News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Procedura pentru acordarea eșalonării la plată simplificate, publicată în Monitorul Oficial

Contribuabilii pot depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță, începând de astăzi,  cererile pentru accesarea eșalonarii la plată simplificate.
        În Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1104 din data de 19 noiembrie 2020, a fost publicat Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 3896/2020 prin care a fost aprobată procedura de acordare a eșalonării la plată de către organul fiscal central, în formă simplificată.
        Modelul cererii de eșalonare la plată este prevăzut în Anexa nr. 1 la Procedura de aplicare a acordării eșalonării la plată de către organul fiscal central și poate fi descărcat pe pagina de internet a A.N.A.F., accesând pentru notificare – link-ul  http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/C_OPANAF_3896_2020.pdf.
        Contribuabilii persoane fizice și juridice pot accesa eșalonarea la plată simplificată, pe o perioadă de cel mult 12 luni, pentru obligațiile fiscale principale și accesorii datorate după data declarării stării de urgență.
        Pentru a accesa eșalonarea la plată simplificată nu este necesar să se constituie garanții, ci trebuie doar îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:
        a) să se depună o cerere până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv, sub sancțiunea decăderii. La cerere, se poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare;
        b) să nu se înregistreze obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală. În cazul în care, la data stării de urgenţă se înregistrează astfel de obligaţii fiscale restante, acestea trebuie stinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
        c) să nu fie în procedura falimentului;
        d) să nu fie în dizolvare;
        e) să fie depuse toate declarațiile fiscale până la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
        f) să nu se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 și 26 din Codul de procedură fiscală. Prin excepție, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiția se consideră îndeplinită.
        Pe perioada eșalonării la plată se pot depune două cereri de modificare a eșalonării la plată – în situația în care se dorește includerea în eșalonare a obligațiilor care constituie condiție de plată, precum și două cereri de menținere a valabilității eșalonării la plată – în cazul în care a fost pierdută valabilitatea eșalonării la plată, ca urmare a neîndeplinirii conditiilor.
        Cererea de eșalonare la plată se soluționează în termen de cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia.  La cerere nu se anexează alte documente, în afara propunerii de grafic de eșalonare și nici nu este necesară constituirea de garanții.
       

        De asemenea, reamintim tuturor contribuabililor de facilitățile fiscale pe care le pot accesa pentru conformarea la plata obligațiilor fiscale, detaliate în anexa la comunicatul de presă:
•        Eșalonarea la plată conform Codului de procedură fiscală
•        Anularea obligațiilor de plată accesorii
•        Restructurarea obligatiilor bugetare

                 
        Informații suplimentare se pot obține utilizând Formularul de contact disponibil pe pagina de Internet a instituției noastre: www.anaf.ro sau telefonic, prin contactarea Serviciului de asistență telefonică a contribuabililor – Call-center, la nr. de telefon 031.403.91.60.

        Asigurăm toți contribuabilii de întreaga disponibilitate a Agenției Fiscale de a oferi asistență pentru indentificarea soluțiilor optime, în vederea conformării fiscale voluntare!

 

Read more

Angajaţii români cred că firmele pentru care lucrează sunt mai bine pregătite acum decât erau în criza financiară din 2008, potrivit unui sondaj realizat de BestJobs şi remis, marţi, AGERPRES.

Astfel, mai bine de 60% dintre angajaţii români care au răspuns sondajului cred că angajatorul lor este mai bine pregătit să facă faţă unei eventuale crize economice decât a fost în 2008.

Gradul de îngrijorare privind pierderea locului de muncă a înregistrat o uşoară scădere de la debutul crizei epidemiologice şi până în prezent. Astfel, doar 30,9% dintre respondenţi s-au declarat îngrijoraţi în privinţa pierderii locului de muncă în următoare perioadă, versus 34,5% în perioada martie-aprilie 2020. Alţi 21% dintre angajaţi sunt îngrijoraţi de o eventuală reducere a salariului, în timp ce 14% menţionează şomajul tehnic. La polul opus, 23% dintre respondenţi nu se aşteaptă la un impact negativ asupra jobului lor.

Criza epidemiologică actuală a avut un impact major şi în ceea ce priveşte migraţia angajaţilor, astfel că, la acest moment, doar puţin peste 12% ar lua în calcul să plece din ţară pe termen scurt şi mediu, comparativ cu peste 35% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cei mai mulţi angajaţi (73%) spun că au reuşit să strângă între timp nişte bani pentru zile negre. Cei mai mulţi au economii care le-ar asigura un trai decent pentru până la trei luni (54%), iar aproximativ 13% dintre cei care au pus bani deoparte spun că economiile le-ar ajunge până la şase luni.

Doar 9% dintre respondenţi au afirmat că dacă îşi vor pierde locul de muncă au bani în cont cât să trăiască liniştiţi până la un an. Comparativ, la un sondaj similar realizat în luna martie a acestui an, doar 21,1% dintre angajaţi aveau economii cât să-şi asigure traiul pentru trei luni.

