Primii vizați de simularea examenelor naționale sunt elevii de clasa a VIII-a. Prima probă este cea de Limba Română. Rezultatele vor fi comunicate pe 31 martie, iar profesorii le vor analiza cu elevii. În vară, absolvenții de gimnaziu vor avea acces la lucrări înainte de depunerea contestațiilor, ceea ce reprezintă o premieră.
Ideea are legătură cu limitarea numărului de contestații. Varianta a fost acceptată de Ministerul Educației după ce părinții au cerut acest lucru încă de anul trecut.
Părinții au mai cerut anul trecut ca la examene să fie afișate și notele tuturor celor 2 sau 4 corectori care au evaluat lucrarea respectivă, însă acest lucru nu a fost aprobat de Ministerul Educației.
Elevii vor avea două ore la dispoziție pentru rezolvarea subiectelor. Notele obținute pot fi trecute în catalog doar la cererea lor. De asemenea, lucrările trebuie discutate de profesori cu elevii de la clasă, scrie tvrinfo.ro.

CALENDAR

Simulare Evaluare Națională 2025

• 17 martie 2025: Limba și literatura română
• 18 martie 2025: Matematică
• 19 martie 2025: Limba și literatura maternă
• 31 martie 2025: Comunicarea rezultatelor.

CALENDAR EVALUAREA NAȚIONALĂ

• 23 iunie 2025: Limba și literatura română
• 25 iunie 2025: Matematică
• 27 iunie 2025: Limba și literatura maternă
• 3 iulie 2025: Afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 4-5 iulie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 6-9 iulie 2025: Soluționarea contestațiilor
• 10 iulie 2025: Afișarea rezultatelor finale.

Tot mai mulți părinți aleg să nu-și vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Astfel, dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%, în condițiile în care România a înregistrat 77.8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE[1]. Principalele cauze țin de carențele informaționale, de dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului, arată datele unui studiu calitativ complex al Salvați Copiii România.

Datele culese în februarie 2024[2] pentru copiii născuți în anul 2018, acoperire măsurată la două doze, arată că media națională a vaccinării pentru ROR este de 69,4% (urban – 68,5%, rural – 70,6%), cu discrepanțe mari între județe:

• cea mai mare rată – Giurgiu 97.5%;
• cele mai mici rate – Neamț (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraș-Severin și Suceava (ambele cu 53,3%).

În cazului vaccinului pneumococic, din datele culese în august 2024, pentru copiii născuți în luna iulie 2023, acoperire măsurată la trei doze, reiese că media națională  este de 63,1% (urban – 65,6%, rural – 59,8%), cu:

• cea mai mare rată în Giurgiu – 95,6%;
• cele mai mici rate în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) și Hunedoara (40,1%).

Studiul “Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România. Un studiu calitativ privind perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie” se concentrează pe două vaccinuri esențiale din calendarul național de imunizare și un vaccin opțional: vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), vaccinul pneumococic conjugat și vaccinul împotriva virusului papiloma uman (HPV). Selecția acestor vaccinuri a fost făcută în raport cu impactul epidemiologic al bolilor pe care le previn.

Studiul folosește o abordare calitativă, analizând perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie care au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural. Eșantionul este de tip conveniență și provine din zonele rurale a nouă județe (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Dolj, Hunedoara, Olt, Sibiu și Timiș).

Premise: Analiza datelor privind acoperirea vaccinală în perioada 2020-2024 evidențiază o tendință îngrijorătoare de scădere pentru cele două vaccinuri obligatorii, cu implicații semnificative pentru sănătatea publică. Scăderea ratelor de vaccinare a avut un impact epidemiologic semnificativ, evidențiat cel mai clar prin apariția epidemiei de rujeolă din decembrie 2023. Deosebit de îngrijorătoare este afectarea disproporționată a copiilor sub un an, trei dintre decesele cauzate de rujeolă fiind înregistrate la cei cu vârste între 7 și 8 luni, care nu erau încă eligibili pentru vaccinare.

Există diferențe semnificative între mediul urban și rural, unde ratele de vaccinare sunt constant mai scăzute. Legislația internă din România nu este tranșantă în ceea ce privește caracterul obligatoriu sau opțional al vaccinării copiilor. Deși această dualitate legislativă creează un context juridic ambiguu, legea subliniază importanța implementării vaccinării ca măsură esențială pentru sănătatea publică.

Date relevante:

Studiul a identificat patru tipuri principale de bariere în calea vaccinării din perspectiva medicilor de familie și a asistenților medicali comunitari:

• Barierele atitudinale și comportamentale includ reticența post-COVID-19, refuzul categoric al unor comunități și frica de reacții adverse.
• Barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase și mobilitatea ridicată a familiilor.
• La nivel informațional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe rețelele sociale și miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore.
• În plus, există bariere sistemice precum birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului.

