Într-un peisaj digital în care informațiile despre sănătate sunt tot mai accesibile, RASCI (Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale) atrage atenția asupra riscurilor dezinformării privind utilizarea paracetamolului sau a altor medicamente ce se eliberează fără prescripție medicală (OTC).
‘Dezinformarea din mediul online poate avea un impact negativ semnificativ asupra sănătății publice. Este esențial ca pacienții și consumatorii să își ia informațiile doar din surse avizate și să respecte recomandările specialiștilor pentru utilizarea corectă a medicamentelor OTC,’ a declarat Diana Mereu, Director Executiv RASCI.

‘Provocarea Paracetamol’ și riscurile asociate

Recent, ‘Provocarea Paracetamol’ s-a răspândit pe rețelele sociale, promovând ingerarea excesivă a acestui medicament, cu consecințe grave asupra sănătății. RASCI reamintește că orice medicament, chiar dacă se eliberează fără o rețetă de la medic, cum este și cazul paracetamolului, trebuie administrat conform indicațiilor de pe ambalaj, din prospect sau ale unui profesionist din domeniul sănătății.
La rândul său, Cătălina Florea, Vicepreședintele RASCI, a adăugat că ‘Încurajăm cu tărie părinții, educatorii și profesioniștii din domeniul sănătății să discute această tendință îngrijorătoare cu tinerii. Siguranța medicamentelor nu este un joc sau o provocare – este o chestiune serioasă. ‘Provocarea Paracetamol’ promovează utilizarea în cantități excesive a medicamentului, ceea ce este extrem de periculos și poate duce la consecințe severe asupra sănătății, mai ales în rândul tinerilor. Facem un apel la responsabilitate și la susținerea la scară largă a demersurilor menite să crească nivelul de educație în materie de sănătate, pentru a preveni astfel de comportamente cu efecte nocive.’

Importanța informării corecte și a utilizării responsabile a medicamentelor OTC

În acest sens, RASCI îndeamnă publicul să se informeze doar din surse oficiale și să urmeze recomandările profesioniștilor din domeniul sănătății, respectiv să citească întotdeauna prospectul și informațiile de pe ambalaj, evitând dezinformarea și utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor.
‘Unul dintre obiectivele RASCI a fost întotdeauna să asigure un cadru de reglementare transparent și sigur pentru informarea consumatorilor și pacienților români. Într-o eră digitală în care accesul la informație este mai ușor ca oricând, dar unde riscul dezinformării este, de asemenea, ridicat, considerăm esențial ca oamenii să poată accesa informații corecte și validate despre medicamentele ce se eliberează fără prescripție medicală. De aceea, am militat inclusiv pentru introducerea publicității în social media și aplicații mobile pentru această categorie, astfel încât informațiile furnizate să fie nu doar accesibile, ci și conforme cu reglementările în vigoare, oferind cetățenilor un punct de referință sigur și avizat în luarea deciziilor privind sănătatea lor’, a declarat Costin Vasilescu, Președinte RASCI.
RASCI își reafirmă angajamentul de a sprijini educația în materie de sănătate și utilizarea corectă a medicamentelor ce se eliberează fără prescripție medicală, contribuind astfel la protejarea sănătății publice.

Judecătorii Curții Constituționale au respins marți contestația depusă de Călin Georgescu, fiind menținută decizia Biroului Electoral Central de invalidare a candidaturii sale la alegerile prezidențiale din luna mai, au declarat pentru AGERPRES surse din CCR.
Potrivit surselor, au fost respinse toate contestațiile în legătură cu candidatura lui Georgescu. Decizia BEC este definitivă și obligatorie.