Sondajul a fost efectuat în această toamnă, pe un eşantion de 1.174 de utilizatori de internet din România.

AGERPRES

Read more
O treime dintre români ar păstra economiile într-un plic în şifonier (sondaj)

Jumătate dintre români susţin că, dacă ar reuşi să economisească trimestrial câte 350 de lei, i-ar depune într-un cont bancar, iar o treime ar păstra economiile într-un plic în şifonier, se arată într-un studiu al Reveal Marketing Research, remis, marţi, AGERPRES.

Reveal Marketing Research a derulat un studiu despre atitudinea românilor faţă de economisirea banilor şi faţă de investiţii pentru a afla care sunt principalele lor metode de a gestiona resursele financiare.

Astfel, jumătate dintre români susţin că, dacă ar reuşi să economisească trimestrial câte 350 lei, i-ar depune într-un cont bancar, iar 32% dintre respondenţi au declarat că ar prefera să păstreze banii economisiţi într-un plic în şifonier.

Doar 8% dintre respondenţi au menţionat că ar alege să investească într-o asigurare de viaţă şi numai 4% dintre români ar investi la bursă prin intermediul unui broker.

Ce ar face românii cu 350 lei economisiţi? Tinerii profesionişti sunt printre cei cei mai dispuşi să apeleze la o bancă atunci când se gândesc la metodele de economisire a banilor, 57% dintre aceştia menţionând că i-ar depune într-un cont bancar.

Peste 70% dintre seniorii pensionari ar face acelaşi lucru. Conform datelor Reveal Marketing Research, în mediul urban şi mediul rural, preferinţa pentru păstrarea banilor la bancă este prima opţiune a românilor atunci când vine vorba de economisire – 49% dintre cei din urban şi 51% dintre cei din rural au optat pentru această variantă.

Pentru mai mult de o treime dintre respondenţi, banii ţinuţi în propria locuinţă reprezintă o soluţie pentru economisire. 40% dintre familiile tradiţionale, întrebate cum ar proceda dacă ar reuşi să strângă trimestrial o sumă de 350 lei, au afirmat faptul că ar pastra banii într-un plic în şifonier.

O treime dintre adulţii fără partener sunt în asentimentul familiilor tradiţionale şi recunosc că ar păstra acasă banii economisiţi. Pentru aceştia, contactul direct cu banii şi certitudinea că îi pot vedea oricând oferă sentimentul de control asupra resurselor financiare.

Într-o perioadă în care asigurările de sănătate sunt în creştere, pentru asigurările de viaţă doar 8% dintre români manifestă interes. Investiţia prin intermediul unei asigurări de viaţă este o variantă la care ar apela, în special, familiile moderne, aşa cum arată datele Reveal Marketing Research. 13% dintre familiile moderne ar alege să investească banii în acest fel. Doar 9% dintre mileniali, întrebaţi cum ar proceda cu o sumă de 350 de lei economisită, au menţionat varianta investiţiei într-o asigurare de viaţă.

Procentele sunt scăzute în ceea ce priveşte tendinţa românilor de a investi la bursă cu ajutorul unui broker. Din totalul eşantionului, doar 4% dintre români ar alege acest tip de gestionare a economiilor. Comparativ cu restul segmentelor, maturii fără partener se arată mai interesaţi de acţiunile la bursă – 8% dintre ei au selectat această opţiune. Totuşi, procentele sunt foarte mici, iar românii nu se arată deschişi la a investi banii economisiţi la bursă. Doar 6% dintre respondenţi au menţionat că ar opta pentru alte metode de gestionare a banilor puşi deoparte, faţă de cele listate în sondaj.

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) şi au fost derulate 1.017 interviuri online cu respondenţi cu vârsta peste 18 ani, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban şi rural în perioada 4-10 septembrie 2020. Eroarea de eşantionare este de +/- 3%, iar nivel de încredere, 95%.

AGERPRES

Read more
Jumătate dintre şoferii români afectaţi de criza Covid-19 au amânat achiziţia unei maşini (sondaj)

Pandemia de Covid-19 a determinat jumătate dintre şoferii români (50,7%) să îşi modifice planurile de achiziţie a unei maşini şi să aleagă o maşină mai ieftină sau să amâne achiziţia, conform unui sondaj realizat de EY privind obiceiurile de cumpărare a autovehiculelor, derulat în rândul şoferilor din România, Cehia, Ungaria, Turcia şi Rusia.

Astfel, 20% dintre cei afectaţi au ales să amâne cumpărarea unei maşini pentru o perioadă de 6-24 de luni sau până când achiziţia va fi absolut necesară (15%). Alţi 10% au optat pentru o maşina nouă, dar dintr-o clasă inferioară şi mai ieftină, în timp ce 5% s-au reorientat către o maşină rulată.

