În România, peste 250.000 de locuințe sunt neocupate, iar acest număr continuă să crească într-un ritm alarmant. Conform datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică, locuințele goale ar putea umple un județ de dimensiunea Brașovului. Creșterea acestui tip de locuințe a fost de 70% între cele două recensăminte, în timp ce numărul total al locuințelor a crescut cu doar 13%. Aproape un sfert din stocul total de locuințe din țară sunt neocupate, iar aceste locuințe variază de la reședințe principale în care proprietarii nu locuiesc permanent, până la case de vacanță sau reședințe secundare lăsate goale, relatează HotNews.ro.
Cele mai multe locuințe goale se află în Capitală, cu un număr de peste 200.000 de unități locative neocupate. Totodată, județele din sudul și vestul țării sunt cele mai afectate de acest fenomen, cu Mehedinți, Caraș-Severin și Vâlcea în fruntea listei. În aceste județe, aproape 40% din locuințele existente sunt neocupate. În termeni absoluți, Capitala rămâne lider, însă în termeni relativi, județele menționate sunt mult mai afectate de problema locuințelor goale.
Județul Iași a înregistrat o creștere semnificativă a locuințelor goale, cu aproape 3 ori mai multe locuințe neocupate față de 2011. De la aproximativ 41.000 de locuințe goale în urmă cu câțiva ani, numărul acestora a ajuns la aproape 130.000. Această explozie a locuințelor neocupate reflectă o tendință mai largă de mutare a populației în alte regiuni ale țării sau chiar în afaceri care nu necesită stabilirea unei locuințe permanente în anumite zone.
Conform statisticilor, mai mult de jumătate dintre locuințele goale sunt în mediul urban (50,3%), iar 80% din casele de vacanță se regăsesc în zonele rurale. De asemenea, majoritatea caselor de vacanță sunt concentrate în județele Prahova, Buzău, Argeș și Cluj. În aceste județe, de regulă, locuințele sunt folosite mai mult pentru relaxare și petrecerea vacanței, dar rămân goale o mare parte din an.
Pe lângă creșterea locuințelor goale, un alt fenomen observat în ultimele statistici este scăderea numărului de locuințe secundare. În 2011, existau 1,25 milioane de locuințe secundare, iar acum acest număr a scăzut la aproximativ 930.000. Această scădere a locuințelor secundare este legată de schimbările comportamentale ale populației și de migrarea către alte zone unde cererea pentru locuințe este mai mare.
Creșterea numărului de locuințe neocupate ridică întrebări importante pentru piața imobiliară din România, dar și pentru economiile locale. Locuințele goale, multe dintre ele fiind în zone periferice sau mai puțin dezvoltate, reflectă o problemă semnificativă privind gestionarea eficientă a resurselor imobiliare și impactul acestora asupra pieței muncii. De asemenea, multe dintre aceste locuințe goale ar putea fi utilizate mai eficient, dacă ar exista o politică națională mai clară în privința locuințelor și d

Cotaţiile la ţiţei înregistrau miercuri cel mai puternic declin din ultimii patru ani, în timp ce cotaţiile unor materii prime, inclusiv metalele de bază, au scăzut, în contextul intensificării războiului comercial dintre China şi SUA.
Pieţele bursiere din Asia şi cele din America de Nord şi-au extins scăderea, în condiţiile în care taxele vamale combinate impuse de SUA la importurile din China au ajuns la 104%, sporind temerile privind o recesiune mondială.
„Cotaţiile la ţiţei scad în continuare, pe fondul semnelor de escaladare a războiului comercial. Cotaţiile la cupru s-au redus cu aproape 10%, după ce preşedintele Trump a anunţat noi taxe vamale”, au apreciat analiştii de la ANZ. De asemenea, OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) a anunţat în mod neaşteptat că va continua cu planurile de a majora producţia de ţiţei.
Marţi, SUA au anunţat că taxele vamale mai ridicate la importurile din China vor intra în vigoare imediat după miezul nopţii, chiar dacă oficialii de la Washington se grăbesc să înceapă discuţii cu alţi parteneri comerciali afectaţi de tarife.
Temerile privind reducerea cererii de petrol, alimentate de extinderea războiului comercial dintre China şi SUA, primele două economii mondiale, şi majorarea perspectivelor privind aprovizionarea au dus la cel mai sever declin din ultimii patru ani al cotaţiilor la ţiţei.
„Măsurile de retorsiune agresive ale Chinei diminuează şansele unui acord rapid între cele mai mari economii mondiale, sporind temerile privind o recesiune globală”, a explicat Ye Lin, vicepreşedinte în cadrul Rystad Energy, scrie Agerpres.ro.
Analiştii se aşteptau ca cererea de petrol a Chinei să crească cu până la 100.000 de barili pe zi (bpd) dar „aceste previziuni sunt acum incerte, din cauza războiului comercial, deşi măsurile solide de stimulare a consumului intern ar putea atenua pierderile”, a adăugat Ye Lin.
Din 2 aprilie, când SUA au anunţat taxe vamale mai ridicate asupra partenerilor comerciali, cotaţiile la ţiţei au pierdut aproximativ o cincime din valoare, cel mai sever declin timp de cinci zile din martie 2022 până în prezent.
La Shanghai Futures Exchange cotaţiile la metalele de bază au scăzut, în special la cupru şi minereu de fier, pe fondul temerilor privind o recesiune globală. China este cel mai mare consumator de metale din lume.

