Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) i-a interzis președintei SOS, Diana Șoșoacă, să intre în Ucraina pentru o perioadă de trei ani, transmite Ukrainskaia Pravda. Potrivit serviciului ucrainean de informaţii, Șoșoacă îi trimite scrisori președintelui rus Vladimir Putin în care laudă invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina şi solicită anexarea statului ucrainean. De asemenea, SBU precizează că Şoşoacă pune la îndoială suveranitatea Ucrainei şi frontierele recunoscute la nivel internaţional, în special în regiunile sale de vest şi sud-vest.
În plus, afirmă SBU, Diana Șoșoacă răspândeşte în mod regulat naraţiunile Kremlinului în timpul apariţiilor sale publice în România şi în alte ţări ale UE.
Diana Șoșoacă, președintele SOS România, i-a transmis o scrisoare președintelui rus Vladimir Putin, după ce Biroul Electoral Central (BEC) i-a respins candidatura la alegeri. „Prezidenţiabil respins din cauza faptului că am propus mereu ca România să aibă o relaţie bună cu Federaţia Rusă”, a spus aceasta.
„Eram interzisă și înainte. Având în vedere că statul Ucraina nu există, că este un stat artificial și a cărui putere ilegală și neconstituționala îmi discriminează românii din Bucovina de Nord, Bugeac, Hotin etc… ignor și nu dau doi bani pe interdicția lor”, a reacționat luni seară, la scurt timp, Diana Șoșoacă, într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.
„EU VOI INTRA ORIUNDE, ORICÂND, ORICUM PE PĂMÂNTUL NOSTRU ROMÂNESC DIN BUCOVINA DE NORD. BUCOVINA DE NORD ESTE ROMÂNIA!”, a adăugat ea, folosind majuscule.
„Iar ăștia ce se dau a fi stat ucrainean au demonstrat azi că sunt neofasciști și criminali. JOS ZELENSKI! TRĂIASCĂ BUCOVINA LIBERĂ ȘI UNITĂ CU PATRIA MAMĂ ROMÂNIA”, a mai scris europarlamentara.
„Am fost informată că există o amenințare foarte serioasă și iminentă la adresa vieții mele prin faptul că Serviciul Secret al Ucrainei SBU a ieșit în față cu acest anunț în loc să lase MAE ucrainean să se ocupe de comunicare. SBU arată în acest fel că se ocupă în mod direct de mine. SBU este acel serviciu infam care organizează asasinate în străinătate…”, a adăugat lidera SOS România, conform antena3.ro.

După săptămâna aceasta, în care frigul și ninsoarea par să fi pus stăpânire pe România, temperaturile devin mai blânde, chiar mai ridicate decât cele normale pentru sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, potrivit prognozei pentru perioada 17 martie – 14 aprilie, transmisă marți de ANM, informează stiripesurse.ro.

Săptămâna 17 – 24 martie

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile vestice și nordice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Săptămâna 24 – 31 martie

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii țări, dar mai ales în jumătatea nordică a teritoriului. Cantitățile de precipitații se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval în toate regiunile.

Săptămâna 31 martie – 7 aprilie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval în toate regiunile.

Săptămâna 7 – 14 aprilie

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi în general apropiate de cele normale, cu posibilitatea unui ușor excedent în zonele montane.

Elevii din clasele a VIII-a susțin, marți, proba la Matematică din cadrul simulării Evaluării Naționale, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației. Elevii din partea minorităților naționale vor susține miercuri proba de limba și literatura maternă.
Rezultatele vor fi comunicate individual în data de 31 martie și vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și în consiliile profesorale, în vederea adoptării unor măsuri punctuale adecvate pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.
‘Dat fiind că rezultatele se comunică individual, nu prin afișare, nu se vor înmâna elevilor coduri individuale pentru anonimizare’, menționează Ministerul Educației și Cercetării.
La simulare, care se va desfășura în peste 3.500 de unități de învățământ/centre de examen, sunt așteptați să participe peste 173.000 de elevi de clasa a VIII-a. Pentru proba de limbă maternă sunt înscriși circa 10.000 de elevi.
Obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor la nivel național sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unui examen real și optimizarea rezultatelor obținute de către elevi la finalul studiilor gimnaziale.
Notele obținute nu se trec în catalog însă prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului/a părintelui, acestea pot fi trecute în catalog.
Evaluarea lucrărilor redactate de elevii participanți se va realiza digitalizat prin intermediul platformei de evaluare digitalizată, scrie agerpres.ro.