La nivelul celorlalte ţări analizate, pandemia a generat o modificare semnificativă a intenţiilor de achiziţie în rândul şoferilor din Turcia (71%) şi din Ungaria (44%), în timp ce două treimi dintre şoferii din Cehia au declarat că nu le-au fost afectate planurile iniţiale de achiziţie a unei maşini.

În ceea ce priveşte preferinţa pentru noile tipuri de maşini, 30% dintre respondenţii români îşi doresc ca următoarea achiziţie să fie o maşină hibridă (24%) sau electrică (6%). Mai populare în rândul segmentului de vârstă 45 – 60 ani, 41% dintre aceşti respondenţi au declarat că preferă autovehicule hibride sau electrice, comparativ cu 21% şi 20% dintre cei situaţi în segmentele 30 – 44, respectiv 20 – 29 ani. Deşi România oferă printre cele mai mari stimulente pentru achiziţia unei maşini electrice din Uniunea Europeană, preţul acestora rămâne obstacolul principal.

„În România, interesul pentru maşini electrice şi hibride este în continuă creştere. Acest lucru se poate vedea atât în preferinţele populaţiei, dar şi din investiţiile companiilor în servicii pentru autovehiculele cu motor electric, precum staţiile de încărcare. De asemenea, stimulentul acordat de stat pentru achiziţie a contribuit la creşterea popularităţii, iar în ţări în care acesta nu există, precum Cehia, modelele electrice şi hibride nu sunt luate în considerare în cazul unei achiziţii noi”, a declarat Cristian Cârstoiu, partener Consultanţă în Afaceri EY România, responsabil de sectorul Automotive, Transformare Digitală şi Inovaţie.

Dintre ţările analizate, românii prezintă cel mai mare interes pentru combustibilii alternativi. În Ungaria, intenţia de cumpărare este de 24%, 16% în Turcia şi 8% în Cehia. În Rusia, unde normele Uniunii Europene în privinţa emisiilor de gaze de seră nu se aplică, până la 65% dintre şoferi sunt interesaţi de motoarele clasice, pe benzină sau motorină, iar maşinile hibride sau electrice sunt mult mai puţin populare (8%).

Întrebaţi dacă vor achiziţiona o maşină electrică sau hibridă în viitor, majoritatea respondenţilor români (60%) au răspuns că ar lua în considerare această opţiune în cazul unei oferte bune, iar 25% sunt siguri că îşi vor cumpăra aceste tipuri de maşini. Preţul este considerat principalul impediment (36%), urmat de lipsa staţiilor de încărcare (27%). Faptul că au emisii reduse sau inexistente şi costuri mai reduse de întreţinere reprezintă principalele avantajele apreciate de 41%, respectiv 27% dintre respondenţi.

De asemenea, în alegerea dealerului auto, 47% dintre şoferii români se bazează pe experienţa personală, acesta fiind principalul criteriu indiferent de vârstă, sex sau educaţie, iar 38% aleg dealerii care oferă o gamă mai diversificată de modele. Şi în cazul maşinilor rulate, principalul factor îl reprezintă varietatea de modele disponibile, 56% dintre şoferi ghidându-se după această opţiune.

Potrivit sondajului, şoferii români din categoria de vârstă 45 – 50 de ani sunt mai sensibili la campaniile de marketing, cu 34% dintre aceştia care admit că le iau în considerare în alegerile lor, faţă 29% şi 28% pentru categoriile de vârstă 20 – 29, respectiv 30 – 44 ani. Comparativ, cea mai mare parte a şoferilor din Cehia (62%) şi Ungaria (46%) se bazează tot pe experienţa personală în achiziţia unei maşini, în timp ce pentru cei din Turcia cel mai important factor care le influenţează alegerile e reprezentat de campaniile de marketing (62%).

Dintre şoferii români, 68% ar alege să viziteze un dealer auto, în comparaţie cu doar 9% care ar prefera ca totul să fie online. În Cehia şi Ungaria, şoferii par şi mai determinaţi să continue demersul de cumpărare prin dealeri auto, cu 86% şi respectiv 79% dintre aceştia, care indică această variantă. În privinţa numărului de vizite pe care îl vor face la dealerul auto înainte de achiziţia unui autovehicul, 37% dintre toţi respondenţii din România ar opta, în medie, pentru două vizite şi 22% pentru 3 vizite.

„Românii preferă să prospecteze piaţa şi să ia în considerare mai multe oferte, 41% menţionând că vor vizita mai mulţi dealeri auto ai diferitelor branduri de maşini. La fel vor acţiona şi cei din Turcia (45%) şi Rusia (55%), cehii şi ungurii par însă mai fideli mărcii preferate, intenţionând să viziteze mai mulţi dealeri ai aceluiaşi brand de maşină (41% Cehia, 52% Ungaria). Românii, dar şi ruşii, sunt dispuşi să aştepte mai mult pentru a primi o maşină configurată conform cerinţelor lor. De cealaltă parte, cehii şi ungurii preferă un timp de livrare mai scăzut, chiar dacă au mai puţine opţiuni disponibile”, se menţionează în raportul companiei de analiza şi consultanţă.

