România este în topul țărilor europene cu cei mai mulți tineri care nici nu studiază, nici nu lucrează. Potrivit datelor Eurostat și citate de Hotnews.ro, anul trecut, 11% dintre tinerii europeni nu aveau un loc de muncă și nu urmau niciun program de educație sau formare profesională.
Ponderea acestor tineri variază între 4,9% în Țările de Jos și 19,4% în România. Iar Uniunea Europeană spune că vrea să reducă media de la 11% la 9%. Însă doar 11 țări au atins acest obiectiv, anul trecut.
În general, țările din Europa de Sud și de Sud-Est au cele mai ridicate rate. Raportul OCDE din 2025 arată că 1 din 5 tineri români nu lucrează și nu studiază.
Ratele mari de tineri fără ocupație au la bază două motive principale: tineri șomeri sau tineri în afara forței de muncă, adică tineri care nu-și caută un loc de muncă sau sunt disponibili pentru a munci.
În Uniunea Europeană media celor în afară forței de muncă este mai mare decât rata șomajului în rândul tinerilor.
Însă în România diferenţa este uriaşă. Pe scurt, NU le place munca și nici cu învățatul nu se omoară.

Românii cu credite legate de IRCC vor plăti rate mai mari începând cu 1 octombrie 2025, după ce indicele utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele de retail va urca la 6,06%, de la 5,55% în prezent. Este pentru prima dată în ultimii trei ani când IRCC depășește pragul de 6%. Deși indicele IRCC a urmat trendul general de majorare a costului finanțării, acesta se menține, totuși, mai stabil decât ROBOR, care, în perioadele de vârf, a depășit chiar 7%. În prezent, ROBOR la 3 luni se situează la 6,6%, peste nivelul IRCC.
Creșterea IRCC are impact direct asupra creditelor ipotecare și de consum cu dobândă variabilă. În ultimii ani, mulți români au trecut de la ROBOR la IRCC, considerat inițial mai avantajos. În prezent, peste 400.000 de persoane au credite legate de IRCC, în timp ce aproximativ 191.000 de români mai au împrumuturi ipotecare, Prima Casă și de consum calculate pe baza ROBOR.
Pentru a evidenția efectul acestei creșteri, o simulare realizată pentru Ziarul Financiar de o companie de brokeraj arată că, pentru un credit ipotecar de 400.000 de lei, contractat pe 30 de ani, la un IRCC actual de 5,55% și cu o marjă bancară de 2,2%, rata lunară este de 2.865 lei. De la 1 octombrie, când IRCC va ajunge la 6,06%, rata lunară va crește la 3.008 lei, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 5%.
„Deși creșterea IRCC înseamnă costuri mai mari pentru cei cu dobânzi variabile, piața oferă și soluții avantajoase. Există oferte de credite cu dobândă fixă, chiar mai mici decât nivelul actual al IRCC, ceea ce înseamnă că refinanțarea poate fi o opțiune inteligentă pentru mulți debitori“, a explicat Claudiu Trandafir, expert financiar și broker de credite, pentru sursa citată.
Creșterea IRCC vine în contextul în care românii sunt deja afectați de majorarea TVA și de scumpirile la energie, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetelor familiilor, scrie stiripesurse.ro.

Producția de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele șase luni din 2025, de 3,731 milioane tone echivalent petrol, cu 71.800 tep sub cea din perioada similară a anului trecut (minus 1,9%), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Pe de altă parte, în perioada ianuarie-iunie din acest an, importurile de gaze naturale au crescut cu 52,6% (plus 439.900 tep) față de primul semestru din 2024, până la 1,275 milioane tep.
Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2025 a fost estimată o producție de gaze naturale de 7,79 milioane tep (plus 1,5%), pentru 2026 una de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) și pentru 2027 o producție de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%).
În ceea ce privește importurile, se așteaptă o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul anului 2027 (de minus 6%), în concordanță cu avansul producției, prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar luând în considerare și o menținere a tranzitului către piețe externe, scrie agerpres.ro.