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, marți, sesizarea Avocatului Poporului și a decis că legea de completare a Legii privind pensiile militare este neconstituțională.
‘În ședința din data de 11 martie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituțională, în ansamblul său. În esență, Curtea a reținut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituție.
Decizia este definitivă și general obligatorie. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I’, a anunțat CCR.
În sesizarea trimisă la CCR, Avocatul Poporului reclama faptul că legea de modificare a Legii pensiilor militare nu avea aprobate și sursele de finanțare.
Astfel, spunea Avocatul Poporului, potrivit actelor normative și jurisprudenței Curții Constituționale, pentru respectarea art. 138 alin. (5) din Constituție, este necesar ca inițiatorii să solicite Guvernului fișa financiară, iar netransmiterea fișei financiare în termenul legal de către autoritatea publică ce are obligația de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare.
‘Or, din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-și îndeplini obligația de a întocmi fișa financiară în termenul legal de 45 de zile. Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fișa financiară a fost solicitată în data de 7.10.2024, termenul pentru transmiterea fișei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fișa financiară să se fi împlinit’, se precizează în sesizare.
În opinia Avocatului Poporului, îndeplinirea formală de către inițiator a obligației de a solicita fișa financiară, fără a aștepta împlinirea termenului de 45 de zile care să permită Guvernului să întocmească fișa financiară, echivalează cu nerespectarea art. 138 alin. (5) din Constituție.
‘Chiar dacă punctul de vedere al Guvernului, transmis în aplicarea art. 111 alin. (1) teza Il din Constituție, nu constituie o fișă financiară în înțelesul art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, totuși, se remarcă în punctul de vedere al Guvernului o estimare a impactului bugetar generat de aplicarea propunerii legislative. Această estimare, în lipsa unei metodologii menționate în cuprinsul legii, se bazează pe o variantă proprie de calcul realizată de Guvern. Aceasta constă în determinarea diferenței dintre solda de grad majorată și solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcție, estimarea se face pe baza creșterii medii a soldei de funcție din perioada 2016-2024’, arată Avocatul Poporului.
Astfel, potrivit estimării realizate de Guvern, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcție – la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei, mai explică Avocatul Poporului, conform agerpres.ro.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) atrage, din nou, atenția fermierilor cu privire la interzicerea arderii miriștilor și a vegetației pajiștilor permanente, după ce în ultimul timp au fost mai multe incendii de vegetație uscată în toată țara.
Potrivit unui comunicat al APIA, toți beneficiarii de sprijin financiar, acordat sub formă de plăți directe și a unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, au obligația respectării standardului GAEC 3 – ‘Interdicția de a incendia miriștile’ și a standardului GAEC 10 – ‘Interdicția de a incendia vegetația pajiștilor permanente’, ca parte a normelor de condiționalitate ce trebuie respectate de către fermieri.
Totodată, fermierii care primesc sprijin prin intervențiile din Planul Național Strategic 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.
Prin respectarea celor două norme de condiționalitate, respectiv GAEC 3 și GAEC 10, fermierii contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură și menținerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile precum și a vegetației pajiștilor permanente, menționează APIA.
‘Standardul GAEC 3 trebuie respectat de către toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile. Fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă miriștile și/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiță ș.a.). Standardul GAEC 10 se aplică pe toate pajiștile permanente de pe teritoriul național’, se specifică în comunicat.
Vegetația pajiștilor permanente include vegetația uscată existentă pe pășuni și fânețe, miriștea și resturile vegetale rămase în urma pășunatului sau după recoltarea fânului, precum și vegetația invazivă sau vegetația dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente.
Obiectivul principal al standardelor GAEC 3 și GAEC 10 îl reprezintă menținerea nivelului de materie organică din sol, menționează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Pentru a întări măsurile de verificare a respectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10 de către fermieri, APIA a încheiat cu Garda Națională de Mediu (GNM) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) un Protocol de colaborare privind acțiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a normelor privind condiționalitatea referitoare la interdicția de a arde miriștile, vegetația uscată, resturile vegetale existente pe terenurile arabile, a vegetației pajiștilor permanente precum și interdicția arderii miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile și a vegetației pajiștilor permanente situate în siturile Natura 2000, în baza căruia părțile se angajează să colaboreze pentru creșterea eficienței acțiunilor de control, scrie agerpres.ro.
Conform protocolului de colaborare, APIA împreună cu GNM și IGSU elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile și de pe pajiștile permanente, și le transmit către structurile județene din subordine, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.
În cazul în care se constată că o anumită parcelă din cadrul exploatației a fost arsă, iar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționați, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul local/județean al APIA la care au depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență sau copia după sesizarea (plângerea) depusă la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs arderea, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute. Neprezentarea acestor documente determină aplicarea de penalități ca urmare a nerespectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10.
Documentele trebuie să fie întocmite înaintea efectuării controlului și să fie valabile la data efectuării controlului.

