News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Anghel (ANPC):După 17 iulie, când vom finaliza controalele pe măşti şi mănuşi, vom prezenta datele finale

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a demarat la începutul stării de alertă o serie de controale la operatorii economici care comercializează măşti şi mănuşi de protecţie, datele finale ale acestor verificări urmând să fie anunţate după data de 17 iulie, când vom finaliza aceste verificări, a declarat joi seara, pentru AGERPRES, directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel.

„ANPC desfăşoară o tematică de control pe măşti şi mănuşi de protecţie la nivel naţional, încă de la intrarea în starea de alertă, până la sfârşitul acesteia, iar până în prezent au fost verificaţi sute de operatori economici. Desigur că, în momentul în care această tematică se va încheia, rezultatele controalelor din cele 41 de judeţe şi ale municipiului Bucureşti vor fi centralizate şi comunicate public, aşa cum ANPC a procedat întotdeauna. După data de 17 iulie, când vom finaliza controalele pe măşti şi mănuşi de protecţie, vom prezenta datele finale”, a precizat Anghel.

Potrivit sursei citate, competenţele de control ale ANPC sunt reprezentate de verificările de conformitate ale produselor, inclusiv măşti şi mănuşi de protecţie, în ceea ce priveşte etichetarea acestora şi aplicarea marcajelor Comisie Europene.

„Comisarii noştri ţin cont în timpul actului de control şi de notificările statelor membre UE cu privire la produse nealimentare considerate periculoase care sunt conţinute în avertizările din sistemul RAPEX. Aş vrea să îi asigur încă o dată pe consumatori că ANPC supraveghează cu atenţie piaţa, în limitele pe care legislaţia în vigoare i le pune la dispoziţie şi că respectarea drepturilor lor, ale consumatorilor, sunt pentru noi principalul obiectiv” , a mai spus directorul general al ANPC.

În spaţiul public au apărut recent informaţii potrivit cărora 90% dintre măştile de protecţie verificate sunt neconforme. AGERPRES

Read more
MFP lansează și în luna iulie noi emisiuni de titluri de stat pentru populație

Începând cu data de 01 iulie 2020, în cadrul Programului TEZAUR, Ministerul Finanţelor Publice a lansat o nouă emisiune de titluri de stat destinate exclusiv populației, cu scadențe la 1, 2, 3 și 5 ani şi dobânzi anuale de 3,5%, 4%, 4,25% și, respectiv, 4,75%. Veniturile aferente sunt neimpozabile.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

–        în perioada 01-31 iulie 2020 de la unitățile operative ale Trezoreriei Statului;

–        în perioada 01-30 iulie 2020 prin rețeaua de oficii poștale ale Companiei Naționale Poșta Română, din mediul urban, iar în perioada 01-29 iulie 2020 din mediul rural.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. A fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni.

Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate prin depunerea, în perioada de subscriere, a unei cereri de anulare.

Titlurile de stat sunt în forma dematerializată şi au valoare nominală de 1 leu. Dobânda este plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.

De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur pot fi transferabile si se pot răscumpăra în avans. În cazul decesului, dreptul de proprietate asupra titlurilor de stat se transferă moștenitorilor, care prezintă documentele legale care le atestă calitate.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe www.mfinante.ro, www.datoriepublica.mfinante.gov.ro, www.comunicatii.gov.ro,

