News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Peste 16 milioane de lei aprobați pentru apicultorii români

Crescătorii de albine primesc 16.271.166,63 de lei  pentru acest an prin Programul Național Apicol iar Ministerul Agriculturii a lansat astăzi, 27 aprilie, în dezbatere publică acest program cât și normele de aplicare și funcționare. Apicultorii pot trimite sugestii timp de zece zile!

Valoarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, alocat pentru Programul naţional apicol pentru perioada 2017-2019, este de 48.813.495,36 lei potrivit prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. 4133 din 5 iulie 2016 de aprobare a programelor naţionale de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole prezentate de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, denumită în continuare Decizia Comisiei Europene nr. 4133 din 5 iulie 2016, şi distribuită astfel:

  • pentru anul 2017: 16.271.166,63 lei;
  • pentru anul 2018: 16.271.175,71 lei;
  • pentru anul 2019: 16.271.153,02 lei.

Beneficiarii Programului sunt apicultori, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare; cooperativele agricole recunoscute, conform legislaţiei în vigoare numai pentru acţiunea de asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori.

Solicitanţii Programului sunt apicultorii, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 pentru acţiunile: Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei; raţionalizarea transhumanţei; măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune. Mai pot beneficia de program și cooperativele agricole recunoscute, conform legislaţiei în vigoare pentru acţiunea asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori.

Toti solicitanţii, trebuie să deţină un cod unic de identificare atribuit de APIA central/ Centrul judeţean, respectiv municipiul Bucureşti, generat de Registrul Unic de Identificare. În acest sens, apicultorii care depun prima dată la APIA o cerere de plată în calitate de solicitanţi, trebuie să se prezinte la #APIA Centrul judeţean/municipiul Bucureşti, unde vor completa şi depune, înainte de data de depunere a cererii de plată, formularul de solicitare a codului unic de identificare (RO). După înregistrare în sistemul informatic se va genera codul unic de identificare, care se va comunica în scris solicitantului. Totodată, în momentul depunerii formularului de atribuire a codului unic de identificare au obligaţia să prezinte documentul de identificare financiară care trebuie să conţină următoarele date: denumirea, adresa băncii, codul IBAN al contului bancar activ pe teritoriul României.

Modul de finanţare

Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor din Program cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acţiune accesată, excluzând TVA. Exerciţiile financiare ale Programului se stabilesc de la data de 16 octombrie a fiecărui an până la data de 15 octombrie a anului următor, iar acţiunile cuprinse în acesta se aplică anual de către beneficiari, de la data de 16 octombrie a anului în curs până la data de 31 august a anului următor.

Plăţile aferente se fac în timpul exerciţiului financiar. Contribuţia Uniunii Europene la Programul de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole este aprobată prin Decizia Comisiei Europene nr. 4133 din 5 iulie 2016, faptul generator al cursului de schimb este stabilit la art. 34 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro, iar cursul euro este stabilit potrivit prevederilor art. 40 din acelaşi regulament, la valoarea de 4,5390 lei, pentru plăţile aferente anului 2017. Plăţile se efectuează în lei, la ultimul curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) înainte de data de 1 ianuarie a anului în cursul căruia este luată decizia de acordare a ajutoarelor.

Evitarea dublei finanţări

Solicitanţii/beneficiarii PNA pot accesa simultan sprijin prin măsurile agricole de sprijin forfetar din PNDR 2014-2020 (sub-măsurile 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, 6.3”Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”) cu condiţia ca acţiunile sprijinite şi/sau planificate si propuse spre finanţare de apicultori prin PNDR 2014-2020 să nu fie solicitate prin Programul Naţional Apicol aprobat şi viceversa. Condiţia se aplică de la momentul solicitării sprijinului prin PNDR 2014-2020, iar lista cheltuielilor stabilită de apicultor prin planul de afaceri depus la PNDR 2014-2020, devine neeligibilă prin PNA 2017-2019 pentru respectivul solicitant. Restricţia de mai sus nu se aplică solicitanţilor care accesează sM6.1/6.3 PNDR pentru cheltuieli care nu sunt eligibile prin PNA.