Curtea Constituțională a decis că foștii ofițeri de informații SRI și SIE pot să ocupe funcții de conducere în judecătorii, tribunale, curți de apel și Parchete. Decizia nu este valabilă pentru cei care au făcut parte din Securitatea comunistă, care rămân cu această interdicție, conform deciziei CCR.
Este vorba despre o decizie a judecătorilor de la Curtea Constituțională prin care s-a înlocuit această sintagmă – „respectiv care au făcut parte din serviciile de informații” – din articolele de lege care fac referire la statutul judecătorilor și la statutul procurorilor, ceea ce înseamnă că pot face parte din conducerea instanțelor de judecată: judecătorii, tribunale, curți de apel, dar și la parchete, inclusiv foști ofițeri de informații din Serviciul Român de Informații și din Serviciu de Informații Externe.
Astfel, în următoarea perioadă, având în vedere această decizie a Curții Constituționale, care are și aplicabilitate imediată, pot face parte din conducerea instanțelor de judecată și a parchetelor persoane care au lucrat pentru SIE și SRI și care nu mai fac parte din sistem.
Se păstrează această interdicție cu privire la persoanele care au făcut parte din Securitatea comunistă.
Judecătorii au fost sesizați să ia o decizie în legătură cu discriminarea care a fost invocată în ceea ce privește aceste persoane care au făcut parte din serviciile secrete.
Vom vedea care vor fi primii ofițeri de informații care au făcut parte din serviciile secrete, care vor aplica și vor candida pentru funcții de conducere în tribunale, curți de apel și parchete, scrie antena3.ro.

Scăderea prețului țițeiul înseamnă carburanți mai ieftini, inclusiv pentru șoferii din România. Dar, deși plătim mai puțin la pompă, nu este neapărat o veste bună pentru noi. Acest lucru poate fi și un semn de încetinire economică pe plan global, chiar recesiune.
Țițeiul a continuat să scadă pe burse după anunțul președintelui american Donald Trump de a crește taxele vamale. De exemplu, petrolul pe bursa americană a ajuns la 64 dolari pe baril și la cel mai scăzut nivel din 2021 încoace, din vremea pandemiei. Asta arată îngrijorări ale pieței că ar putea escalada acest război comercial și că ar putea să deranjeze cererea globală de carburanți odată cu economia.
În plus, ce mai știm este că statele OPEC au convenit să majoreze producția inclusiv în luna mai. Prin urmare, sunt așteptate ieftiniri și la benzinăriile din România, chiar mai mari decât cele pe care le-am văzut în ultima perioadă.
Pentru că au fost câteva ieftiniri repetate, unele benzinării au scăzut prețul chiar și acum, în weekend, și vedem că, în medie, un litru de benzină ajunge la 7,27 lei, iar motorina la 7,45 lei. Asta înseamnă că plătim cam cu 20 lei mai puțin pentru un plin.
Pe de altă parte, chiar dacă vedem pe bursele internaționale că și energia s-a mai ieftinit în această perioadă, nu ne putem aștepta și la facturi mai mici în România, din contră, vor crește de la finalul lunii iunie.
Pentru moment, Guvernul a decis să prelungească aceste plafoane pentru încă trei luni. Acum plătim 0,68 RON pentru un consum mic, sub 100 de kilowați oră, până la un leu și 0,30 RON pentru un consum mare, de peste 300 de kilowați oră, dar apoi, după luna iulie, cei mai mulți consumatori vor plăti mai mult după expirare energie la un ban pe kilowatt-oră și e complet nesustenabil.
Bineînțeles, totul depinde de cum va evolua piața în următoarele luni și eventualele șocuri, dar dacă ar rămâne la nivelul anunțat acum de unii furnizori, facturile s-ar putea dubla pentru cei mai mulți consumatori, conform stirileprotv.ro.