Read more
Declarația unicã pe venit se depune pânã la  30 iunie 2020, inclusiv

Prin Ordonanța de urgențã a Guvernului nr.69/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor mãsuri fiscale, termenul de depunere a formularului ”Declarație unicã privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoane fizice” a fost prorogat pânã la data de 30 iunie 2020, inclusiv.
Prin același act normativ, s-a stabilit cã, dacã Declarația unicã privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice se depune pânã la 30 iunie 2020 inclusiv, se acordã urmãtoarele bonificaþii:
a) pentru plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurãri sociale și a contribuției de asigurãri sociale de sãnãtate, reprezentând obligații fiscale anuale pentru anul 2019, se acordã o bonificație de 5% din aceste sume, dacã toate aceste obligații fiscale de platã se sting prin platã sau compensare, integral pânã la data 30 iunie 2020 inclusiv;
b) pentru depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin mijloace electronice de transmitere la distanțã conform art. 79 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedurã fiscalã, cu modificãrile și completãrile ulterioare, se acordã o bonificație de 5% din impozitul pe venit, contribuția de asigurãri sociale și contribuția de asigurãri sociale de sãnãtate.
Bonificația prevãzutã la lit.b) se acordã numai dacã este îndeplinitã condiția de acordare a bonificației prevãzutã la lit.a), caz în care se aplicã ambele bonificații.
Declarația unicã se utilizeazã atât pentru declararea venitului realizat și definitivarea impozitului anual pe venit și a contribuțiilor sociale datorate pentru anul 2019, cât și pentru estimarea obligațiilor datorate pentru anul 2020.
Declarația unicã se depune de cãtre persoanele fizice care realizeazã, individual sau într-o formã de asociere, venituri/pierderi din: activitãți independente, drepturi de proprietate intelectualã, cu excepția contribuabililor pentru care impozitul se reține la sursã, cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendã, activitãți agricole, pisciculturã și/sau silviculturã, transferul titlurilor de valoare, precum și venituri din alte surse (de exemplu: câștiguri din transferul de monedã virtualã sau venituri impozabile ca urmare a cesiunii de creanțã).
        Declarația unicã se depune și de cãtre persoanele fizice rezidente care realizeazã venituri din strãinãtate, supuse impozitãrii în România (de exemplu: venituri din activitãți independente, venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectualã, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activitãți agricole, pisciculturã, silviculturã, venituri sub formã de dividende, venituri sub formã de dobânzi, venituri din premii, venituri din jocuri de noroc, câștiguri din transferul titlurilor de valoare etc.).
În condițiile actuale, când este foarte importantã respectarea distanțãrii sociale, Agenția Naționalã de Administrare Fiscalã amintește contribuabililor cã pot depune Declarația unicã prin mijloace electronice de transmitere la distanțã astfel:
 – prin intermediul serviciului „Spațiul Privat Virtual” (SPV);
 – pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnãturã electronicã calificatã.

Read more
Noi reglementări în utilizarea apei potabile pentru HORECA

Aducem la cunoștința operatorilor sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă, a utilizatorilor de apă potabilă din industria alimentară și HORECA precum și a autorităților locale care au în teritoriu fântâni/arteziene publice a căror apă este utilizată pentru consumul populației, următoarele reglementări aplicabile domeniului:

Legea nr. 458 /2002, actualizată, privind calitatea apei potabile, prevede în capitolul III,art. 7 :

,,(1) Monitorizarea calităţii apei potabile se asigură de către producător, distribuitor şi de autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) Producătorii şi distribuitorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate şi finanţarea monitorizării de audit, precum şi a monitorizării operaţionale a calităţii apei potabile.

(3) Autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, asigură supravegherea şi controlul monitorizării calităţii apei potabile în scopul verificării faptului că apa distribuită consumatorului se conformează la cerinţele de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea publică.

(5) Producătorii, distribuitorii sau utilizatorii de apă potabilă, prin sistem public colectiv ori individual, pentru îmbuteliere şi pentru industria alimentară, vor asigura monitorizarea curentă, operaţională a apei potabile, conform unui program care trebuie să cuprindă cel puţin controlul eficienţei tehnologiei de tratare, îndeosebi a dezinfecţiei, şi al calităţii apei potabile produse, distribuite şi utilizate.

(6) Procedurile pentru monitorizarea prevăzută la alin. (5) vor fi stabilite în conformitate cu Normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile, iar programul de monitorizare trebuie să fie avizat de către autoritatea de sănătate publică județeană respectiv a municipiului București.

(8)  Lista laboratoarelor înregistrate, care efectuează monitorizarea calităţii apei, se face publică de către Ministerul Sănătăţii.”

Singurul laborator înregistrat în  Registrul laboratoarelor pentru monitorizarea calității apei potabile în județul Arad  este Laboratorul Direcției de Sănătate Publică Arad, înregistrat cu nr. 551 din 12.08.2019  pentru : prelevare de probe, monitorizare de audit și monitorizare de control.