În ceea ce priveşte măsurile agricole de investiţii din PNDR 2014-2020, în cazul sM 4.1, solicitanţii care au accesat sprijin prin Programul National Apicol aprobat pentru cheltuieli eligibile comune celor două programe, vor putea accesa PNDR pentru sectorul apicol doar după finalizarea investiţiei derulate prin PNA (adică după efectuarea plăţii de către agenţia de plăţi către beneficiar), iar lista de cheltuieli decontată prin PNA va deveni neeligibilă în proiectul depus în cadrul PNDR. Pentru sM 4.2 este permisă accesarea simultană a submăsurii 4.2 cu PNA 2017-2019, demarcarea va fi făcută ex-ante, astfel cheltuielile eligibile în cadrul PNA fiind excluse de la finanţare prin intermediul sM 4.2.

Solicitanţii Programului: cooperativele agricole recunoscute, conform legislaţiei în vigoare.

Condiţii de eligibilitate:

  •  Cooperativa să aibă obiectul de activitate în domeniul apicol şi să fie înfiinţată de minimum 1 an si sa fi desfăşurat activitate economică înregistrată în bilanţul contabil;
  • Membrii apicultori ai cooperativei trebuie să deţină în total minimum 1500 de familii de albine la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar;
  • Decontarea prin Program se face pentru o cooperativă care achiziţionează utilajele: maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox; decontarea se face o singură dată pentru fiecare dintre aceste componente;
  •  Menţinerea pe o perioadă de minim 3 ani de la data achiziţiei a utilajelor decontate prin program.

Cheltuieli eligibile:

  • – Până la 75% din preţul fără TVA pentru decontarea achiziţiilor de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox, cu condiţia să menţină minimum 3 ani utilajele achiziţionate;

Documente justificative:

  • copii ale actelor de constituire ale cooperativei, conform legislaţiei în vigoare;
  • membrii apicultori ai cooperativei trebuie să deţină copia adeverinţei eliberată de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deţinute, emisă înainte de efectuarea achiziţiilor;
  • centralizatorul întocmit de împuternicitul cooperativei cu numărul de familii deţinute care să ateste că membrii cooperativei deţin minimum 1500 familii de albine şi au stupii;
  • Facturii de achiziţie a maturatorului, centrifugei, topitorului de ceara cu abur din inox;
  • copia documentului de efectuare a plăţii sau extras de cont pentru achiziţia de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox;
  • copia contractului de vânzare – cumpărare;
  • proces verbal de recepţie finală a utilajului;
  • declaraţia pe proprie răspundere a cooperativei că va păstra utilajele achiziţionate şi decontate prin program pe o perioada de minim 3 ani;
  • documentul de identificare financiara al cooperativei; j. copie bilanţ contabil.

Documente transmise după plata ajutorului:

  • depunerea anuală pe o perioadă de 3 ani de la achiziţionarea maturatorului, centrifugei, topitorului de ceară cu abur din inox, a proceselor verbale încheiate între cooperativă şi #apicultorul/apicultorii care au beneficiat de utilizarea utilajelor achiziţionate.
  • Se decontează: – o centrifugă inox, pe minim 6 rame, reversibilă, electrică / manuală/radială / 300 familii de albine; – un maturator de minim 500 litri; – un topitor de ceară cu abur din inox / 300 familii de albine.

Cheltuieli eligibile:

În cazul apiculturii convenţionale: a) preţul fără #TVA al medicamentelor achiziţionate înainte de data depunerii cererii de plată, de la furnizori autorizaţi conform legislaţiei în domeniu utilizate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultor, conform adeverinţei eliberată de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deţinute emisă înainte de efectuarea achiziţiilor; b) preţul fără TVA al medicamentelor achiziţionate înainte de data depunerii cererii de plată, de la furnizori autorizaţi conform legislaţiei în domeniu utilizate pentru tratarea nosemozei, conform adeverinţei eliberată de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deţinute emisă înainte de efectuarea achiziţiilor;