ANAF a început să verifice și banii pe care și-i oferă rudele între ele și încearcă să-i impoziteze cu 70%, considerând că sumele nu pot fi identificate, în condițiile în care au fost deja declarate și impozitate, cum este cazul unui antreprenor care i-a dat sume de bani din dividende fiicei sale, scrie hotnews.ro.
În cadrul unei verificări a situației fiscale personale, inspectorii i-au solicitat acesteia documente justificative care să ateste sursa sumelor de bani deținute, mai exact cele din care să rezulte remiterea sumelor de bani de la tată, conform notei explicative și a declarației notariale date de acesta din urmă.
„Fără a nega legitimitatea și interesul inspectorilor fiscali în a solicita astfel de documente pentru stabilirea situației de fapt, trebuie acceptat că între rude, pentru banii în numerar, rareori se întocmesc documente justificative. Stabilirea situației de fapt trebuie așadar să aibă la bază probe caracteristice relației de rudenie, precum mesaje WhatsApp, declarații pe proprie răspundere ale părților implicate, declarații ale martorilor etc.”, a declarat Luisiana Dobrinescu, avocat, managing partner Dobrinescu Dobrev SCA.
ANAF consideră, în acest caz, că sumele respective, chiar dacă pot fi identificate, e posibil să fie primite din altă parte. Pe scurt, nu vrea să recunoscă sursa.
Prin urmare, decizia inspectorilor este de a le impozita cu 70%, procentul aplicându-se la diferența dintre totalul utilizărilor de fonduri și totalul surselor din fonduri determinate.
„În prezent, ne confruntăm cu al doilea exemplu în care lipsa documentelor justificative privind remiterea de sume în numerar între rude atrage consecințe fiscale semnificative asupra persoanelor fizice verificate”, a afirmat Luisiana Dobrinescu.
Ea a mai avut un caz asemănător în urmă cu câțiva ani, dar în acea perioadă impozitul nu era 70%, ci 16%. La vremea respectivă a contestat o decizie de impunere emisă unei persoane fizice ca urmare a faptului că, potrivit organelor de verificare fiscală, „declarațiile privind acumulările de fonduri nu au fost susținute de documente justificative”. În acel caz, era vorba despre o sumă de 20.000 euro transmisă de fiu către mama sa pensionară, pentru cumpărarea unei case.
Pentru a evita astfel de probleme cu ANAF, Luisiana Dobrinescu recomandă ceea ce face și ea: le dă copiilor bani folosind online banking, cu mentionarea destinatiei banilor.
Așadar, românii ar trebui să fie atenți la sumele pe care le oferă sau le primesc. Impozitul pe sumele a căror sursă nu poate fi identificată a fost majorat de la 16% la 70% de la 1 iulie 2024 prin Legea 296/2023, iar statul are nevoie de bani la buget.
Singurele sume excluse par a fi doar cele primite la nunți sau botezuri, existând un comunicat de presă în acest sens oferit de ANAF anul trecut.
Avocata a observat că, în ultimele luni, a crescut exponențial numărul persoanelor fizice aflate în verificarea situației fiscale personale, iar motivul este legat inclusiv de situația bugetară.

ANM a publicat prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni, intervalul 10 martie – 7 aprilie. Meteorologii anunță temperaturi ridicate pe toată perioada, dar în special în prima săptămână. Tot atunci sunt așteptate și ploi în unele regiuni.

Vremea în săptămâna 10.03.2025 – 17.03.2025

Valorile termice vor fi cu mult mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile vestice, nordvestice și centrale, dar și deficitar în cele sud-estice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

Vremea în săptămâna 17.03.2025 – 24.03.2025

Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări. Cantitățile de precipitații se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

Vremea în săptămâna 24.03.2025 – 31.03.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval la nivelul întregii țări, dar mai ales în zonele montane. Regimul pluviometric va fi ușor deficitar în regiunile sud-estice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă.

Vremea în săptămâna 31.03.2025 – 07.04.2025

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în zonele montane. Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi în general apropiate de cele normale, în toate regiunile, scrie antena3.ro.