Laboratorul DSP Arad efectuează, atât pentru persoane fizice cât și pentru persoane juridice HORECA, determinarea următorilor parametri:

  • Bacterii Coliforme
  • Escherichia Coli
  • Enterococi intestinali
  • Pseudomonas aeruginosa
  • Clostridium perfingens
  • Număr de colonii la 22O C
  • Număr de colonii la 37O C
  • Amoniu
  • Clor rezidual
  • Conductivitate
  • Fier
  • Mangan
  • Nitrați
  • Nitriți
  • Oxidabilitate
  • pH

Frecvența de prelevare a probelor de apă este prevăzută în HOTĂRÂREA nr. 974 din 15 iunie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile

Pentru efectuarea determinărilor prețurile sunt prevăzute în Ordinul Ministerului Sănătății nr. 208 din 7 martie 2012 privind aprobarea Listei tarifelor pentru prestaţiile în domeniul sănătăţii publice efectuate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Prin  urmare, monitorizarea calității apei potabile se face doar prin laboratoare înregistrate la Ministerul Sănătății.

Conform HOTĂRÂRII nr. 857 din 24 august 2011
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice
constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 10.000 “neefectuarea de către producătorii/distribuitorii de apă potabilă a monitorizării de control sau efectuarea monitorizării de control de către laboratoare neînregistrate la Ministerul Sănătăţii pentru controlul oficial al calităţii apei potabile”.

Direcția de Sănătate Publică Arad prin Serviciul de Control în Sănătate Publică va efectua controale pentru verificarea monitorizării calității apei potabile.

Read more
Bursa de la Bucureşti a pierdut aproape 5 miliarde de lei din capitalizare

Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB) a pierdut în această săptămână aproape 5 miliarde de lei din capitalizare, respectiv 3,34%, iar valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat o scădere cu 17,89%.

Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 144,28 miliarde de lei, în perioada 8 – 12 iunie, de la 149,28 miliarde de lei în săptămâna anterioară.

În această săptămână, tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 157,11 milioane de lei, faţă de 191,35 milioane de lei în perioada 1 – 5 iunie 2020.

Cea mai bună zi de tranzacţionare a fost marţi, 9 iunie, când s-au consemnat 53,36 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, joi, 11 iunie, cu o valoare a tranzacţiilor de 33,54 milioane de lei.

Acţiunile Băncii Transilvania au fost din nou cele mai lichide titluri pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, generând tranzacţii de 31,73 milioane de lei, dar şi o majorare de preţ cu 0,23%. În top 3 se mai află Fondul Proprietatea, cu schimburi de 28,25 milioane lei şi o scădere de 4,84% în ceea ce priveşte preţul acţiunilor, urmate de titlurile BRD, cu tranzacţii de 27,5 milioane de lei (-4,06%).

Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Prebet (+15,79%), Alro (+8,45%) şi Alumil Rom Industry (+3,59%).

La polul opus la bursa, cele mai mari scăderi au fost consemnate de acţiunile Conpet, care au înregistrat un declin de 11,21%, urmate de cele ale Condmag (-11,11%) şi Romcarbon (-8,50%). AGERPRES

Read more
Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,3% în luna mai

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,3% în luna mai a acestui an, de la 2,7% în aprilie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,25%, serviciile cu 2,6%, iar mărfurile nealimentare cu 0,15%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în luna mai 2020, comparativ cu aprilie, au urcat cu 0,05%, iar faţă de decembrie 2019 avansul a fost de 1,47%.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2019 – mai 2020) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2018 – mai 2019), calculată pe baza IPC, este 3,4%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,3%.

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, estima recent că inflaţia va coborî anul acesta sub 2%, în prezent tendinţa fiind de scădere.

Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior.

AGERPRES

Read more
Consiliul Fiscal: În 2019, consumul final al populaţiei şi formarea brută de capital fix au contribuit decisiv la avansul PIB

Economia României a continuat să evolueze în 2019 pe un trend ascendent, produsul intern brut (PIB) urcând cu 4,1% faţă de creşterea de 4,4% înregistrată în anul 2018, consumul final al populaţiei, dar şi formarea brută de capital fix contribuind decisiv la avansul acestuia, potrivit unui raport al Consiliului Fiscal.