Conform sondajului, în achiziţia unei maşini rulate, cei mai mulţi dintre români (30%) preferă să apeleze la serviciile unui dealer autorizat, iar 25% ar cumpăra maşini importate. Dacă în România opţiunea de a cumpăra o maşină second-hand online a fost menţionată doar de 5% dintre respondenţi, în Rusia este preferată de 25% dintre şoferi.

Principalele servicii care contează în alegerea unui anumit vânzător de maşini rulate sunt garanţia kilometrajului şi a originii maşinii, conform răspunsurilor a 71% dintre respondenţii români, urmate de garanţii suplimentare (34%) şi o gamă variată de modele (34%).

Pentru achiziţia unui autovehicul, 45% dintre şoferii români preferă să îşi folosească propriile fonduri, mai ales în cazul în care aleg să cumpere o maşină rulată. Pentru maşini noi, majoritatea respondenţilor aleg să folosească atât fonduri proprii, cât şi fonduri din alte surse. Doar 23% au optat pentru surse de finanţare externe, principala opţiune fiind un împrumut bancar.

Sondajul arată că printre cele mai importante aspecte de care ţin cont şoferii din România când îşi aleg marca maşinii sunt siguranţa (70%), preţul (68%) şi consumul de combustibil (62%), indiferent de sex, vârstă sau educaţie. Brandul maşinii este foarte important mai ales pentru cei cuprinşi în segmentul de vârstă 20 – 29 de ani, şi o percep ca fiind o extensie a propriei personalităţi. În schimb, în Cehia, şoferii sunt mai indiferenţi şi nu percep marca maşinii ca un factor important.

Pentru întreţinerea maşinii, un service independent este preferinţa principală a românilor (54%), mai ales de către cei ce aleg maşini second-hand, urmată apoi de reprezentanţa de unde a fost cumpărată maşina (40%). Românii ar alege un service autorizat pentru serviciile orientate către client şi pentru un timp mai scăzut de aşteptare. Întrebaţi cum ar arăta atelierul auto preferat, românii menţionează un service care să le ofere servicii rapide pentru operaţiuni simple (ex: schimbul de ulei), care să se încadreze într-un maxim de două ore.

În contextul pandemiei, şoferii ar prefera ca maşina să le fie dezinfectată înainte de a le fi predată (53%), iar comunicarea să fie realizată cu un tehnician ce poartă mască (41%).

Achiziţia unei maşini online este departe de a fi printre preferinţele românilor. Faptul că nu ar putea vedea personal maşina şi realiza un test drive îi determină pe români să nu cumpere o maşină online, preferând în continuare contactul cu reprezentanţa auto (84%). Totuşi, nu ezită să folosească instrumente online, preferatele fiind de departe configuratorul maşinii, calculatorul de preţ şi rezervarea test drive-ului, iar site-urile preferate sunt cele ale dealerului şi ale mărcii auto. În Cehia (20%), Rusia (27%) şi Turcia (30%) în schimb, modalitatea de a cumpăra maşina online este mult mai utilizată.

De asemenea, şoferii români şi-ar conecta maşina la internet pentru a primi informaţii despre trafic (66%), dar şi pentru a putea monitoriza şi localiza vehiculul (64%). În schimb, ar fi dispuşi să furnizeze date despre ei şi maşina lor către asigurător pentru a determina valoarea poliţei pe baza stilului de condus şi a kilometrajului (50%) şi pentru managementul traficului de către municipalitate.

Nu în ultimul rând, sondajul mai arată că majoritatea românilor intervievaţi (85%) preferă maşina personală pentru a se deplasa în interiorul oraşului sau în preajma acestuia. Printre celelalte preferinţe se mai numără transportul în comun şi taxiul. În cazul metodelor alternative de transport (biciclete, trotinete, car sharing), cele mai importante aspecte de care ţin cont sunt legate de preţ şi de disponibilitate acestora.

Sondajul a fost realizat de EY în cooperare cu InsightLab în septembrie şi octombrie 2020 pentru a afla tendinţele actuale în achiziţionarea de vehicule noi şi second hand şi opinia clienţilor cu privire la posibile soluţii inovatoare din industria auto. Sondajul principal a inclus 513 respondenţi din Republica Cehă, 513 respondenţi din Ungaria, 507 respondenţi din România, 613 respondenţi din Turcia şi 1.589 respondenţi din Rusia. Condiţiile pentru includerea în sondaj au fost deţinerea unui permis de conducere, utilizarea regulată a unei maşini şi o vârstă cuprinsă între 20 şi 60 de ani.AGERPRES

Read more
Inspecţia Muncii a declanşat o campanie naţională de verificare a aplicării măsurilor anti-covid

Inspecţia Muncii a demarat, de marţi, o campanie naţională pentru verificarea modului de aplicare a prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru, securitatea şi sănătatea la locul de muncă, în vederea reducerii riscului de contaminare cu covid-19, se menţionează într-un comunicat remis miercuri de Inspecţia Muncii.