Ministerul Finanțelor a decis să amâne încă o dată aplicarea impozitării la valoarea de piață a proprietăților imobiliare deținute de persoane fizice, potrivit informațiilor stiripesurse.ro.ro. Măsura, prevăzută deja în legislația fiscală și asumată de România prin PNRR și planul fiscal convenit cu Comisia Europeană, urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Decizia vine în contextul în care autoritățile nu au la dispoziție timpul necesar pentru a implementa sistemele informatice și mecanismele de evaluare a proprietăților, au precizat sursele citate. Astfel, introducerea impozitării la valoarea de piață este împinsă pentru anul 2027, iar pentru 2026 va fi aplicat un mecanism tranzitoriu, menit să aducă taxarea mai aproape de realitatea pieței imobiliare. În cazul persoanelor juridice, unde impozitarea se bazează deja pe valoarea stabilită prin evaluări, nu sunt preconizate modificări.
Impozitarea la valoarea de piață trebuia inițial să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025, prin legea de aprobare a OUG 16/2022. Parlamentul a decis atunci să ofere o perioadă de tranziție și să amâne aplicarea cu doi ani. Ulterior, din motive electorale, termenul a fost mutat la 1 ianuarie 2026. Noua amânare va duce aplicarea efectivă abia în 2027.
Chiar dacă nu va fi folosită valoarea de piață, Ministerul Finanțelor are în vedere o creștere a impozitelor prin modificarea bazei de calcul din Codul Fiscal. În prezent, valoarea impozabilă a unei clădiri rezidențiale este determinată în funcție de factori precum rangul localității, zona în care se află imobilul și materialele de construcție. Pe această bază, autoritățile locale aplică o cotă cuprinsă între 0,08% și 0,2%, însă în aproape toate cazurile procentul este stabilit la nivelul minim.
Vicepremierul Barna Tánczos a declarat, într-o intervenție la Digi24, că impozitul pe clădirile rezidențiale ar putea crește cu 60-70%. „Analizele Comisiei Europene și ale Ministerului Finanțelor arată că foarte multe comune nu majorează periodic impozitele, așa cum ar trebui, și depind prea mult de banii de la bugetul central. Este o majorare necesară pentru consolidarea bugetelor locale, astfel încât primăriile să devină cât de cât independente financiar și să poată asigura resurse pentru proiectele de dezvoltare”, a afirmat acesta.
Totodată, vicepremierul a precizat că în discuțiile aflate în desfășurare sunt incluse și impozitele pe autoturisme, cu posibilitatea unor scutiri sau reduceri pentru mașinile electrice, chiar și pentru cele din gama premium.
Creșterile preconizate pentru 2026 ar urma să afecteze în special proprietarii de locuințe și automobile, printr-o majorare semnificativă a sarcinii fiscale. Chiar dacă măsura finală va fi rezultatul unor negocieri, semnalul transmis de autorități este clar: impozitele locale vor crește pentru a aduce venituri suplimentare la bugetele primăriilor.
Astfel, în timp ce aplicarea impozitării la valoarea de piață este din nou amânată, contribuabilii trebuie să se pregătească încă din 2026 pentru taxe mai mari, într-un sistem tranzitoriu care ar putea aduce scumpiri de până la 70% față de nivelul actual.

Reportul cumulat la jocul Loto 6/49, ce va fi organizat joi, depășește 4,47 milioane de euro, în timp ce valoarea premiilor la Joker este de peste 5,71 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă al Loteriei Române, transmis AGERPRES.
În același timp, la Noroc este în joc un report în valoare de peste 2,7 milioane de lei (peste 534.300 de euro), iar la Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report de peste 887.800 de lei (peste 175.300 de euro).
De asemenea, la jocul Super Noroc, categoria I, suma cumulată a sărit de 162.300 de lei (peste 32.000 de euro).
Datele Loteriei Române arată că, duminică, 17 august, la extragerea Noroc s-a câștigat premiul de categoria a III-a în valoare de 83.938,56 lei, biletul norocos fiind jucat pe joaca.loto.ro.
Totodată, la Joker a fost câștigat premiul de categoria a II-a în cuantum de 307.621,43 de lei, cu un bilet jucat la o agenție din Iași, în timp ce la Noroc Plus s-au câștigat la categoria I 1.439.819,36 de lei, bilet completat în aplicația mobilă AmParcat.ro.
Potrivit sursei citate, la Loto 5/40 s-a câștigat premiul de categoria a II-a în valoare de 132.753,5 lei, iar biletul norocos a fost jucat la o agenție din Bârlad.