„Spre deosebire de anii anteriori, în care consumul a fost principalul motor al creşterii economice, în 2019 atât consumul final al populaţiei, cât şi formarea brută de capital fix au contribuit decisiv la avansul PIB (+3,8 pp fiecare), un impact pozitiv fiind exercitat şi de consumul guvernamental (+1,1 pp). Variaţia stocurilor (-2,9 pp, după ce în anul precedent fusese factorul cu cea mai mare contribuţie pozitivă după consum) şi exportul net (-1,7 pp, pe fondul unei dinamici mai accentuate a importurilor faţă de exporturi) au avut o influenţă nefavorabilă asupra creşterii economice. Din perspectiva ofertei, avansul PIB a fost susţinut de majoritatea ramurilor economiei naţionale, cele mai importante contribuţii aparţinând construcţiilor şi comerţului”, se menţionează în raport.

Potrivit Consiliului Fiscal, anul 2019 a fost caracterizat de o evoluţie mai puţin volatilă a inflaţiei, ecartul dintre valoarea maximă şi valoarea minimă fiind redus considerabil faţă de anul anterior. La sfârşitul lunii decembrie 2019, rata inflaţiei a înregistrat valoarea de 4% (în creştere faţă de 3,3% la finele anului 2018), în timp ce avansul preţurilor la nivelul întregii economii, măsurat prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 6,9%.

„Deficitul de cont curent s-a majorat uşor de la 4,4% în 2018 la 4,6% în 2019, circa jumătate fiind finanţat de investiţiile străine directe. Trebuie menţionat că media deficitelor înregistrate în ultimii trei ani este de 3,9% din PIB, fiind situată în imediata proximitate a pragului de atenţie de 4% stabilit de Tabloul de bord european. Adâncirea deficitului de cont curent a fost determinată, în principal, de deficitele bugetare ridicate din ultimii ani, economia românească fiind caracterizată şi de un nivel înalt al deficitelor gemene, caz singular în regiune, care ridică provocări importante pentru politica fiscal-bugetară în condiţiile evoluţiilor nefavorabile pe plan internaţional, accentuate de magnitudinea şocului pandemiei COVID-19”, se mai precizează în raport.

Totodată, dinamica creditului neguvernamental s-a menţinut pe o traiectorie moderat ascendentă, înregistrând un avans de 2,4% în termeni reali comparativ cu anul precedent, pe seama creşterii volumului creditelor acordate în lei. Piaţa muncii a continuat evoluţia din anii anteriori, numărul mediu de salariaţi majorându-se până la 5,2 milioane persoane (+1,7% faţă de anul 2018), astfel că rata şomajului BIM a coborât la 3,9%. Câştigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 4.923 lei, în creştere cu 13% faţă de anul 2018, dinamica acestuia fiind susţinută atât de evoluţia câştigurilor din sectorul public, cât şi de a celor din sectorul privat.

Pe de altă parte, bugetul general consolidat (BGC) pentru anul 2019 a fost fundamentat pe un scenariu de evoluţie macroeconomică care a estimat o creştere în termeni reali a PIB de 5,5%, cu o ţintă de deficit bugetar de 2,76% din PIB, respectiv un deficit în termeni ESA 2010 de 2,78% din PIB. Deficitul structural estimat în acel moment pentru anul 2019 era de 2,97% din PIB, abătându-se astfel substanţial de la obiectivul pe termen mediu, de 1% din PIB.

Potrivit Consiliului Fiscal, pe fondul evoluţiilor macroeconomice sub estimările iniţiale şi a nerealizării masive a veniturilor bugetare concomitent cu majorarea cheltuielilor bugetare, execuţia bugetară finală a consemnat un derapaj mare de la ţintele iniţiale privind deficitul bugetar, atât potrivit standardelor cash (4,56% din PIB), cât şi ESA 2010 (4,29% din PIB), ducând la declanşarea de către CE a procedurii de deficit excesiv (PDE) în 4 martie 2020.

De asemenea, deficitul structural s-a deteriorat semnificativ, la 4,3% din PIB, comparativ cu 2,92% în anul 2018, 3,05% din PIB în 2017, 1,9% din PIB în 2016 şi 0,4% din PIB în anul 2015. De menţionat şi valoarea foarte ridicată a deficitului primar structural, care a atins 5,2% în anul 2019 (cel mai ridicat nivel din UE), aflat în creştere constantă în ultimii 4 ani, de la numai 0,4% în anul 2015.