În cazul apiculturii ecologice: a) preţul fără TVA al medicamentelor achiziţionate înainte de data depunerii cererii de plată, de la furnizori autorizaţi conform legislaţiei în domeniu utilizate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultor, conform adeverinţei eliberată de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deţinute, emisă înainte de efectuarea achiziţiilor; b) preţul fără TVA al medicamentelor achiziţionate înainte de data depunerii cererii de plată, de la furnizori autorizaţi conform legislaţiei în domeniu utilizate pentru tratarea nosemozei, conform adeverinţei eliberată de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deţinute, emisă înainte de efectuarea achiziţiilor.

Documente justificative: a) copia actului de identitate – B.I./C.I., în cazul persoanelor fizice; b) copia certificatului de înregistrare de la oficiul registrului comerţului/a certificatului de înregistrare fiscală, după caz, iar toate documentele vor fi eliberate pe forma de organizare; c) copia adeverinţei eliberată de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deţinute, emisă înainte de efectuarea achiziţiilor; d) copia adeverinţei/atestatului/certificatului/diplomei care să confirme pregătirea apicultorului în domeniul apicol, conform legislaţiei în vigoare, eliberată/eliberat până la termenul-limită de depunere a cererii şi a documentelor, după caz; e) documentul de identificare financiară; f) copia facturii de achiziţie a medicamentelor copia documentelor de efectuare a plăţii medicamentelor pentru tratarea varoozei sau nosemozei; g) declaraţie pe proprie răspundere că medicamentele achiziţionate prin Program sunt pentru tratarea varoozei al întregului efectiv de familii de albine şi sau pentru tratarea nosemozei.

Achiziţionarea de cutii în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral

Pot beneficia apicultori, persoane fizice sau persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţii de eligibilitate:

  • apicultorul trebuie să deţină minimum 75 de stupi cu familii de albine;
  • apicultorul trebuie să aibă pregătire în domeniul apiculturii;
  • cutiile trebuie să fie achiziţionate de la persoane juridice sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care produc şi/sau comercializează cutii;
  • apicultorul să deţină ordin de deplasare în pastoral, avizat şi datat de către consiliul local şi achiziţia să se facă ulterior datei de deplasare în pastoral;
  •  achiziţionarea cutiilor se face o singură dată pe perioada derulării Programului.

Cheltuieli eligibile: – preţul fără TVA pentru achiziţia de cutii, dar nu mai mult de 25% din totalul stupilor cu familii de albine deplasaţi în pastoral de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar.

Documente justificative:

  • a) copia actului de identitate – B.I./C.I., în cazul persoanelor fizice;
  • b) copia certificatului de înregistrare de la oficiul registrului comerţului/a certificatului de înregistrare fiscală, după caz, iar toate documentele vor fi eliberate pe forma de organizare;
  • c) adeverinţa eliberată de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deţinute, emisă înainte de efectuarea achiziţiilor;
  • d) copia adeverinţei/atestatului/certificatului/diplomei care să confirme pregătirea apicultorului în domeniul apicol, conform legislaţiei în vigoare, eliberată/eliberat până la termenul limită de depunere a cererii şi a documentelor, după caz;
  • e) copia ordinului de deplasare din care să rezulte că acesta a efectuat deplasarea în pastoral, înainte de data achiziţiei;
  • f) copia facturii de achiziţie şi a documentelor de efectuare a plăţii cutiilor;
  • g) documentul de identificare financiară.

Atenție! Termenul-limită de depunere a cererii şi a documentelor care o însoţesc este data de 1 august a fiecărui an.

agrointel.ro

Read more
Samsung anunță cel mai bun profit trimestrial din ultimii trei ani

Samsung Electronics, cel mai mare producător mondial de telefoane mobile, a raportat joi cel mai bun profit trimestrial din ultimii trei ani, datorită performanțelor solide ale diviziei care produce chipuri de memorie.