O tendință importantă care se evidențiază din interviurile cu medicii de familie este scăderea progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR, în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%. Aceste provocări creează un cerc vicios în care lipsa rapelului reduce eficiența programului de imunizare, expunând copiii la riscul de îmbolnăvire chiar și după administrarea primei doze.

Vaccinul pneumococic nu reprezintă o provocare specifică în procesul de vaccinare din comunitățile rurale. Spre deosebire de alte vaccinuri precum ROR sau HPV, care generează frecvent reticență și necesită strategii specifice de abordare, vaccinul pneumococic este administrat de obicei fără probleme deosebite, adesea simultan cu alte vaccinuri.

Din interviurile realizate rezultă faptul că atât medicii de familie, cât și asistenții medicali comunitari identifică o reticență generală și un interes scăzut cu privire la vaccinul anti HPV. Interesul scăzut apare atât în rândul părinților, cât și în rândul unor medici: ” Nu vor. Nu vor nici să audă” (AMC 317), doar „40 din 3.000 de locuitori s-au vaccinat pentru HPV” (AMC 303). Această provocare este marcată de absența informării: „E vorba de lipsă de informare și teamă„ (AMC 311). Pe lângă lipsa de informare, medicii de familie mai invocă și mentalitatea părinților: „Uite, doi-trei au acceptat. V-am spus despre mentalitatea de aici din zonă” (MF 214). Un aspect important care le face medicilor munca mai ușoară este recomandarea din partea medicilor ginecologi pentru vaccinarea HPV: „Sunt mămici care au fost la consultații de ginecologie și acolo li s-a spus că uite, ar fi bine [să se vaccineze]” (MF 211); „Am avut solicitări pentru vaccinarea HPV, în mare parte la indicația specialistului, pentru cei care deja aveau tulpini de virus” (MF 204).

Din analiza interviurilor reiese că relația medicilor de familie cu părinții este complexă și variază semnificativ. Mulți medici raportează comportamente de evitare din partea părinților, care amână constant vaccinările și refuză să-și asume în scris decizia. Medicii văd asistenții medicali comunitari ca intermediari ideali pentru comunicarea cu grupurile vulnerabile sau rezistente la vaccinare.

România a reușit să devină unul dintre principalii jucători pe piața mondială a grâului, în anul comercial 2024/2025, controlând aproape o treime din exporturile Uniunii Europene, scrie tvrinfo.ro.
Conform unei analize realizate de Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA), România a asigurat 23% din exporturile de grâu ale UE în perioada iulie 2024 – ianuarie 2025, depășind astfel țări tradițional puternice în acest domeniu, precum Franța.
Franța, care a fost timp de mulți ani liderul exporturilor de grâu din UE, a înregistrat în 2024 cea mai slabă recoltă din ultimele decenii. Această scădere a produsului intern a deschis calea pentru alte țări, precum România și Bulgaria, să își mărească cota de piață. Bulgaria urmează în clasament cu 16% din exporturile UE. Ambele țări beneficiază de oferte limitate din partea Rusiei și Ucrainei, doi dintre cei mai mari exportatori de grâu din regiunea Mării Negre.
Piețele nord-africane, precum Maroc și Algeria, s-au reorientat către furnizorii din Marea Neagră, datorită disponibilității reduse a grâului francez. În schimb, cererea din partea Chinei, una dintre principalele piețe de desfacere pentru grâul european, s-a înjumătățit față de anul precedent. Doar Franța și Ungaria au protocoale fitosanitare bilaterale pentru exportul de grâu către China, ceea ce limitează accesul altor țări, inclusiv al României, pe această piață.
Conform datelor Comisiei Europene, în primele 23 de săptămâni ale anului comercial (până la 2 martie 2025), România a exportat 3,9 milioane de tone de grâu comun, reprezentând 28% din totalul exporturilor UE de 13,9 milioane de tone. Lituania, Letonia și Germania urmează în clasament, cu exporturi semnificativ mai mici. Franța, liderul anilor trecuți, a exportat doar 1,4 milioane de tone.
USDA estimează că exporturile de grâu ale UE în anul de marketing 2024/2025 vor ajunge la 27 de milioane de tone, cel mai scăzut nivel din 2018/19. Această scădere se datorează unei producții reduse în UE, cea mai scăzută din 2007/2008, și unei cereri externe slabe. România, însă, are șanse să-și păstreze poziția fruntașă și până la finele anului, profitând de stocuri exportabile ridicate și de condițiile favorabile din regiunea Mării Negre.

