Doar 2 din 10 români au locuințele asigurate împotriva dezastrelor naturale. În contextul creșterii frecvenței fenomenelor meteo-extreme și acutremurelor, autoritățile avertizează asupra importanței acestei asigurări. Conferința pentru asigurarea locuințelor împotriva dezastrelor naturale la care au fost prezente autorități locale s-a desfășurat în foierul Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova și a avut ca scop informarea populației.
În cadrul conferinţei, s-a punctat faptul că un dezastru se poate întâmpla oricând. Poliţia locală a acordat mai multe amenzi asociaţiilor de proprietari deoarece nu au asigurări.
Statisticile sunt alarmante. 8 din 10 români știu că asigurarea împotriva dezastrelor naturale este obligatorie, dar doar 2 din 10 au această poliță, deși costă doar 130 de lei pe an. Despăgubirile pot ajunge până la 100 de mii de lei în funcție de materialele din care este făcută locuința.
Conferința a fost organizată de Antena 3 CNN în parteneriat cu Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România.

Un număr de 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora oficială de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 03:00 va deveni ora 04:00, informează CFR SA.
„Modificarea nu determină schimbări majore în circulaţia trenurilor, însă anumite trenuri de călători aflate în parcurs la ora schimbării vor înregistra ajustări sau întârzieri”, se arată într-un comunicat al companiei.
Impactul asupra circulaţiei trenurilor va fi următorul: trenurile aflate în circulaţie la ora 03:00 vor avea întârzieri, întrucât ora 03:00 devine ora 04:00; trenurile care urmează să plece după ora 04:00 vor circula conform orarului stabilit.
Trenurile internaţionale care tranzitează graniţele cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina şi Bulgaria vor circula conform mersului de tren valabil pentru ora de vară.
La nivel naţional, 80 de trenuri de călători sunt afectate de această modificare, dintre care: 35 de trenuri vor staţiona pentru adaptarea la noua oră; 40 de trenuri vor fi afectate în parcurs; 5 trenuri vor fi anulate, iar un tren suplimentar va fi introdus pentru a asigura continuitatea serviciilor, scrie tvrinfo.ro.

Directorul Casei Naţionale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a anunţat când vor începe să fie distribuite ajutoarele pensionarilor. Potrivit acestuia, plata sprijinului de 400 de lei va începe din aprilie.
„Casa Națională de Pensii a trebuit să implementeze aceste măsuri prevăzute de Ordonanța 12/2025, privind acordarea acestui sprijin financiar persoanelor vulnerabile. Acest plafon de 2.574 de lei este eligibil pentru peste 2,5 milioane de persoane, chiar 2,6 milioane dacă includem și celelalte sisteme neintegrate. Impactul financiar pentru plata acestui sprijin este de 2,1 miliarde de lei, iar sumele vor fi acordate în două tranșe egale: 400 de lei în aprilie și 400 de lei în decembrie”, a anunţat preşedintele CNPP, Daniel Baciu.
Acesta a anunţat că începând cu luna aprilie, ajutoarele vor fi trimise către pensionari. Acesta a anunţat că taloanele deja au fost tipărite şi trimise către Poşta Română.
„Taloanele de pensie au fost deja tipărite și trimise către Poșta Română. Suma acordată este clar evidențiată pe talon, distinct față de pensie, iar totalul este afișat în partea stângă. Astfel, pensionarii vor vedea clar atât pensia cuvenită, cât și sprijinul financiar. Începând din prima zi lucrătoare a lunii aprilie 2025, aceștia vor primi atât pensia, cât și sprijinul financiar acordat”, a adăugat Daniel Baciu.
Daniel Baciu a subliniat şi cele trei beneficii care se acordă pensionarilor prin acest plafon.
„Vorbim de cele trei beneficii care se acordă pensionarilor tot vis-a-vis de acel plafon. Vorbim despre cei care beneficiază de acel stafon pentru medicamente compensate în proporție de 90%. Acest sprijin financiar nu se ia în calcul, în baza de calcul, deci este exclus. Vorbim de pensionarii care merg la tratament și cumpăr acele bilete de tratament, iar ei sunt pe confort legii, trebuie să plătească o contribuție de 50% din valoarea pensiei. Acest sprijini financiar nu este luat în calcul în această bază și vorbim de acele persoane care primesc acel venit minim de incluziune acordat prin Agenția Națională de Prestații Sociale, iar această sumă nu intră în baza lor de calcul”, a anunţat acesta, conform antena3.ro.