Apicultorii români solicită un sprijin financiar pentru menţinerea familiilor de albine şi introducerea licenţelor de import pentru produsele apicole în vederea protejării producţiei autohtone de miere de importurile extracomunitare, potrivit Agerpres.ro.
„Preţul mierii a rămas constant de mic în ultimii doi ani de zile, deşi costurile de producţie au crescut cu 40%. Ofertele pentru valorificarea mierii primite de noi de la firmele cu care lucrăm au fost undeva între 6-7 lei pe kilogramul de miere, atât timp cât pe noi ne costă aproape dublu. Sigur că pe fondul războiului din Ucraina a intrat miere pe baza acelor licenţe de export ale Ucrainei către Uniunea Europeană, cu toate că noi am solicitat şi în scris şi verbal domnului ministru al Agriculturii să introducă licenţe de import, aşa cum a introdus la carnea pasăre şi la alte produse.
Mierea, deşi era trecută iniţial în acea grupă de produse, până la urmă nu a rămas pe listă şi din acest punct de vedere importurile au continuat”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
„A intrat în Europa miere falsificată”
În opinia sa, pe piaţa autohtonă la fel ca şi în Uniunea Europeană a intrat miere falsificată, deşi multe dintre ţările europene pot să îşi acopere cea mai mare parte a consumului din producţiile proprii.
„Problema nu este că au continuat aceste importuri, ci că a intrat în Europa miere falsificată, miere adulterată, cum îi zic europenii. Şi Comisia Europeană a recunoscut că aproape jumătate din importurile de miere în Europa sunt adulterate. Este o ruşine pentru Uniunea Europeană să recunoască acest lucru din punctul meu de vedere, atât timp cât în Europa se regăseşte miere.
Chiar vorbeam şi cu un coleg din Austria care spunea că şi ei produc 40% din consum, dar nici acest 40% nu pot să-l valorifice tot pe plan intern, pentru că au concurenţă din Ucraina, din China şi aşa mai departe, la nişte preţuri modice, iar ce se găseşte pe raft la acele preţuri arată că nu este miere, din analizele făcute. Firmele de import, însă, sunt puternice, au un cuvânt de spus şi aduc cantităţi mari la preţuri modice, dar care nu garantează calitatea”, a explicat Fetea.

Perioada de depunere la Biroul Electoral Central a candidaturilor pentru alegerile prezidenţiale din luna mai s-a încheiat la miezul nopții. 21 de candidaturi s-au aflat pe masa membrilor BEC pentru validare, scrie tvrinfo.ro.

Biroul Electoral Central a înregistrat opt candidaturi:

* Nicuşor Dan (independent)
* Crin Antonescu (Alianţa România Înainte)
* Victor Ponta (independent)
* Elena Lasconi (USR)
* George Simion (AUR)
* Lavinia Şandru (PUSL)
* Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român)
* John-Ion Banu-Muscel (independent).

În ultimul caz, Biroul Electoral Central a trimis listele de semnături ale candidatului independent John-Ion Banu-Muscel organelor de urmărire penală, pentru ca acestea să verifice veridicitatea acestora, a transmis instituția, într-un comunicat.

De asemenea, BEC a respins candidaturile depuse de Diana Şoşoacă (SOS România) şi de independenţii Călin Georgescu, Petru Mîndru – de două ori, Maria Marcu – de trei ori, Ion Popa, Paul Ispas, Matei Vanea, Constantin Vieriu.

Biroul Electoral Central mai trebuie să se pronunţe pe încă cinci candidaturi depuse sâmbătă:
* Anamaria Gavrilă (POT)
* Daniel Funeriu (independent)
* Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale)
* Remus Pricopie (independent)
* Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie).

Potrivit calendarului alegerilor, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturii, cel mai târziu la data de 17 martie, are loc înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale.