AGERPRES

Read more
Investiţiile nete în economia României au crescut cu 5%, în T1

Investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat, în primul trimestru al acestui an, 18,447 miliarde de lei, în creştere cu 5% faţă de acelaşi interval din 2019, arată datele provizorii publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, trendul ascendent a avut la bază creşterile înregistrate în cazul lucrărilor de construcţii noi (+20,3%) şi în cel al utilajelor (inclusiv mijloace de transport) – cu 8,8%.

Pe de altă parte, la secţiunea „Alte cheltuieli” a fost consemnată o scădere de 37,3%, la nivel comparativ T1 2020 vs T1 2019.

În privinţa structurii investiţiilor nete pe activităţi ale economiei naţionale, statistica oficială arată că 33,5% au mers către Construcţii (faţă de 31,9%, în T1 din anul anterior), 28,2% în Industrie (26,9%, în T1 2019), 24,2% în Comerţ şi Servicii (23,1%, anul trecut) şi 5,7% în Agricultură (4,6%, în aceeaşi perioadă din 2019).

În schimb, investiţiile pe segmentul „Alte ramuri” au scăzut de la 13,5% în T1 2019 la 8,4% în acest an.

Investiţiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi sau de la populaţie (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc.). AGERPRES

Read more
Blue Air anunţă zboruri spre 21 de destinaţii din 11 ţări, în iunie

Blue Air anunţă pentru luna iunie zboruri noi care acoperă 21 de destinaţii din 11 ţări spre şi dinspre care autorităţile au anunţat eliminarea restricţiilor de călătorie pe parcursul acestei luni, informează, luni, operatorul aerian low-cost.

Zborurile active, disponibile pentru rezervare, sunt: de la/ spre Bucureşti Otopeni – Bruxelles, Copenhaga, Dublin, Florenţa, Koln, Larnaca, Hamburg, Helsinki, Malaga, Stuttgart, Valencia, Cluj Napoca, Iaşi; din/ spre Bacău – Dublin, Londra Luton, Bruxelles, Torino; din/ spre Cluj Napoca – Bucureşti Otopeni, Dublin; din/ spre Sibiu: Stuttgart.

„Ne bucurăm să putem răspunde cererilor primite de la pasagerii noştri şi să reluăm treptat zborurile. După 10 săptămâni la sol şi în şomaj tehnic, eu, alături de colegii mei piloţi şi însoţitori de zbor şi de întreaga echipă Blue Air, suntem entuziasmaţi să ne reluăm treptat activitatea, chiar dacă la un nivel foarte scăzut. Vestea bună este că, în pofida reducerii semnificative a nivelului de activitate previzionat pentru acest an, săptămâna trecută, după îndelungi discuţii cu reprezentanţii salariaţilor şi cu acţionariatul, am reuşit să găsim împreună o formulă de colaborare care face posibilă păstrarea în echipa Blue Air a tuturor piloţilor şi a însoţitorilor de bord care îşi doresc acest lucru”, a declarat Oana Petrescu, CEO Blue Air.

Până la reluarea, la începutul lunii iulie, a programului de zbor regulat, Blue Air operează zboruri la cerere, în conformitate cu cererea înregistrată pentru fiecare destinaţie şi restricţiile de mobilitate stabilite de autorităţi.

Pentru rezervarea acestor zboruri, pasagerii trebuie să acceseze secţiunea dedicată de pe site-ul Blue Air, Zboruri la Cerere, să identifice zborul dorit şi să urmeze paşii indicaţi pentru rezervarea online. Pentru zborurile la cerere, voucherele nu sunt acceptate ca formă de plată. Pasagerii se pot informa cu privire la lista completă a zborurilor active, consultând în mod regulat această secţiune, ce este permanent actualizată, precizează compania.

„Blue Air a implementat protocoale riguroase de siguranţă la bordul aeronavelor sale. Din luna februarie, Blue Air a fost prima şi singura companie aviatică din România ale cărei aeronave au fost dezinfectate zilnic printr-un proces de nebulizare, folosind substanţe care sterilizează întregul spaţiu în care sunt distribuite. Acest proces modern de sterilizare şi dezinfectare va fi menţinut pe termen nelimitat. În plus, aeronavele Blue Air sunt echipate cu filtre de aer HEPA, cu performanţe similare celor utilizate în sălile de operaţii ale spitalului, având o eficacitate de peste 99,97% în captarea virusurilor şi bacteriilor din aerul filtrat. Ca o confirmare a corectitudinii şi eficienţei măsurilor implementate, niciun membru al echipajelor Blue Air nu a fost infectat cu noul coronavirus, în pofida faptului că în perioada stării de urgenţă, Blue Air a operat numeroase zboruri charter şi de repatriere, inclusiv în ţările din zona roşie”, se mai arată în comunicat.