Campania de verificare se va desfăşura timp de două săptămâni, până marţi, 24 noiembrie, inclusiv în zilele de sâmbătă, şi are ca grup-ţintă angajatorii cu un număr de peste 50 de salariaţi, potrivit comunicatului.

În cadrul campaniei de verificare, Inspecţia Muncii îşi propune ca obiective să îi determine pe angajatorii care au mai mult de 50 de salariaţi să organizeze programul de lucru astfel încât personalul să fie împărţit în grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferenţă de cel puţin o oră, dar şi ca angajatorii să implementeze munca la domiciliu şi telemunca, în vederea reducerii riscului de contaminare cu coronavirus la locul de muncă, precum şi pe timpul deplasării la şi de la locul de muncă, precum şi cu privire la asigurarea unui mediu de muncă sigur pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

Alte obiective ale campaniei sunt: verificarea angajatorilor care au mai mult de 50 de salariaţi cu privire la aplicarea prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru şi securitatea şi sănătatea în muncă; verificarea modului în care angajatorii organizează transportul de la locul de muncă la domiciliu şi invers, precum şi a modului în care s-au organizat spaţiile destinate servirii mesei de către lucrători; identificarea neconformităţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatorii controlaţi a prevederilor legale în vigoare; identificarea si combaterea muncii nedeclarate şi luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatorii controlaţi, a prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă.

Campania de verificare este coordonată la nivel naţional de şeful Inspecţiei Muncii, inspectorul general de stat Dantes Nicolae Bratu, de inspectorul general de stat adjunct SSM, Mihai Nicolae Ucă şi de inspectorul general de stat adjunct pentru relaţii de muncă, Larisa Otilia Papp. AGERPRES

Read more
Ordonanţa privind eşalonarea datoriilor acumulate după declanşarea stării de urgenţă a fost publicată în Monitorul Oficial

Ordonanţa de Urgenţă privind eşalonarea la plată a datoriilor către stat acumulate după declanşarea stării de urgenţă a fost publicată luni în Monitorul Oficial.

Potrivit actului normativ adoptat săptămâna trecută de Guvern, pentru obligaţiile bugetare principale şi accesorii a căror scadenţă/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanşată starea de urgenţă şi până la data eliberării certificatului de atestare fiscală se instituie o procedură alternativă simplificată de acordare a eşalonării la plată pentru cel mult 12 luni.

Totodată, Executivul a decis prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi şi penalităţi pentru obligaţiile fiscale neachitate la termen, a căror scadenţă s-a împlinit după declanşarea stării de urgenţă.

„Pe perioada pentru care au fost acordate eşalonări la plată, începând cu data de 26 decembrie 2020, pentru obligaţiile fiscale eşalonate la plată, cu excepţia celor prevăzute la art. 173 alin. 2 din Codul de procedură fiscală se datorează şi se calculează dobânzi. Nivelul dobânzii este 0,01% pentru fiecare zi de întârziere”, se arată în actul normativ.

Pentru acordarea eşalonării, contribuabilul trebuie să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv.

Totodată, la cerere, debitorul poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare. De asemenea, trebuie să nu înregistreze obligaţii bugetare restante la data declarării stării de urgenţă şi neachitate ulterior; să nu se afle în procedura insolvenţei; să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare; să aibă depuse toate declaraţiile fiscale; să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 şi 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Eşalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pentru obligaţiile bugetare ce fac obiectul eşalonării la plată se suspendă executarea silită. AGERPRES

Read more
Obligațiunile Ready Office Rent debutează la Bursa de Valori București

Societatea de închiriere și subînchiriere a imobilelor Ready Office Rent face primul pas la Bursa de Valori București (BVB), unde a listat, marți, 13 octombrie, o emisiune de obligațiuni în valoare de aproape 5,2 milioane lei, pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT).

Aceasta este prima emisiune de obligațiuni corporative listată la BVB ulterior promovării pieței de capital din România la statutul de Piață Emergentă Secundară de către furnizorul global de indici FTSE Russell.