Afacerile din comerţul cu autovehicule au crescut, în România, cu 3,5%, ca serie brută, în primele şase luni ale acestui an, faţă de intervalul similar din 2024, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, s-au consemnat volume în creştere la: activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+20%), comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+18,5%), comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+1,9%) şi comerţul cu autovehicule (+1,5%), conform sursei.
De asemenea, în acelaşi interval de referinţă, ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor s-a majorat cu 2,7%, arată datele INS.
Datele INS relevă faptul că, în iunie 2025 vs iunie 2024, volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule a crescut cu 12,3%, ca serie brută, datorită rezultatelor din: comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+31,8%), activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+31,3%), comerţul cu autovehicule (+10,5%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+9,8%).
Ca serie ajutată, volumul afacerilor din acelaşi domeniu a fost, de asemenea, pe un trend ascendent, cu un salt de 9,9%.
Conform statisticii oficiale, la nivel comparativ iunie – mai 2025, totalul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule a înregistrat o creştere cu 11,9%, ca serie brută, ca urmare a activităţilor din comerţul cu autovehicule (+17,3%), comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+5,1%) şi activităţilor de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+1,2%). În schimb, comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor a scăzut cu 0,3%.
O majorare a afacerilor pe acest segment s-a consemnat şi ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, respectiv de 4,6%, în iunie, anul curent, faţă de luna anterioară, scrie bursa.ro.

Sectorul medical, atât cel privat, cât și cel de stat, este domeniul despre care românii cred că va face cel mai bine față unei crize financiare, evaluând stabilitatea pe care ar putea să o aibă ca angajator. Astfel, aproape 27% dintre participanții la cel mai recent sondaj eJobs sunt de părere că acesta este cel mai stabil sector, din punctul de vedere al locurilor de muncă, în această perioadă. 24,1% mizează pe sectorul public și 24% pe industria alimentară. Sectorul farmaceutic este un alt domeniu despre care românii cred că va face față fără mari probleme dificultăților economice. Pe de altă parte, domenii precum imobiliare, turism, asigurări sau HoReCa sunt considerate mai fragile în fața fluctuațiilor economice și, prin urmare, beneficiază de indici de încredere scăzuți ca angajatori.
Principalul criteriu în funcție de care evaluează un sector de activitate ca fiind de încredere este stabilitatea locului de muncă, asa cum arată răspunsurile a 83% dintre participanți. Urmează salariul mediu net și beneficiile care se oferă în mod uzual în domeniul respectiv, posibilitatea de a crește profesional și vechimea pe care angajatorii mari din domeniul respectiv o au în piață.
Un alt element de noutate este procentul atât de mare, de 75%, al celor care spun ferm că sunt dispuși să treacă printr-o recalificare profesională pentru a depăși mai ușor o perioadă instabilă din punct de vedere economic. 21% nu sunt deciși, dar iau în calcul această variantă, dacă oportunitatea apare și este necesar și doar 4% spun un „nu” hotărât.
Ca profil de companie, companiile mari, multinaționale sunt văzute ca fiind cele mai sigure și cele mai solide în fața incertitudinilor economice, urmate, la scurtă distanță, de companiile de stat. Doar 10% dintre participanții la sondaj acordă încredere crescută start-up-urilor și companiilor antreprenoriale.
Sondajul a fost realizat în luna iulie, pe un eșantion de 1.050 de respondenți care, în momentul de față lucrează.