România are aproximativ patru milioane de persoane inactive economic, respectiv fără loc de muncă și care nu caută activ angajare, arată datele unui studiu realizat de o platformă online pentru locuri de muncă.
Potrivit Delucru.ro, din totalul celor fără loc de muncă, peste două milioane și-ar dori să muncească, însă nu știu cum să o facă într-o economie digitalizată, unde platformele clasice de joburi presupun abilități digitale minime.
‘Transformarea digitală a economiei a adus beneficii multiple pe piața muncii, dar a și creat o prăpastie între cei incluși digital și cei excluși. România se află constant pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește alfabetizarea digitală: doar 28% dintre cetățeni aveau în 2023 competențe digitale de bază sau peste, comparativ cu media UE de 55%. Disparitatea este mai profundă în rândul populației vulnerabile. Doar 25% dintre femeile de peste 65 de ani dețin competențe digitale de bază, față de peste 70% dintre tinerele de 25-34 de ani. Această diferență de acces la instrumentele digitale conduce la o excludere involuntară de pe piața muncii’, se precizează în analiza de specialitate.
Din eșantionul de patru milioane de persoane inactive economic, mare parte – persoane peste 45 de ani, fără competențe digitale, din mediul rural sau urban periferic – continuă să se bazeze pe metode tradiționale de angajare, însă doar 2% dintre ei își găsesc de lucru prin recomandări personale și doar 1% prin anunțuri în ziare sau la aviziere locale.
De asemenea, 4% reușesc să ocupe un post prin prezentarea directă la firme, dar cu efort logistic și lipsă de transparență, în timp ce 1% prin agențiile de stat pentru ocuparea forței de muncă.
În acest context, platforma DeLucru.ro răspunde nevoii de a crea un spațiu simplu, prietenos și accesibil pentru toți cei care vor să muncească, dar nu pot naviga platformele clasice de recrutare și oferă: crearea unui cont e utilizator în câțiva pași simpli; posibilitatea de a aplica sau publica un anunț de muncă fără abilități tehnice avansate; acces prin telefon sau SMS, cu asistență dedicată pentru cei nefamiliarizați cu mediul digital; oferte de muncă part-time, ocazională, sezonieră sau cu ziua, inclusiv pentru muncitori necalificați sau persoane aflate la început de drum.
DeLucru.ro este o platformă pentru toți cei care vor să găsească rapid un loc de muncă, indiferent de nivelul de competențe digitale sau profesionale.

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cât și la propunerea Ministerului Finanțelor, a fost publicat, în transparență decizională, un act normativ prin care unitățile administrativ-teritoriale pot solicita contractarea de împrumuturi, de la Trezoreria Statului, în limita sumei de 1,5 miliarde de lei, pentru asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, inclusiv pentru instituţiile publice finanţate integral din bugetul local şi pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporţional cu obligațiile care le revin.

Actul normativ ar urma să intre în vigoare după ce va fi adoptat de Executiv și publicat în Monitorul Oficial al României.

Modalitatea de acordare a împrumuturilor soluționează unele probleme urgente ale autorităților administrației publice locale, ținând cont de faptul că, în prezent, potrivit unei analize realizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, sunt în implementare 7.659 de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, iar, în cazul unora dintre ele unitățile administrativ-teritoriale, au dificultăți în asigurarea resurselor financiare, din bugetele locale, pentru plata cheltuielilor neeligibile sau a cofinanțării.

„Prin această măsură, sprijinim unitățile administrativ-teritoriale care au înregistrat dificultăți în continuarea proiectelor, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale. Finalizarea proiectelor are, ca principal obiectiv, creșterea calității serviciilor publice pentru cetățeni”, a precizat ministrul Cseke Attila.

Prin mecanismul propus, se creează atât posibilitatea contractării unor împrumuturi pentru asigurarea finanţării cheltuielilor neeligibile, a prefinanţării şi/sau cofinanţării acestora, cât și posibilitatea refinanțării datoriei publice locale ce decurge din împrumuturile contractate din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului.