Guvernul se reunește în ședință, urmând să aprobe ajutoarele de tip „one-off” în valoare de 800 de lei, destinate pensionarilor cu venituri mici. Banii vor fi alocați în două tranșe, în aprilie și decembrie.
În locul indexării cu 12%, despre care Marcel Ciolacu și staff-ul PSD spuneau, anul trecut. că este obligatorie prin lege, pensionarii vor primi, în acest an doar un ajutor de austeritate, de Paște și de Crăciun. Pensionarii sunt obligați să se sacrifice, „pentru patrie”, în vreme ce politicienii de toate culorile, suveraniști și pro-occidentali, își păstrează privilegiile, fie că sunt sume forfetare, subvenții pentru partide sau alte beneficii.
În acest context, Guvernul le oferă pensionarilor câte o primă de austeritate, de Paște și de Crăciun. Intitulate pompos „ajutoare one-off”, aceste sume, 800 de lei în total, vor fi plătite celor cu venituri sub 2.574 de lei. Este vorba despre aproximativ 2,8 milioane de pensionari, ceva mai mult de jumătate din totalul de 4.696.568.
„Prin prezentul proiect de act normativ se propune reglementarea măsurii privind acordarea unui sprijin financiar în cuantum de 800 lei, în două tranşe egale a câte 400 lei în luna aprilie 2025, respectiv decembrie 2025, pentru pensionarii sistemului public de pensii şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat aflaţi în evidenţa caselor teritoriale/caselor de pensii sectoriale ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.574 lei.
În cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie se deschid după data de 1 aprilie 2025, ajutorul financiar se acordă în luna decembrie 2025, în cuantum de 400 lei. În cazul pensionarilor care în luna martie 2025 respectiv, noiembrie 2025 încasează diferenţe de drepturi băneşti, cuvenite şi neîncasate, aferente unor perioade anterioare lunii martie 2025 respectiv, noiembrie 2025, la determinarea plafonului prevăzut de prezenta Ordonanţă de urgenţă nu se iau în considerare aceste drepturi”, se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ supus aprobării, scrie b1tv.ro.

Rata anuală a inflaţiei în februarie 2025, față de februarie 2024, a fost 5,0%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) faţă de precedentele 12 luni (martie 2023 – februarie 2024) a fost 5,2%.
Conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut cu 0,88% în februarie față de ianuarie 2025, arată stiripesurse.ro. De la începutul anului, inflația a acumulat 1,8%.
Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la:
Gaze: +9,08% într-o lună
Servicii de igienă și cosmetică: +2,57%
Energie termică: +2,12%
Tutun și țigări: +1,26%.
Printre puținele ieftiniri notabile se numără transportul aerian (-17,99%) și serviciile poștale (-6,28%).

Producția industrială a scăzut, în ianuarie 2025, cu 2,5% ca serie brută față de luna similară a anului trecut, și a crescut cu 2,1%, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, arată datele Institutului Național de Statistică.
Raportat la decembrie 2024, în ianuarie 2025, producția industrială a scăzut ca serie brută cu 2,3% și a crescut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2%.
În prima lună a anului în curs, producția industrială (serie brută) s-a diminuat cu 2,3% față de decembrie 2024 pe fondul scăderilor industriei extractive (-8,3%) și industriei prelucrătoare (-2,4%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 0,8%.
Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mare în ianuarie față de luna precedentă cu 2% ca efect al creșterilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (+2,0%), industria extractivă (+1,6%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,7%).
Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a scăzut în ianuarie 2025 cu 2,5%, din cauza scăderilor producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-4,8%) și industriei prelucrătoare (-2,3%). Industria extractivă a crescut cu 1,1%.
Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mare față de luna corespunzătoare din anul precedent cu 2,1%, datorită creșterilor înregistrate în industria prelucrătoare (+2,7%) și industria extractivă (+2,2%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 4,1%, scrie agerpres.ro.