”Dacă ne uităm la sectoarele din care au venit companiile la BVB în ultimii doi ani, putem spune că Bursa este pentru orice companie, indiferent de domeniu de activitate, de mărime și de structura acționariatului. Toate companiile care au venit pe piața de capital pentru atragerea finanțării și i-au convins pe investitori cu planurile de dezvoltare au și încheiat cu succes rundele de finanțare. Doar în ultimii doi ani am asistat la aproximativ 30 de runde de finanțare prin emisiuni de obligațiuni, cu o valoare cumulată de peste 1,5 miliarde de euro. Dimensiunile rundelor de finanțare au pornit de la 200.000 de euro și au ajuns chiar și la sute de milioane de euro. Toate acestea demonstrează că Bursa este pentru orice companie determinată să se dezvolte”, a declarat Radu Hanga, Președintele Consiliului de Administrație la Bursa de Valori București.

Ready Office Rent se adresează societăților antreprenoriale mici și mijlocii care își doresc spații de birouri la cheie, adaptate cerințelor activității pe care le desfășoară, cu toate utilitățile și dotările necesare, în sistemul de tarifare “all inclusive”. Sistemul implementat de Ready Office Rent devine complementar sistemului clasic de închiriere, sprijinind antreprenorii să-și seteze dinamica afacerilor în funcție de obiectivele fiecăruia.

”Birourile Ready Office, situate într-o locație ultracentrală, funcționează ca suport atât pentru companiile aflate la începutul activității, cât și pentru cele aflate în plină dezvoltare. Funcționalitatea instantanee a birourilor și calitatea serviciilor au contribuit la dezvoltarea multor afaceri ale clienților și suntem bucuroși pentru aportul nostru. În perioada următoare preconizăm o extindere a Ready Office și în alte puncte de interes ale Capitalei pentru a veni în sprijinul celor ce își doresc un mediu sigur și facil pentru desfășurarea activităților proprii. Apreciez că venirea la Bursa de Valori București generează o sănătate financiară companiei care va duce la creșterea valorii acesteia și la consolidarea unei poziții pe segmentul de piață specific activității desfășurate”, a afirmat Narcisa Mindu, Administratorul Unic al Ready Office Rent.

Emisiunea de obligațiuni este listată cu simbolul bursier ROR22 și cuprinde 51.882 obligațiuni garantate, denominate în lei, cu valoarea nominală de 100 lei/obligațiune. Astfel, valoarea emisiunii se ridică la aproape 5,2 milioane lei. Obligațiunile au o dobândă fixă de 8% pe an, plătibilă semestrial, iar emitentul garantează obligațiunile cu creanțe viitoare pe care le are de încasat de la clienții săi. Emisiunea a fost vândută printr-un plasament privat în octombrie 2019 și va ajunge la scadență în octombrie 2022. În cadrul plasamentului privat, obligațiunile au fost cumpărate de 97 investitori (5 investitori persoane juridice și 92 investitori persoane fizice).

Listarea obligațiunilor pe SMT-ul BVB a fost asistată de societatea de brokeraj Prime Transaction.

”Finanțarea societăților prin emisiunile de obligațiuni listate pe BVB devine din ce în ce mai mult o alternativă viabilă și, totodată, o oportunitate pentru emitenți de a se prezenta potențialilor investitori. Există semnale pozitive din mediul antreprenorial privind interesul pentru finanțarea proiectelor prin intermediul emisiunilor de obligațiuni și acțiuni listate pe BVB”, a spus Ionel Uleia, Directorul General al Prime Transaction.

Ready Office Rent intenționează să utilizeze fondurile obținute prin emisiunea de obligațiuni pentru finanțarea activității curente, precum și pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare strategică. De asemenea, banii pot fi folosiți și pentru realizarea de investiții, în situația în care vor fi identificate oportunități în acest sens.

Cifra de afaceri a societății este obținută integral din serviciile oferite prin închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Ready Office Rent administrează o suprafață de aproximativ 2.500 mp, formată dintr-un număr de 50 birouri amplasate în Piața Victoriei din București.

Societatea a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 293.000 de lei, dublu față de cea înregistrată în 2018, iar în primul semestru din 2020, cifra de afaceri a urcat la 344.000 de lei. Profitul net din 2019 a fost de 35.000 de lei, față de 106.000 de lei în 2018. În primele șase luni din 2020, Ready Office Rent a consemnat pierderi de 250.000 de lei.

Conducerea societății estimează că cifra de afaceri va depăși 1 milion de lei în acest an, urmând ca până în 2022 aceasta să ajungă la 1,8 milioane lei, în timp ce profitul prognozat pentru anul curent este de 52.000 de lei, iar în următorii doi ani profitul net ar urma să crească treptat până la 90.000 de lei.

Ready Office Rent a fost înființată în anul 2012, având denumirea de Tradexpress Impex SRL, iar în 2019 a fost transformată din SRL în SA și denumirea a fost schimbată în cea actuală. Emitentul are un capital social de 100.000 lei, împărțit în 10.000 de acțiuni cu valoare nominală de 10 lei/acțiune. Acțiunile societății sunt deținute de Lucian Ciofoaia (9.950 de acțiuni – 99,50% din capitalul social) și Narcisa Mindu (50 de acțiuni – 0,50% din capitalul social).