Dobânda aferentă împrumuturilor este ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcție de scadența împrumuturilor, iar rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabilește astfel: 1 punct procentual pentru scadențe de până la 3 ani inclusiv, 1,5 puncte procentuale pentru scadențe între 3 și 5 ani inclusiv, respectiv 2 puncte procentuale pentru scadențe între 5 și 10 ani inclusiv. Împrumuturile pot beneficia de o perioadă de grație de 12 luni, iar rambursarea acestora se poate face între 1 și 10 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate.

Creditele contractate, conform proiectului de act normativ, constituie o excepție de la limita de îndatorare prevăzută prin lege, iar, pentru a asigura accesibilitatea la această măsură și pentru localitățile mai mici, sunt prevăzute plafoane în funcție de mărimea localităților. Astfel, județele vor putea contracta cel mult 35 de milioane de lei, municipiile reședință de județ și sectoarele municipiului București – câte 30 de milioane de lei, municipiile – câte 20 de milioane de lei, iar orașele și comunele au plafoane nelimitate.

Termenul-limită de depunere, la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice, a documentelor necesare pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este 31 octombrie 2025.

România a devenit în 2024 cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, depășind pentru prima dată Olanda, potrivit b1tv.ro. Producția României a atins aproape 360.000 de terajouli (TJ), în timp ce Olanda a produs 322.500 TJ.
Deși Olanda a extras un volum mai mare (9,7 miliarde mc față de 9,4 miliarde mc în România), raportarea pe baza Puterii Calorice Superioare (PCS) plasează România în fruntea producătorilor europeni.
În 2023, Olanda încă deținea primul loc în producția de gaze naturale din UE, cu 394.186 TJ, urmată de România cu 356.572 TJ. Situația s-a schimbat în 2024, când producția României a depășit-o pe cea olandeză în fiecare lună, cu excepția lunii ianuarie.
Deși România este acum liderul producției de gaze în UE, aceasta acoperă doar aproximativ 3% din consumul total european. Consumul intern al statelor UE a fost de 12,7 milioane TJ în 2024, fiind acoperit în proporție de 90% din importuri, în principal din Norvegia și SUA.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025 începe vineri, la ora 00:00, și se încheie pe data de 3 mai, la ora 7:00. Timp de 30 de zile, cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni vor încerca să convingă electoratul să le acorde votul pe 4 mai.

Regulile pe care trebuie să le respecte cei 11 candidați

În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă:

• afișe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate în locurile speciale pentru afișaj;
• materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
• publicitate în presa scrisă;
• materiale de propagandă electorală online;
• broșuri, pliante și alte materiale tipărite.

Toate materialele publicitare politice (materialele de propagandă electorală) trebuie evidențiate conform Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 9/2025 privind modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru președintele României din anul 2025.

În campanie, primarii le asigură candidaților panouri electorale distincte de cele amplasate pentru alte tipuri de alegeri. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral.

Prin panou electoral se înțelege suprafața plană continuă sau ansamblul de suprafețe plane dispuse într-un areal sau perimetru compact, având destinația de asigurare a afișajului electoral, astfel cum este stabilită prin dispoziție a primarului.

Sunt interzise materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) care combină culorile într-o succesiune ce reproduce drapelul României sau al altui stat, indiferent de mediul de publicare a acestora, cu excepția situației în care respectiva succesiune de culori este reprodusă de semnul electoral al competitorului electoral.

Sunt interzise utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum și cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă și oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În preziua votării și în ziua votării, îndepărtarea materialelor publicitare politice (materialelor de propagandă electorală) de orice tip din clădirea sediului secției de votare din țară și de pe respectiva clădire se dispune de președintele biroului electoral al secției de votare și se duce la îndeplinire prin persoanele desemnate de primar, de îndată.

Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.

În eventualitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, campania va începe de la data validării rezultatelor primului tur de către Curtea Constituțională și se va încheia la data de 17 mai, ora 7:00.

Ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale 2025

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 22 martie, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale din luna mai.

Conform BEC, ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidați este următoarea:

• poziția 1 – George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)
• poziția 2 – George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
• poziția 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România)
• poziția 4 – Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
• poziția 5 – Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)
• poziția 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)
• poziția 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
• poziția 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
• poziția 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
• poziția 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
• poziția 11 – Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).

Cinci candidați – Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș, Silviu Predoiu și Sebastian-Constantin Popescu – au intrat în cursa electorală și la scrutinul prezidențial de anul trecut, șefa USR reușind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituțională, scrie antena3.ro.