Cel mai târziu la data de 18 martie, candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot formula contestaţii la CCR privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz; pe 19 martie CCR soluţionează contestaţiile, prin hotărâri definitive, ce se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Până la data rămânerii definitive a candidaturilor, cel mai târziu la data de 19 martie, candidaţii pot renunţa la candidatură.

Pe 20 martie, candidaturile rămân definitive.

Primii vizați de simularea examenelor naționale sunt elevii de clasa a VIII-a. Prima probă este cea de Limba Română. Rezultatele vor fi comunicate pe 31 martie, iar profesorii le vor analiza cu elevii. În vară, absolvenții de gimnaziu vor avea acces la lucrări înainte de depunerea contestațiilor, ceea ce reprezintă o premieră.
Ideea are legătură cu limitarea numărului de contestații. Varianta a fost acceptată de Ministerul Educației după ce părinții au cerut acest lucru încă de anul trecut.
Părinții au mai cerut anul trecut ca la examene să fie afișate și notele tuturor celor 2 sau 4 corectori care au evaluat lucrarea respectivă, însă acest lucru nu a fost aprobat de Ministerul Educației.
Elevii vor avea două ore la dispoziție pentru rezolvarea subiectelor. Notele obținute pot fi trecute în catalog doar la cererea lor. De asemenea, lucrările trebuie discutate de profesori cu elevii de la clasă, scrie tvrinfo.ro.

CALENDAR

Simulare Evaluare Națională 2025

• 17 martie 2025: Limba și literatura română
• 18 martie 2025: Matematică
• 19 martie 2025: Limba și literatura maternă
• 31 martie 2025: Comunicarea rezultatelor.

CALENDAR EVALUAREA NAȚIONALĂ

• 23 iunie 2025: Limba și literatura română
• 25 iunie 2025: Matematică
• 27 iunie 2025: Limba și literatura maternă
• 3 iulie 2025: Afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 4-5 iulie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 6-9 iulie 2025: Soluționarea contestațiilor
• 10 iulie 2025: Afișarea rezultatelor finale.

Tot mai mulți părinți aleg să nu-și vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Astfel, dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%, în condițiile în care România a înregistrat 77.8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE[1]. Principalele cauze țin de carențele informaționale, de dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului, arată datele unui studiu calitativ complex al Salvați Copiii România.

Datele culese în februarie 2024[2] pentru copiii născuți în anul 2018, acoperire măsurată la două doze, arată că media națională a vaccinării pentru ROR este de 69,4% (urban – 68,5%, rural – 70,6%), cu discrepanțe mari între județe:

• cea mai mare rată – Giurgiu 97.5%;
• cele mai mici rate – Neamț (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraș-Severin și Suceava (ambele cu 53,3%).

În cazului vaccinului pneumococic, din datele culese în august 2024, pentru copiii născuți în luna iulie 2023, acoperire măsurată la trei doze, reiese că media națională  este de 63,1% (urban – 65,6%, rural – 59,8%), cu:

• cea mai mare rată în Giurgiu – 95,6%;
• cele mai mici rate în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) și Hunedoara (40,1%).

Studiul “Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România. Un studiu calitativ privind perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie” se concentrează pe două vaccinuri esențiale din calendarul național de imunizare și un vaccin opțional: vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), vaccinul pneumococic conjugat și vaccinul împotriva virusului papiloma uman (HPV). Selecția acestor vaccinuri a fost făcută în raport cu impactul epidemiologic al bolilor pe care le previn.

Studiul folosește o abordare calitativă, analizând perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie care au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural. Eșantionul este de tip conveniență și provine din zonele rurale a nouă județe (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Dolj, Hunedoara, Olt, Sibiu și Timiș).

Premise: Analiza datelor privind acoperirea vaccinală în perioada 2020-2024 evidențiază o tendință îngrijorătoare de scădere pentru cele două vaccinuri obligatorii, cu implicații semnificative pentru sănătatea publică. Scăderea ratelor de vaccinare a avut un impact epidemiologic semnificativ, evidențiat cel mai clar prin apariția epidemiei de rujeolă din decembrie 2023. Deosebit de îngrijorătoare este afectarea disproporționată a copiilor sub un an, trei dintre decesele cauzate de rujeolă fiind înregistrate la cei cu vârste între 7 și 8 luni, care nu erau încă eligibili pentru vaccinare.