În perioada ianuarie-martie 2017, profitul operațional al #Samsung a înregistrat o creștere de 48% în ritm anual până la 9.900 miliarde woni (8,01 miliarde de dolari), în timp ce profitul net a crescut cu 46% până la 7.680 miliarde woni (6,7 miliarde de dolari) iar cifra de afaceri a crescut cu 2% până la 50.550 miliarde woni (44,64 miliarde de dolari).

Grupul sud-coreean, afectat de eșecul modelului Note 7 și arestarea vice-președintelui, nu a mai înregistrat un astfel de profit net din trimestrul al treilea 2013.

Samsung a precizat că cea mai mare parte a profiturilor sale din primul trimestru au fost generate de divizia care produce chipuri de memorie, care a realizat un profit operațional record de 6.310 miliarde woni (5,58 miliarde de dolari), în creștere cu 40% în ritm anual, în timp ce divizia care produce telefoane mobile a înregistrat o scădere a profitului operațional până la 2.070 miliarde woni (1,83 miliarde de dolari).

Grupul sud-coreean a informat că a vândut 93 milioane de telefoane mobile, dintre care aproximativ 80% au fost smartphone-uri, și șase milioane de tablete în perioada ianuarie — martie 2017. Compania se așteaptă ca performanțele diviziei de telefoane mobilă să se îmbunătățească în trimestrul al doilea după lansarea în luna aprilie a modelelor Galaxy S8 și Galaxy S8 Plus. (agerpres.ro)

 

Read more
Analiză bursa cerealelor AgroGo:  Rapița, vedetă și în anul 2017?

Rapița a fost o cultură vedetă în 2016, datorită prețurilor mari pe care le-a avut în piață. Conform pieței bursiere, prețurile rapiței vor fi mai mici în 2017.

Anul trecut, rapița a ajuns la prețuri record pentru ultima perioadă, cotațiile de la bursa MATIF Paris — cea mai reprezentativă pentru regiune — depășind valoarea de 1.900 RON/tonă. Chiar dacă prețul primit în piață locală a fost unul puțin mai mic, după cum se poate vedea în graficul de mai jos, acesta a fost foarte bun, fiind mult mai mare față de prețul din sezoanele precedente.

Acest lucru a făcut ca suprafața semănată cu rapiță în România, în acest sezon, să fie cea mai mare de după anul 2010, ajungând la peste 460.000 de hectare în 2017, față de 412.000 în 2016. Deși a trecut printr-o iarnă dificilă, în cele mai multe regiuni din țară, rapița a răzbit destul de bine — încă nu știm exact efectul valului de frig și al zăpezii din luna aprilie.

Dacă sezonul acesta producția va fi una decentă, tot ce mai așteaptă fermierii este un preț bun. Vor fi însă prețurile din acest sezon similare cu cele din sezonul trecut?

Cotațiile futures (cu termene de livrare în viitor) de la bursa MATIF ne arată că, în prezent, rapița se tranzacționează în jurul valorii de 1.800 RON/tonă pentru livrarea în luna mai 2017.

Dacă ne uităm însă la luna august — următoarea lună de livrare disponibilă la MATIF, după mai — vedem că prețul este de doar 1.650 RON/tonă; vezi curba futures din graficul de mai jos. Când spun doar 1.650, nu mă refer la faptul că prețul este mic, neprofitabil, ci din contră. În mod normal, acest preț ar trebui să asigure, în continuare, o rată de profit bună pentru fermieri. Dacă prețul se menține însă la acest nivel, va fi simțitor mai mic față de sezonul trecut.

Această scădere nu ar fi una anormală, dat fiind faptul că sezonul trecut a fost unul de vârf în materie de prețuri la rapiță.

Tot cotațiile futures ne arată că, și în sezonul următor (2017-2018), prețul rapiței este văzut de către traderi la un nivel mai mic față de cel din sezonul actual. Acest lucru poate avea diverse cauze, printre care ar putea fi suprafața cultivată mai mare, stocurile mari sau o nevoie mai mică în industrie.