Vreme se va menține caldă pe parcursul acestei săptămâni, în majoritatea zonelor, însă de duminică, 16 martie, valorile termice scad brusc, iar probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi ridicată, se arată în prognoza de specialitate publicată, luni, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), pentru perioada 10 – 23 martie.
În Banat, la începutul intervalului, media temperaturilor maxime va fi de 22 de grade, însă în a doua zi (11 martie) va scădea până spre 16 grade. Ulterior, se poate remarca încălzirea de la o zi la alta, astfel încât se va atinge o medie a maximelor termice de 22 de grade, în 15 martie. După această dată, se observă o scădere bruscă a temperaturilor diurne până la o valoare medie de 11 grade (17-18 martie), iar spre sfârșitul celei de-a doua săptămâni, mediat, se vor înregistra în jur de 16 grade. În ceea ce privește media temperaturilor nocturne, aceasta va crește la începutul intervalului (spre 6 – 7 grade, în perioada 11-12 martie), apoi vor fi variații termice între 7 și 10 grade (13 – 16 martie). După aceasta, media minimelor va scădea până spre două grade (18 – 21 martie), iar la finalul celei de-a doua săptămâni va fi de aproximativ 4 grade. Începând cu data de 11 martie, probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi temporar ridicată în toată perioada de referință.
În Crișana, prima săptămână va debuta cu o medie a maximelor termice în jurul a 21 de grade, apoi se poate observa o scădere până spre aproximativ 15 grade (11 martie). După aceasta, se va încălzi, astfel că, mediat, se vor atinge 18 – 20 de grade, în perioada 12-15 martie. Din data de 16 martie, se remarcă răcirea semnificativă a vremii și se va înregistra o medie a temperaturilor diurne de 10 – 11 grade, în zilele de 17 și 18 martie. În continuare, va urma o încălzire treptată până la sfârșitul celei ce-a doua săptămâni de referință (în jur de 14 grade). Raportat la minimele termice, acestea vor indica o creștere din data de 11 martie, spre o medie cuprinsă între 6 și 9 grade (15 martie). Ulterior, temperaturile minime vor scădea semnificativ, astfel că se va atinge o medie de aproape 0 grade (în perioada 18-20 martie), iar spre finalul celei de-a doua săptămâni vor crește din nou, mediat în jurul a 4 grade. Începând cu data de 11 martie, probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi temporar ridicată în toată perioada de referință.
În Transilvania, în prima săptămână, media temperaturilor maxime va avea variații nesemnificative, cu valori cuprinse între 16 și 20 de grade. Ulterior, se va resimți o răcire accentuată a vremii, astfel încât media maximelor termice va fi de 9 grade, în data de 18 martie. După aceasta, se poate evidenția o creștere treptată a temperaturilor diurne, iar mediat se va atinge valoarea de 14 grade, la finalul celei de-a doua săptămâni de referință. În situația mediei temperaturilor de pe parcursul nopților, aceasta va crește în primele zile până spre aproximativ 5 grade, valoare care se va menține până în 16 martie. După această dată, media minimelor termice va scădea și va fi cuprinsă între -3 grade și -1 grad, în perioada 18 – 21 martie. În ultimele două zile, temperaturile minime vor crește, din nou, mediat, situându-se în jurul a două grade (23 martie). Începând cu data de 12 martie, probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi temporar ridicată în toată perioada de referință, scrie agerpres.ro.

Un report de peste 25,27 milioane de lei (peste 5,08 milioane de euro) se înregistrează la categoria I la Loto 6/49, la Noroc este în joc un report cumulat de peste 12,95 milioane de lei (peste 2,60 milioane de euro), iar la Joker, la categoria I, se înregistrează un report de peste 13,13 milioane de lei (peste 2,64 milioane de euro), informează Loteria Română.
La Joker, la categoria a II-a este în joc un report de peste 330.800 de lei (peste 66.500 de euro). La Noroc Plus, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 252.000 de lei (peste 50.700 de euro).
La tragerea Loto 5/40, la categoria I se înregistrează un report în valoare de peste 300.000 de lei (peste 60.500 de euro).
Loteria Română a acordat peste 49.100 de câștiguri în valoare totală de peste 3,6 milioane de lei, după tragerile loto de duminică.
Astfel, la tragerea Noroc s-a câștigat premiul de categoria a III-a în valoare de 51.789,96 de lei. Biletul norocos a fost jucat la o agenție din Poiana Câmpina, județul Prahova.
De asemenea, la tragerea principala Joker s-a câștigat premiul de categoria a III-a în valoare de 98.105,46 de lei, iar biletul norocos a fost jucat la o agenție din Arad. La tragerea suplimentară Joker s-a câștigat premiul de categoria a III-a în valoare de 52.426,94 de lei. Biletul norocos a fost jucat pe aplicația mobilă AmParcat.ro.
Potrivit sursei citate, la tragerea Super Noroc s-a câștigat premiul de categoria I în valoare de 81.763,84 de lei. Biletul norocos a fost jucat la o agenție din Nehoiu, județul Buzău, scrie agerpres.ro.

Biroul Electoral Central (BEC) a respins candidatura lui Călin Georgescu. Candidatura a fost respinsă cu 10 voturi ”pentru” și 4 ”împotrivă”. Susținătorii lui aflați în fața BEC au reacționat violent când au aflat, rupând gardurile puse de jandarmi și îmbrâncindu-se cu aceștia.
Amintim că BEC a primit peste 1.200 de sesizări și contestații legate de candidatura lui Georgescu la alegerile prezidențiale din luna mai. Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, se numără printre cei care au depus contestație. Aceasta „se bazează pe argumente solide de natură constituțională și juridică, care evidențiază incompatibilitatea discursului și comportamentului candidatului cu valorile democratice și constituționale ale statului român”, se arată într-un comunicat al SNSPA.
După verdictul BEC, pot fi depuse oficial contestații la Curtea Constituțională în termen de o zi, iar CCR are la dispoziție alte două zile pentru a veni cu un verdict. Astfel, judecătorii CCR vor lua o decizie definitivă cel târziu miercuri seară, scrie b1tv.ro.