Există diferențe semnificative între mediul urban și rural, unde ratele de vaccinare sunt constant mai scăzute. Legislația internă din România nu este tranșantă în ceea ce privește caracterul obligatoriu sau opțional al vaccinării copiilor. Deși această dualitate legislativă creează un context juridic ambiguu, legea subliniază importanța implementării vaccinării ca măsură esențială pentru sănătatea publică.

Date relevante:

Studiul a identificat patru tipuri principale de bariere în calea vaccinării din perspectiva medicilor de familie și a asistenților medicali comunitari:

• Barierele atitudinale și comportamentale includ reticența post-COVID-19, refuzul categoric al unor comunități și frica de reacții adverse.
• Barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase și mobilitatea ridicată a familiilor.
• La nivel informațional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe rețelele sociale și miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore.
• În plus, există bariere sistemice precum birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului.

O tendință importantă care se evidențiază din interviurile cu medicii de familie este scăderea progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR, în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%. Aceste provocări creează un cerc vicios în care lipsa rapelului reduce eficiența programului de imunizare, expunând copiii la riscul de îmbolnăvire chiar și după administrarea primei doze.

Vaccinul pneumococic nu reprezintă o provocare specifică în procesul de vaccinare din comunitățile rurale. Spre deosebire de alte vaccinuri precum ROR sau HPV, care generează frecvent reticență și necesită strategii specifice de abordare, vaccinul pneumococic este administrat de obicei fără probleme deosebite, adesea simultan cu alte vaccinuri.

Din interviurile realizate rezultă faptul că atât medicii de familie, cât și asistenții medicali comunitari identifică o reticență generală și un interes scăzut cu privire la vaccinul anti HPV. Interesul scăzut apare atât în rândul părinților, cât și în rândul unor medici: ” Nu vor. Nu vor nici să audă” (AMC 317), doar „40 din 3.000 de locuitori s-au vaccinat pentru HPV” (AMC 303). Această provocare este marcată de absența informării: „E vorba de lipsă de informare și teamă„ (AMC 311). Pe lângă lipsa de informare, medicii de familie mai invocă și mentalitatea părinților: „Uite, doi-trei au acceptat. V-am spus despre mentalitatea de aici din zonă” (MF 214). Un aspect important care le face medicilor munca mai ușoară este recomandarea din partea medicilor ginecologi pentru vaccinarea HPV: „Sunt mămici care au fost la consultații de ginecologie și acolo li s-a spus că uite, ar fi bine [să se vaccineze]” (MF 211); „Am avut solicitări pentru vaccinarea HPV, în mare parte la indicația specialistului, pentru cei care deja aveau tulpini de virus” (MF 204).

Din analiza interviurilor reiese că relația medicilor de familie cu părinții este complexă și variază semnificativ. Mulți medici raportează comportamente de evitare din partea părinților, care amână constant vaccinările și refuză să-și asume în scris decizia. Medicii văd asistenții medicali comunitari ca intermediari ideali pentru comunicarea cu grupurile vulnerabile sau rezistente la vaccinare.