În concluzie, chiar dacă prețurile cu livrare în prezent sunt încă mari, cele pentru livrare în vara lui 2017 sunt ceva mai mici, la fel și cele din sezonul 2017-2018.

Rămâne de văzut cum vor evolua prețurile în luna mai. Este recomandat ca persoanele direct interesate de prețurile cerealelor să urmărească, în plus față de prețurile spot (din prezent), și cotațiile din viitor. Este bine știut faptul că prețurile futures se schimbă în fiecare zi. Nimeni nu poate garanta că prețul va rămâne la un anumit nivel, de aceea este bine să le verificăm regulat.

de Vasile Topac, co-fondator AgroGo, platforma de tranzacționare online a cerealelor și inputurilor

Read more
AJOFM Arad organizează Bursa Locurilor de Muncă

AJOFM ARAD organizează Bursa generală a locurilor de muncă în data de 07.04.2017 , la Atrium Mall Arad, calea Aurel Vlaicu nr. 10 – 12  etaj 1, cu începere de la orele 9 :00.

Bursa generală a locurilor de muncă are loc la nivel naţional în aceeași zi şi se adresează tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă sau celor care doresc să se reorienteze profesional.
Obiectivul principal al evenimentului îl reprezintă creșterea gradului de ocupare, prin corelarea cererii cu oferta de locuri de muncă, existând posibilitatea interacțiunii directe dintre angajator și solicitant.cţiunii directe dintre angajator şi solicitant.
#Angajatorii care dispun de posturi vacante și sunt interesați să participe la Bursa Generală a Locurilor de Muncă pot depune situaţia privind locurile de muncă vacante ce vor fi oferite în cadrul bursei, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sau le pot trasmite pe adresele de e-mail ale instituţiilor

De asemenea acţiunea urmăreşte informarea clienților referitor la măsurile destinate stimulării ocupării forţei de muncă de care pot beneficia gratuit prin intermediul Serviciului Public de Ocupare, inclusiv modificările legislației în domeniu.

Read more
Vizarea carnetelor de rentier agricol se poate face până la sfârșitul lunii august

În perioada 1 martie – 31 august (în zilele lucrătoare) rentierii agricoli trebuie să se prezinte, personal ori prin mandatar/curator/tutore, la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pentru obţinerea vizei aferente anului 2016, a carnetelor de rentier agricol.

Pentru vizarea carnetului de rentier agricol, solicitantul (rentierul personal ori prin mandatar/curator/tutore), trebuie să semneze o declaraţie pentru obţinerea vizei anuale, conform anexei care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, însoţită de documente, pe baza cărora persoana desemnată de către Centrul judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, va verifica conformitatea documentelor originale cu copiile existente la dosar şi în cazul persoanelor pensionate pe caz de boală va certifica copiile depuse ale deciziilor de la comisia de expertiză medicală, respectiv de:

1) carnetul de rentier agricol;
2) actul de identitate al solicitantului;
3) decizia de la comisia de expertiză medicală – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală, în original. Decizia de la comisia de expertiză medicală se depune în copie;
4) procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal;
5) contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării;
6) extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei. (extrasul se depune opţional).

În cazul în care se constată că datele declarate de solicitanţi nu corespund realităţii, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.

Solicitanţii prezintă la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, documentele menţionate mai sus, în original, pe baza cărora angajatul APIA va certifica copiile depuse. După certificare, originalele vor fi restituite solicitanţilor.

Read more
APIA demarează Campania de primire a Cererilor unice de plată pentru anul 2017

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, mâine, 01 martie, demarează Campania de primire a Cererilor unice de plată pentru anul 2017.

Astfel, Cererile unice de plată se vor depune până la data de 15 mai a.c. la Centrele judeţene/locale şi la Centrul Municipiului Bucureşti ale/al APIA, pentru schemele de plată/ măsurile de sprijin/ajutor prezentate în Anexă.

Recomandăm fermierilor ca înainte de a veni la Centrele APIA să se prezinte la Primărie pentru a verifica în Registrul Agricol situația terenului pe care îl utilizează, iar dacă au în exploatație și animale să verifice situația acestora în registrul Național al Exploatațiilor (RNE) cu ajutorul medicului veterinar concesionar, asociației sau propriilor evidențe, dacă este utilizator SNIIA.