Rata șomajului înregistrată la nivel național, la sfârșitul lunii februarie 2025, a fost de 3,37%, în scădere cu 0,01 puncte procentuale raportat la cea din luna anterioară, informează vineri Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Potrivit instituției, numărul total de șomeri la finele lunii februarie 2025 a fost de 268.393 de persoane.
Din totalul șomerilor înregistrați, 58.419 au fost șomeri indemnizați și 209.974 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a scăzut cu 2.088 de persoane, în timp ce numărul șomerilor neindemnizați a crescut cu 1.316 de persoane față de luna precedentă.
Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii februarie se prezintă astfel: 71.382 șomeri provin din mediul urban, iar 197.011 șomeri oodin mediul rural.
Numărul șomerilor femei la 28 februarie 2025 era de 124.400 de persoane, în timp ce numărul șomerilor bărbați era de 143.993 de persoane.
Cei mai mulți șomeri aveau între 40 și 49 de ani (68.695), urmați de cei cu vârsta peste 55 ani (61.251), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (15.614).
Referitor la structura șomajului după nivelul de educație, șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (31,54%), scrie agerpres.ro.

Autoritățile avertizează cetățenii cu privire la intensificarea tentativelor de fraudă de tip ‘spoofing’, în care atacatorii folosesc numere de telefon sau identități vizuale care imită instituții publice, precum DIICOT, ANAF, Poliția Română sau BNR. Într-un mesaj de avertizare postat pe site-ul DIICOT, autoritățile explică faptul că scopul acestor atacuri este obținerea de date personale, acces la conturi bancare sau transferuri frauduloase de bani.

Infractorii sună sau trimit mesaje SMS/email care par a proveni de la autorități, folosind un limbaj oficial, numere reale și adrese de email falsificate. Sunt invocate dosare penale, datorii fiscale sau verificări urgente, cerându-se date bancare, coduri de autentificare sau plăți în conturi sub pretextul ‘verificării’, spune DIICOT, conform agerpres.ro.

*** Cum funcționează frauda?

Atacatorii contactează victimele folosind un număr de telefon care pare a fi asociat cu o instituție publică. În realitate, numărul afișat nu este cel real, ci este falsificat printr-o tehnică numită ‘spoofing’. Aceasta implică folosirea tehnologiei Voice over IP (VoIP) pentru a masca numărul real al apelantului, exploatând informațiile de contact ale victimei fără acordul acesteia.

Există instrumente online care facilitează astfel de atacuri, unele oferite contra cost. Totuși, atacatorii pot crea propriile instrumente cu resurse limitate, ascunzându-și numărul real și afișând unul falsificat pentru a câștiga încrederea victimei.

***

Ce este spoofing-ul cu număr legitim? Este o tehnică prin care infractorii falsifică informațiile transmise în identificatorul apelantului (caller ID), astfel încât să apară pe ecranul victimei un număr oficial sau recunoscut – precum cel al unei instituții publice.

Aceasta le permite atacatorilor: să câștige încrederea victimei (apelul pare autentic); să obțină date personale (CNP, coduri IBAN, parole, coduri de autentificare etc.); să convingă victima să facă plăți sau transferuri de bani; să obțină acces la conturi bancare sau alte servicii sensibile.

***

Cum se poate proteja populația? DIICOT recomandă:
* nu divulga informații personale la telefon – instituțiile publice nu solicită niciodată date sensibile prin apel telefonic;
*verifică autenticitatea apelului – sună înapoi la numărul oficial al instituției (verificat pe site-ul real);
* nu accesa linkuri primite prin SMS sau email nesolicitat;
* verifică adresa reală a site-ului sau expeditorului;
* instalează un antivirus și folosește aplicații care detectează spoofing-ul;
* raportează tentativa la DNSC (https://dnsc.ro/contact).

Deficitul bugetar s-a situat la 1,58% din PIB, după primele două luni din acest an, comparativ cu 1,64% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri de Ministerul Finanțelor.
‘Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde lei, respectiv 1,58% din PIB, față de deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent celor două luni ale anului 2024’, se menționează în documentul publicat de MF.
În ianuarie, deficitul bugetar a fost de 0,58% din PIB.
După primele două luni, veniturile totale au însumat 89,66 miliarde lei, în creștere cu 3,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, și accize, iar cheltuielile, în sumă de 119,90 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB, scrie agerpres.ro.

