potrivit climatologilor, o scădere a precipitaţiilor în decursul deceniilor următoare.
Pe de altă parte, Portugalia şi Spania au o situaţie mai bună, cu niveluri de secetă smici (10% şi respectiv 7%).

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, principalul barometru pentru consumul privat, a marcat în primele şase luni din 2025 o creştere de 2,6% ca serie brută, faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare cu 5,9% şi la vânzările de carburanţi cu 2,2%. Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 1,2%, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut, pe ansamblu, cu 3,4% în primele şase luni din 2025 comparativ cu perioada similară din 2024, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (plus 7,0%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (plus 1,1%).
Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 0,2%.
În luna iunie, faţă de iunie 2024, afacerile din comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 2,8%, serie brută, datorită creşterii înregistrate la vânzările de produse nealimentare (plus 5,5%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (plus 2,8%).
Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 0,4%.
Comparativ cu mai 2025, în iune, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută, cu 1,4%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,1%, conform zf.ro.

Noul an universitar are vești rele pentru studenți, după ce Ministerul Educației a modificat regulile pentru acordarea burselor, iar noile norme au fost publicate deja în Monitorul Oficial. Astfel, studenții vor primi mai puțini bani decât până acum, ca urmare a aplicării Legii 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care taie fondul de burse.
”Reamintim faptul că, în urma adoptării Legii nr. 141/2025, fondul de burse se calculează prin raportarea la salariul minim net, în locul celui brut, fapt ce va aduce o scădere de aproximativ 40% a fondului și, în consecință, scăderea numărului de beneficiari, iar alocarea acestuia se va realiza doar pe perioada desfășurării activităților didactice, nu și pe durata vacanțelor, reducându-se astfel suplimentar fondul total de care vor dispune instituțiile de învățământ superior.
Totodată, același act normativ prevede prorogarea termenului de alocare a 15% din cheltuielile bugetului general consolidat către sistemul de învățământ până în 2027, astfel că asistăm la menținerea unei practici deja împământenite în educație, care niciodată nu a beneficiat de finanțarea prevăzută de legislația în vigoare, fie că a fost vorba de alocarea a 6% din PIB, conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, ori de actuala prevedere din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și respectiv Legea învățământului superior nr. 199/2023.”, a transmis Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), conform stirileprotv.ro.

Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) acuză Guvernul și ASF în scandalul prețului la RCA. Prețul poliței RCA pentru vehiculele grele a crescut cu 19% imediat după expirarea plafonării de la 1 iulie 2025, de la 9.000 la 11.000 de lei pe an pentru un camion nou, clasa B0. COTAR avertizează că plafonarea nu a protejat populația, ci a fost „o păcăleală menită să ofere timp asigurătorilor să-și optimizeze fiscal profiturile și să evite o reglementare reală”.
Organizația acuză ASF, condusă de Alexandru Petrescu și vicepreședintele Sorin Mititelu, că „nu doar că a tolerat acest haos, dar a și girat abuzurile, cu bună știință”.
Vasile Ștefănescu, președintele COTAR, adresează, într-un coomunicat de presă, întrebări instituțiilor statului: „În ce țară normală e posibil ca un asigurat cu bonus maxim (B8), adică fără accident de minimum 8 ani, să devină ‘asigurat cu risc ridicat’ și să plătească mai mult pentru asigurarea obligatorie a mașinii? Unde în lume, în afară de România, o poliță RCA – care legal ar trebui să fie cu 50% mai ieftină la B8 – devine mai scumpă la reînnoire, după așa-zisa aplicare a unei reduceri de 50%?”.
COTAR critică dur Guvernul condus de Ilie Bolojan, instalat din 23 iunie 2025, că „păstrează tăcerea, deși am transmis avertismente în legătură cu haosul din piața RCA”. Organizația afirmă că nici coaliția formată din PNL, PSD, USR-PLUS, UDMR „nu a luat nicio măsură reală pentru a apăra peste 8 milioane de români obligați să plătească RCA la prețuri mai mari decât în Germania, deși veniturile sunt de 5 ori mai mici, iar daunele auto nu se achită”.
Ștefănescu denunță că „aceste profituri record cu mult peste orice țară din UE sunt, de fapt, și mai mari decât cele raportate oficial”. Președintele COTAR explică: „Majoritatea companiilor de asigurări își optimizează fiscal profiturile de 30 de ani, râzând de ANAF, de Guvern și de Parlamentul României care nu fac decât să-i împovăreze pe români, în avantajul multinaționalelor”.
Conform datelor prezentate de COTAR, din 100 de lei colectați din RCA, 56 de lei reprezintă cheltuielile administrative ale asigurătorilor, în timp ce doar 37 de lei merg către despăgubiri – cel mai mic procent din UE, scrie stiripesurse.ro.