România a reușit să devină unul dintre principalii jucători pe piața mondială a grâului, în anul comercial 2024/2025, controlând aproape o treime din exporturile Uniunii Europene, scrie tvrinfo.ro.
Conform unei analize realizate de Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA), România a asigurat 23% din exporturile de grâu ale UE în perioada iulie 2024 – ianuarie 2025, depășind astfel țări tradițional puternice în acest domeniu, precum Franța.
Franța, care a fost timp de mulți ani liderul exporturilor de grâu din UE, a înregistrat în 2024 cea mai slabă recoltă din ultimele decenii. Această scădere a produsului intern a deschis calea pentru alte țări, precum România și Bulgaria, să își mărească cota de piață. Bulgaria urmează în clasament cu 16% din exporturile UE. Ambele țări beneficiază de oferte limitate din partea Rusiei și Ucrainei, doi dintre cei mai mari exportatori de grâu din regiunea Mării Negre.
Piețele nord-africane, precum Maroc și Algeria, s-au reorientat către furnizorii din Marea Neagră, datorită disponibilității reduse a grâului francez. În schimb, cererea din partea Chinei, una dintre principalele piețe de desfacere pentru grâul european, s-a înjumătățit față de anul precedent. Doar Franța și Ungaria au protocoale fitosanitare bilaterale pentru exportul de grâu către China, ceea ce limitează accesul altor țări, inclusiv al României, pe această piață.
Conform datelor Comisiei Europene, în primele 23 de săptămâni ale anului comercial (până la 2 martie 2025), România a exportat 3,9 milioane de tone de grâu comun, reprezentând 28% din totalul exporturilor UE de 13,9 milioane de tone. Lituania, Letonia și Germania urmează în clasament, cu exporturi semnificativ mai mici. Franța, liderul anilor trecuți, a exportat doar 1,4 milioane de tone.
USDA estimează că exporturile de grâu ale UE în anul de marketing 2024/2025 vor ajunge la 27 de milioane de tone, cel mai scăzut nivel din 2018/19. Această scădere se datorează unei producții reduse în UE, cea mai scăzută din 2007/2008, și unei cereri externe slabe. România, însă, are șanse să-și păstreze poziția fruntașă și până la finele anului, profitând de stocuri exportabile ridicate și de condițiile favorabile din regiunea Mării Negre.

Guvernul se reunește în ședință, urmând să aprobe ajutoarele de tip „one-off” în valoare de 800 de lei, destinate pensionarilor cu venituri mici. Banii vor fi alocați în două tranșe, în aprilie și decembrie.
În locul indexării cu 12%, despre care Marcel Ciolacu și staff-ul PSD spuneau, anul trecut. că este obligatorie prin lege, pensionarii vor primi, în acest an doar un ajutor de austeritate, de Paște și de Crăciun. Pensionarii sunt obligați să se sacrifice, „pentru patrie”, în vreme ce politicienii de toate culorile, suveraniști și pro-occidentali, își păstrează privilegiile, fie că sunt sume forfetare, subvenții pentru partide sau alte beneficii.
În acest context, Guvernul le oferă pensionarilor câte o primă de austeritate, de Paște și de Crăciun. Intitulate pompos „ajutoare one-off”, aceste sume, 800 de lei în total, vor fi plătite celor cu venituri sub 2.574 de lei. Este vorba despre aproximativ 2,8 milioane de pensionari, ceva mai mult de jumătate din totalul de 4.696.568.
„Prin prezentul proiect de act normativ se propune reglementarea măsurii privind acordarea unui sprijin financiar în cuantum de 800 lei, în două tranşe egale a câte 400 lei în luna aprilie 2025, respectiv decembrie 2025, pentru pensionarii sistemului public de pensii şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat aflaţi în evidenţa caselor teritoriale/caselor de pensii sectoriale ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.574 lei.
În cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie se deschid după data de 1 aprilie 2025, ajutorul financiar se acordă în luna decembrie 2025, în cuantum de 400 lei. În cazul pensionarilor care în luna martie 2025 respectiv, noiembrie 2025 încasează diferenţe de drepturi băneşti, cuvenite şi neîncasate, aferente unor perioade anterioare lunii martie 2025 respectiv, noiembrie 2025, la determinarea plafonului prevăzut de prezenta Ordonanţă de urgenţă nu se iau în considerare aceste drepturi”, se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ supus aprobării, scrie b1tv.ro.

Rata anuală a inflaţiei în februarie 2025, față de februarie 2024, a fost 5,0%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) faţă de precedentele 12 luni (martie 2023 – februarie 2024) a fost 5,2%.
Conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut cu 0,88% în februarie față de ianuarie 2025, arată stiripesurse.ro. De la începutul anului, inflația a acumulat 1,8%.
Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la:
Gaze: +9,08% într-o lună
Servicii de igienă și cosmetică: +2,57%
Energie termică: +2,12%
Tutun și țigări: +1,26%.
Printre puținele ieftiniri notabile se numără transportul aerian (-17,99%) și serviciile poștale (-6,28%).