Un număr de 176 de localități din România nu au nici măcar un medic de familie. Autoritățile locale spun că se străduiesc să atragă medicii tineri să lucreze la țară, dar eforturile lor de până acum au fost zadarnice. Iar în localitățile unde sunt medici de familie, unii dintre ei au un număr prea mare de pacienți înscriși. Unii chiar și 4.000, deși n-ar trebui să fie mai mulți de 1.500, scrie b1tv.ro.
De exemplu, comuna constănțeană Cerchezu nu are medic de familie și nici măcar o farmacie, iar cea mai apropiată localitate unde există medic se află la 15 kilometri distanță. „Eu sunt un caz fericit având maşină, dar mulţi bătrâni merg pe jos 15 kilometri, din cauză că nu au bani”, a spus un localnic, pentru Digi24.
Primarul Dumitru Chelaru susține că a asigurat condiții, dar tot nu vrea să vină nimeni: „S-au făcut eforturi mari, inclusiv s-au făcut adrese către facultăţile de Medicină, oferim condiții. Și curent plătit, și internet, și cabinet. Tot nu vine nimeni”.
Aproape jumătate dintre medicii de familie din județul Constanța au între 60 şi 70 de ani. În județ e un deficit de 44 de medici de familie, a precizat Luminiţa Nagy, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate.
În județul Hunedoara, 15 localităţi nu au medic de familie. „În prezent, 192 de medici de familie se află în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara, însă dintre aceștia, mai mult de jumătate au vârsta de peste 65 de ani”, a declarat, pentru Digi24, Nicoleta Pârva, purtător de cuvânt CJAS Hunedoara.
În județul Satu Mare, aproape 50% dintre medicii de familie au ajuns la vârsta de pensionare, dar continuă să muncească pentru că tinerii nu vor să lucreze. Patru comune din județ nu au medic de familie: Crucişor, Socond, Săuca şi Bărsău.
„E problemă naţională cu excepţia centrelor naţional de la Bucureşti, Cluj, Iaşi. Peste tot există deficit de medici de familie. Peste 55% au peste 60 de ani. (…)
În Satu Mare n-a intrat de aproape 20 de ani un medic de familie. În România se consultă 5,5 consultaţii pe cap de locuitor, sunt peste 100 de milioane de consultaţii anual, de grade diferite de complexitate. 80% sunt ale asistenţei primare. Eu vă spun că nu se gândesc politicienii la asta. Prima cauză e finanţarea. Nu există niciun miracol”, a declarat Dr. Călin Bumbuluț, vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România și coordonator al departamentului profesional-științific și învățământ.

Numărul locuințelor finalizate în România, la nivelul anului 2024, a fost de 60.787, în scădere cu 10.667 unități față de anul anterior, relevă datele provizorii publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, anul trecut, situația pe medii de rezidență pune în evidență creșterea ponderii locuințelor finalizate în mediul rural (de la 39%, în 2023, la 43%, în 2024) și o scădere în mediul urban (de la 61% la 57%).
Repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, față de 2023, în cursul anului precedent, a scăzut numărul locuințelor realizate din fonduri private (-10.796 unități locative), dar a crescut numărul locuințelor realizate din fonduri publice (+129).
Datele INS arată că distribuția în profil regional evidențiază scăderi în toate regiunile de dezvoltare: București-Ilfov (-4.069 de locuințe), Centru (-1.846), Sud-Est (-1.809), Nord-Est (-814), Nord-Vest (-711), Sud-Vest Oltenia (-665), Sud-Muntenia (-483) și Vest (-270).
Potrivit sursei citate, în ultimul trimestru din 2024, la nivel național au fost date în folosință 18.475 de locuințe, în scădere cu 2.986 de unități, față de aceeași perioadă din 2023.
În context, pe medii de rezidență cele mai multe locuințe au fost construite în mediul urban (58%).
De asemenea, numărul locuințelor realizate din fonduri private s-a micșorat cu 2.904, la fel și cele din fonduri publice (-82).
În privința distribuției în profil regional, în trimestrul IV 2024 comparativ cu trimestrul IV 2023, s-a raportat o scădere a numărului locuințelor finalizate în toate regiunile de dezvoltare: București-Ilfov (-863), Sud-Est (-551), Sud-Vest Oltenia (-415), Centru (-396). Nord-Est (-285), Vest (-205), Nord-Vest (-140) și Sud-Muntenia (-131), scrie agerpres.ro.

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) înregistrat de România, în ianuarie, s-a majorat cu 38,5%, față de aceeași lună din 2024, până la valoarea de 2,73 miliarde de euro, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, numai la nivelul lunii ianuarie 2025, exporturile FOB au însumat 7,25 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 9,99 miliarde de euro. Astfel, față de luna ianuarie din anul precedent, exporturile au crescut cu 2,4%, în timp ce importurile s-au majorat cu 10,3%.
Datele INS relevă faptul că, în ianuarie 2025, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (44,8% la export și 33,8% la import) și alte produse manufacturate (28,7% la export și 29,3% la import).
Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri, în perioada analizată, a fost de 5,13 miliarde de euro la expedieri, respectiv de 6,94 miliarde de euro la introduceri, ceea ce reprezentat 70,8% din total exporturi și 69,5% din total importuri.
De asemenea, valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri s-a ridicat la 2,11 miliarde de euro la exporturi și la 3,04 miliarde euro la importuri, echivalentul a 29,2% din total exporturi și 30,5% din total importuri, scrie agerpres.ro.