Read more
Inspectorii ANAF Antifraudă au declanșat cea mai amplă verificare a comerțului on line nefiscalizat

Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală, a declanșat operațiunea Mercur”, cea mai amplă acțiune de verificare a veniturilor nedeclarate obținute din comerțul electronic nefiscalizat, urmare a extinderii acestui tip de acte de comerț și a numărului foarte mare de sesizări primite, în special pentru nereguli privind imposibilitatea de a beneficia de garanție în lipsa documentelor fiscale.

Din analizele preliminare, s-a observat că, odată cu creșterea exponențială a vânzărilor online prin platforme cu reputație și standarde ridicate, s-a intensificat și comerțul cu mărfuri contrafăcute sau operate de firme fantomă, în special prin intermediul unor persoane fizice sau site-uri paravan, care operează pe perioade scurte.

Mai mult decât atât, diversificarea marilor operatori, prin lansarea unor marketplace, a reprezentat o oportunitate pentru firmele sau persoanele care comercializau produse fără a fiscaliza veniturile sau care vindeau produse contrafăcute.

În prima etapă, inspectorii antifraudă au analizat peste două milioane de vânzări on line de bunuri livrate prin curier și a început verificarea a peste 500 dintre clienții firmelor de curierat rapid cu cel mai mare volum de livrări cu plata ”ramburs” sau în conturi bancare.

Monitorizarea și analiza comerțului din marile centre angro, achizițiile din UE și importurile extracomunitare cu vânzările on line și a livrărilor cu încasare ”ramburs” sau plată online realizate de firmele de curierat rapid au evidențiat tipologii de acțiune, în principal de către persoane fizice care cumpără produse la prețuri subevaluate, pe care le vând en-detail online și încasează de la cumpărători contravaloarea, fără plata obligațiilor fiscale.

Furnizorii acestor persoane fizice achiziționează intracomunitar sau importă bunurile prin firme proprii sau intermediare, care sunt apoi “lichidate” după finalizarea formalităților de vămuire.

ANAF va iniția, în perioada imediat următoare, acțiuni de control în vederea recuperării taxelor și impozitelor datorate, acolo unde este cazul, prin măsuri și proceduri fiscale.

ANAF recomandă tuturor comercianților și face un apel către persoanele fizice sau juridice, care au realizat vânzări cu livrare prin curierat, să se asigure că au achitat toate obligațiile fiscale datorate bugetului de stat.

De asemenea, pentru a evita sancțiunile și impunerile legale, cei care au omis să-și declare veniturile obținute o pot face în perioada imediat următoare, prin conformare voluntară, și astfel vor putea beneficia de toate facilitățile fiscale aplicabile pentru a intra în legalitate, ceea ce va duce și la evitarea calcului de penalități.

Operațiunea ”Mercur” va continua în ritm accelerat și va fi extinsă pentru asigurarea fiscalizării încasărilor provenite din vânzările on line de bunuri și servicii.

Read more
Euro crește față de dolar în cursul oficial
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, marți, un curs de referință de 4,8742 lei pentru un euro, în creștere cu 0,10% față de nivelul de 4,8695 consemnat luni. Dolarul a coborât cu 0,12%, la 4,1366 lei pe unitate. Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, un curs de referință de 4,8695 lei pentru un euro, în scădere cu 0,05% față de nivelul de 4,8718 consemnat vineri. Dolarul a coborât cu 0,33%, la 4,1414 lei pe unitate

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Cursul mediu al BNR pentru euro aferent lunii septembrie 2020 a fost de 4,8586 lei pe unitate.

Read more
Deficitul bugetar a urcat la 5,18% din PIB, după primele opt luni din 2020

Deficitul bugetar a urcat la 5,18% din PIB după primele opt luni ale acestui an, respectiv 54,77 miliarde de lei, de la 4,7% din PIB, sau 49,68 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 54,77 miliarde de lei (5,18% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19. Sume în valoare de 31,17 miliarde de lei (2,95% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, precizează Ministerul Finanţelor Publice, care a publicat luni datele privind execuţia bugetară la opt luni.

În primele opt luni ale anului trecut, execuţia bugetară indica un deficit de 21,9 miliarde lei, respectiv 2,1% din PIB.

„Creşterea deficitului bugetar aferent primelor opt luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-august din cauza crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (14,4 miliarde de lei), de creşterea cu 2,8 miliarde de lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-august 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde de lei”, se spune în comunicatul MFP.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 5,1 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 8,62 miliarde de lei.

Conform MFP, veniturile bugetului general consolidat au însumat 201,32 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, în scădere cu 1,4% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere de 0,23 puncte procentuale (an/an), cauzată în principal de contracţia încasărilor nete din TVA. În ce priveşte evoluţia lunară, dinamica veniturilor totale a revenit în august în teritoriul pozitiv (8,8% an/an), fiind determinată de avansul veniturilor nefiscale şi al celor din fonduri europene. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjuctura actuală.