Tribunalul București a admis o cerere depusă de Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist și a anulat certificatul de revoluționar primit de fostul președinte Ion Iliescu.
‘Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant în contradictoriu cu pârâtul Iliescu Ion. Anulează certificatul preschimbat de luptător remarcat prin fapte deosebite LRM-I seria 00011 emis pe numele pârâtului. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul București – Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal’, se arată în decizia tribunalului.
Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989, instituție aflată în subordinea Guvernului, a cerut în instanță anularea și retragerea titlului de luptător pentru victoria Revoluției din 1989 pentru fostul președinte Ion Iliescu.
Potrivit unui document emis de reclamant, o comisie din cadrul Secretariatului a constatat, atât din CV-ul aflat pe internet, cât și din materialele din presă, că Ion Iliescu a intrat în Uniunea Tineretului Comunist în anul 1944 și în Partidul Comunist Român în anul 1953, unde a avansat în carieră, devenind secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist din 1956 și membru al CC al PCR.
‘Având în vedere faptul că în 1971, a deținut funcția de secretar al Comitetului Central al PCR, coroborat cu funcția de conducere deținută la UTC al PCR, comisia constată că sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 341/2004 modificată prin Legea 242. (…) De prevederile legii nu beneficiază persoanele care sunt dovedite că în perioada 1945 – 1989 au deținut cel puțin o demnitate sau o funcție de conducere în cadrul organelor de conducere la nivel local, regional sau național ale PCR, motiv pentru care în unanimitate decide demararea procedurii administrative de anulare a Certificatului LRM’, se arată în documentul citat.
Persoanele care au certificat de revoluționar beneficiază de mai multe facilități, printre care: prioritate la cumpărarea sau închirierea de locuințe din fondul de stat; facilități la credite imobiliare; medicamente gratuite; acces gratuit la sanatorii și baze de tratament; transport urban gratuit cu mijloacele de transport în comun; scutirea de plata taxelor și impozitelor pentru clădiri și terenul aferent; posibilitatea cumulării pensiei cu orice alte venituri.
Demersurile pentru anularea certificatului de revoluționar au început în iunie 2022, în urma unei cereri depuse la Secretariat de Asociația 21 Decembrie, care susținea că Ion Iliescu nu îndeplinește condițiile de obținere a titlului de luptător pentru victoria Revoluției, scrie agerpres.ro.

Noi detalii ies la iveală în urma perchezițiilor efectuate de polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi București în Capitală și în opt județe, într-un dosar de fraudă și corupție care zguduie Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători – CFR Călători. Potrivit unor surse judiciare, ancheta vizează activități ilegale desfășurate în perioada 2022–2023, în care sunt implicați 35 de angajați ai companiei, toți cu funcția de controlor de tren.
Sursele indică faptul că suspecții ar fi folosit tabletele repartizate nominal de către angajator pentru a accesa ilegal bazele de date ale instituției, atât în afara orelor de program, cât și în timpul serviciului. Aceștia ar fi rezervat în mod fraudulos locuri în vagoanele de tren, inclusiv în cele pe care nu le deserveau potrivit programării, blocând astfel locurile respective în sistemul informatic al CFR și împiedicând vânzarea lor prin canalele oficiale – case de bilete, automate de tip kiosk și platforma online.
O a doua componentă a schemei frauduloase vizează însoțitorii de vagoane de dormit și cușetă, care ar fi introdus în mod fals în aplicația XSell Mobile datele unor elevi care beneficiau de gratuitate la călătoria cu trenul. Biletele astfel emise nu au fost folosite de elevii respectivi, ci de persoane necunoscute, care nu achitau contravaloarea călătoriei.
Prin aceste metode, suspecții au generat rapoarte lunare fictive privind numărul de elevi transportați gratuit, determinând funcționari ai CFR Călători să inducă în eroare Autoritatea pentru Reformă Feroviară. În baza acestor raportări false, instituția ar fi solicitat decontarea contravalorii biletelor de la Ministerul Transporturilor, producând astfel o pagubă semnificativă în bugetul public.
În această cauză, toate cele 35 de persoane vizate vor fi aduse la audieri, în baza mandatelor de aducere emise, la sediul Secției Regionale de Poliție Transporturi București.
Ancheta, coordonată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, nu vizează membri ai conducerii CFR Călători sau angajați ai Ministerului Transporturilor, potrivit acelorași surse.
Investigația se află în plină desfășurare, iar autoritățile urmează să stabilească întinderea prejudiciului și eventualele conexiuni cu alte persoane sau structuri implicate, scrie stiripesurse.ro.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Centrelor Județene, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în lunile octombrie, noiembrie, decembrie și trimestrul IV, an 2024.

Suma plătită este în valoare de 11.387.628 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și

Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.