Pe de altă parte, pasagerii companiei trebuie să poarte măşti de protecţie pe toată durata călătoriei, să îşi dezinfecteze frecvent mâinile şi să evite deplasările în cabină. Echipajele vor instrui pasagerii cu privire la măsurile de siguranţă pentru sănătate şi se vor asigura de respectarea acestora.

Blue Air este cea mai mare companie aeriană românească după numărul de pasageri transportaţi, cu un model de business bazat pe reducerea complexităţii, respectiv Low Cost – Low Complexity şi cu abordare centrată pe nevoile pasagerilor.

Compania operează avioane tip Boeing 737. În cei 15 ani de activitate, Blue Air a transportat peste 30 de milioane de pasageri şi a zburat peste 340 milioane de kilometri. Compania este certificată IATA Operational Safety Audit (IOSA) de către International Air Transport Association (IATA) pentru standarde excepţionale de operare şi este membră cu drepturi depline IATA. AGERPRES

Read more
Scădere cu aproape o treime a înmatriculărilor de autoturisme noi în România, la cinci luni

Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a scăzut în România cu 31,43%, în primele cinci luni ale anului, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul anterior, în timp ce pe segmentul de second hand diminuarea fost de aproape 16%, la nivel comparativ, reiese din statistica Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), publicată marţi.

Conform datelor centralizate, în intervalul ianuarie – mai 2020, au fost înmatriculate pe plan local 39.455 de autoturisme noi, în comparaţie cu cele 57.538 de unităţi, consemnate în primele cinci luni din 2019.

În funcţie de numărul autoturismelor înmatriculate, cele mai multe solicitări au vizat mărcile: Dacia – cu 10.973 de unităţi, în scădere cu 37,67% faţă de intervalul ianuarie – mai 2019, Volkswagen (3.376 unităţi, -17,54%), Skoda (3.272 unităţi, -24,70%), Renault (2.994 unităţi, -37,70%), Hyundai (2.794 unităţi, +4,92%), Toyota (2.176 exemplare, -7,99%) şi Ford (2.162 unităţi, -49,07%).

Potrivit sursei citate, în cursul lunii mai a acestui an, în România au fost înmatriculate 7.155 de autoturisme noi, în scădere cu 45,51%% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

În acest context, pe mărci, Dacia se află pe primul loc în privinţa solicitărilor, cu 2.139 de unităţi, în scădere cu 34,91%, comparativ cu luna mai din 2019, urmată de Hyundai – cu 555 de exemplare (+5,51%), Skoda (493 unităţi, -57,17%), Renault (491 exemplare, -52,74%) şi Toyota (469 unităţi, -6,94%).

La polul opus, cu cea mai redusă frecvenţă a înmatriculărilor, s-au situat: SsangYong – cu nouă exemplare, Jaguar (7), Alfa Romeo (5), Bentley (4), Lamborghini (3), Subaru (2) şi Ferrari (1).

La capitolul autoturisme rulate, în intervalul ianuarie – mai 2020 au fost înmatriculate, în România, 154.941 de unităţi, în scădere cu 15,83% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Din acest total, 38.652 de unităţi sunt din gama Volkswagen, mai puţin cu 14,28% în comparaţie cu primele cinci luni ale anului precedent.

Datele DRPCIV arată că, în 2019, la nivel naţional, erau înmatriculate aproximativ 8,75 de milioane de autovehicule, din care peste 6,9 milioane de autoturisme.

În Capitală, numărul autovehiculelor înmatriculate, anul trecut, ajunsese la aproximativ 1,46 de milioane de unităţi, iar din acest total 1,169 milioane de unităţi erau încadrate la categoria autoturisme.

Statistica oficială menţionează că, la finele anului 2019, pe drumurile din România circulau 4,344 milioane de autovehicule cu motoare pe benzină, respectiv 3,895 milioane de maşini diesel. AGERPRES

Read more