Potrivit MFP, încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 16,23 miliarde de lei în primele opt luni ale anului curent, consemnând o creştere de 5,3% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul aferent Declaraţiei unice, cu 29% mai mari faţă de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluţia veniturilor din această sursă a fost susţinută şi de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii şi dividende, de 42,3%, respectiv 10,8%.
În condiţiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6% în perioada decembrie 2019 – iulie 2020 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu numai 0,6% în primele opt luni, evoluţie explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale. Cu toate acestea, încasările din luna august prezintă o revenire (+1,2% an/an), apropiindu-se de traiectoria bazei macroeconomice relevante.

Contribuţiile de asigurări au totalizat 73,71 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, prezentând o reducere marginală faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut (-0,3%). În luna august, spre deosebire de încasările din impozitul pe salarii, dinamica contribuţiilor înregistrează o scădere (-2,5% an/an), în condiţiile în care fondul de salarii din economie se majorează cu 5,4%.

Potrivit sursei citate, încasările din contribuţii sociale au fost afectate de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,52 miliarde de lei în primele opt luni ale anului curent, în scădere cu 14,6% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut (luna august consemnând totuşi o ameliorare a dinamicii negative: -6,7%). În structură, încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici s-au diminuat cu 10,3%, în timp ce încasările din impozitul pe profit de la băncile comerciale s-au contractat cu 51,8%.

MFP menţionează că evoluţia negativă este explicată în principal de contracţia activităţii economice, amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de 0,5 miliarde lei).

Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,19 miliarde de lei în primele opt luni ale anului, în scădere cu 17,1% (an/an). Evoluţia acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020).

Încasările nete din TVA au înregistrat 35,12 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, în scădere cu 14,9% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Pe fondul revenirii activităţii unor sectoare economice, în luna august dinamica veniturilor brute din TVA s-a ameliorat (-5,3%), în concordanţă cu baza macroeconomică relevantă.

În comunicat se precizează că evoluţia încasărilor din TVA în primele opt luni ale anului a fost influenţată negativ de creşterea rambursărilor de TVA cu 22,1% an/an (+2,78 miliarde de lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei, prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate şi evoluţiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 19,3 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, prezentând o scădere de 3,2% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Declinul este explicat de contracţia încasărilor din accizele pentru produse energetice, de 15,8% (an/an) în perioada ianuarie -august 2020, în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanţi începând din luna martie, în contextul crizei actuale. În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 13,9% (an/an), susţinut şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au înregistrat 2,58 miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Deşi au consemnat o creştere semnificativă faţă de încasările înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condiţiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenţi. De asemenea, avansul se datorează şi încasării taxelor de licenţă de la ANCOM.

Totodată, în cadrul veniturilor din această sursă, încasările din taxele pe jocurile de noroc au scăzut în perioada analizată cu 21,1% (an/an), în condiţiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate (OUG nr. 48/2020) şi amânării la plată a unor obligaţii.

Veniturile nefiscale au înregistrat 18,28 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020 şi prezintă o scădere de 2,4% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost determinată în principal de contracţia veniturilor din dividende (-1,78 miliarde de lei).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 13,32 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, în creştere cu 35,4% faţă de perioada similară a anului trecut. Sumele includ şi 1,2 miliarde de lei aferente decontărilor din fonduri externe nerambursabile în contul indemnizaţiilor acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 256,09 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 2,9 puncte procentuale de la 21,3% din PIB 2019 la 24,2% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor a fost generată şi de măsurile care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei.

Astfel, până la finele lunii august s-au plătit 3,98 miliarde de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 813,1 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 639,6 milioane de lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%), 81 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile de personal au însumat 72,07 miliarde de lei, în creştere cu 6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,8% din PIB, cu 0,4 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din totalul cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 236,2 milioane de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 34,39 miliarde de lei, în creştere cu 12,7% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 91,14 miliarde de lei în creştere cu 22% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020.

Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 3,98 miliarde de lei şi pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 813,1 milioane de lei, precum şi sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%) în valoare de 639,6 milioane de lei.

De asemenea, se continuă decontări ale indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că până la sfârşitul lunii august plăţile au fost de 2,48 miliarde de lei, în creştere cu 61,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 4,94 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.

Alte cheltuieli de 4,1 miliarde de lei au reprezentat, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (81 milioane lei).

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,9 miliarde de lei, cu 21,5% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 24,1 miliarde de lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 8 luni ale anului, în creştere cu 26,9% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 312,6 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Potrivit estimărilor oficiale, deficitul bugetar va urca la 8,6% din PIB în acest an, cinci puncte procentuale fiind legate direct de perioada de criză prin care trece România.AGERPRES

Read more