Românii care își iau concedii medicale vor primi mai puțini bani de la stat, începând cu luna august. Schimbările adoptate de Guvernul Bolojan pentru recalibrarea deficitului economic au intrat în vigoare. Există români care, de la 1 august, vor pierde calitatea de asigurat de care aveau parte până acum. Mai mult, pensionarii care încasează peste 3.000 de lei lunar vor plăti CASS, scrie stiripesurse.ro.
Începând cu luna august 2025, prin Legea nr. 141/2025, au fost adoptate o serie de măsuri fiscal-bugetare, inclusiv măsuri cu impact în sistemul de asigurări sociale de sănătate, care, prin implementare, să conducă la sustenabilitate și la asigurarea serviciilor medicale și medicamentelor necesare bolnavilor, precum și la continuitate în acordarea acestora.

1. Asigurați fără plata contribuției

De la data de 1 august 2025, se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru următoarele categorii de persoane:

– copiii până la vârsta de 18 ani, tineri de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, respectiv studenţi-doctoranzi (4.491.781 persoane);

– tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului (16.236 persoane);

– femeile însărcinate şi lăuzele (24.721 persoane);

– pensionarii cu venituri sub 3.000 lei (2.385.705 persoane);

– persoanele cu handicap (180.159 persoane);

– bolnavii cu afecţiuni oncologice (7.193 persoane) beneficiari de programe naţionale de sănătate, care nu au surse de venit;

– persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv (18.168 persoane);

– victimele traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni (17 persoane);

– voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, în baza contractului de voluntariat (5 persoane);

– donatorii de celule stem hematopoietice, pentru o perioadă de 10 ani de la donare (0 persoane în evidențele actuale).

2. Asigurați cu plata contribuției începând cu data de 1 august 2025

Categoriile de mai jos au calitate de asigurat până la data de 1 septembrie 2025, potrivit legii, iar după această dată, calitatea de asigurat se menține urmare a reținerii la sursă, începând cu data de 1 august 2025, de către plătitorul de venit, a contribuției de 10%, nefiind necesar niciun demers suplimentar din partea acestora:

– pensionarii cu venituri peste 3.000 lei (1.960.804 persoane) – pentru partea care depășește suma de 3.000 lei;

– beneficiarii unor legi speciale (141.376 persoane) – veterani, revoluționari etc.;

– persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj (44.090 persoane);

– persoanele fizice care beneficiază de venit minim de incluziune – ajutor social (323.542 persoane);

– persoanele care se află în concediu de acomodare sau de creștere și îngrijire copil (127.054 persoane).

3. Persoanele coasigurate

Persoanele coasigurate (650.431 persoane) au calitatea de asigurat până la data de 1 septembrie 2025. După această dată, aceștia își pot menține calitatea de asigurat în situația în care persoana asigurată care îi are în întreținere va depune declarația unică la organul fiscal (disponibilă pe site-ul ANAF) și va plăti 25% din contribuția calculată la 6 salarii minim brute pe economie (echivalentul a 607,5 lei), iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026 (1.822,5 lei), sau pot face acest demers în nume propriu.

4. Personalul monahal

Până la data de 1 septembrie 2025 se menține calitatea de asigurat pentru personalul monahal (2504 persoane), ulterior acesta având posibilitatea să opteze pentru plata contribuției prin depunerea declarației unice la organele fiscale și plata a 25% la data depunerii declarației, iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026.

5. Persoanele fără venituri cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate

Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naţionale de sănătate, care nu realizează venituri (58.200 persoane), alții decât cei cu afecțiuni oncologice (7.193 persoane), vor beneficia în continuare de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum şi de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora (consultații și spitalizări) cuprinse în pachetul de serviсіi medicale de bază, până la vindecarea respectivei afecţiuni.

6. Concedii medicale

Referitor la concediile medicale pentru boală obișnuită (cod indemnizație 01), începând cu data de 1 august 2025, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii se determină în funcție de totalul zilelor de concediu medical acordat pentru fiecare episod de boală, după cum urmează:

– prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul stabilite pentru pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;

– prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 şi 14 zile de incapacitate temporară de muncă;

– prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de cel puțin 15 zile de incapacitate temporară de muncă.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă pentru unele boli cardiovasculare se menține la nivelul actual, de 75% din baza de calcul.

Pentru concediile medicale eliberate în cadrul unui episod de boală pentru care certificatele de concediu medical iniţiale au fost eliberate până la data de 1 august 2025, se aplică dispoziţiile legale în vigoare la data eliberării certificatelor de concediu medical iniţiale.