Facem precizarea că și în acest an completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic folosind aplicaţia IPA Online care poate fi accesată din butonul dedicat situat pe pagina de început a site-ului APIA, însă finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se face numai în Centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea cererii, după verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate, precum și corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Cererile unice de plată se depun la centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Beneficiarii plăţilor directe și ai măsurilor de mediu și climă sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit legislației în vigoare.

Pentru pajiştile comunale concesionate/închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor pot fi:

  1. a) membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM ale fiecărui membru în parte cu care asigură cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat, la data depunerii Cererii unice de plată, pentru suprafaţa concesionată/închiriată de către asociaţie;
  2. b) asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa concesionată/închiriată, asigurând cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, prin păşunat cu animalele înscrise în exploataţia asociaţiei înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor pe perioada păşunatului.

Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.

Precizăm că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, confom art. 8 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru măsurile de mediu și climă din PNDR 2014 – 2020 aplicabile pe terenurile agricole (Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13) sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare.

La depunerea cererii unice de plată fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor. Facem precizarea că aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile cel puțin până la data de 1 decembrie a anului de cerere.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurile de sprijin/ajutor aferente Campaniei 2017, cu excepția Ajutoarelor Naționale Tranzitorii sector vegetal și zootehnic, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală se aplică cu prioritate cerințele specifice acestor măsuri, iar elementele privind ecocondiționalitatea trebuie corelate cu angajamentele asumate în cadrul acestor măsuri.

Rugăm fermierii, că pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererii, să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite.

Fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă deţin suprafeţe de teren/animale în diferite localităţi sau judeţe.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA: www.apia.org.ro .

Read more
Intesa renunță la preluarea Generali

Intesa Sanpaolo SpA a renunţat la intenţia de a-şi uni forţele cu Generali SpA, a treia mare companie europeană de asigurări, apreciind că o astfel de alianţă nu ar crea valoare pentru acţionarii săi, transmite Reuters.

Luna trecută, cea mai mare bancă de retail din Italia anunţase că este în căutarea unei posibile „combinaţii industriale” cu Generali, după ce surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat că Intesa ia în considerare preluarea integrală a Generali, într-o tranzacţie care ar crea un gigant financiar, cu o capitalizare de piaţă de peste 60 de miliarde de euro.

Decizia Intesa lasă Generali vulnerabilă la o posibilă preluare din partea unei companii străine.

Schimbările în conducerea Generali şi dificultăţile cu care se confruntă autorităţile din Roma au alimentat speculaţiile în ultimele luni, informaţiile din presă sugerând că printre companiile de asigurări interesate de preluarea Generali se află Axa SA (Franţa), Allianz SE (Germania) şi Zurich Insurance Group (Elveţia).

Guvernul de la Roma este sub presiune, deoarece trebuie să se asigure că Generali rămâne italiană, dar a anunţat că nu doreşte să intervină. Generali este văzut de Roma ca un activ strategic din cauza deţinerilor masive de obligaţiuni guvernamentale italiene.

Printre criteriile anunţate de Intesa pentru posibile opţiuni de fuziuni şi achiziţii ( M&A) se află crearea de valoare pentru acţionarii săi şi intenţia de a-şi menţine ridicat indicele de adecvare a capitalului. Banca a precizat că va continua să-şi extindă divizia de gestionare a averii (wealth management) şi cea de asigurări.

Răspunsul acţionarilor Intesa la ideea fuziunii cu Generali a fost prompt, acţiunile băncii înregistrând un declin de 16% de la anunţarea planurilor, în timp ce titlurile Generali, care gestiona active în valoare de 472 de miliarde de euro la sfârşitul lui 2016, au urcat cu 3% la Bursa de la Milano.

În rândul băncilor italiene, Intesa este o raritate – profitabilă şi bine capitalizată. În timp ce rivalele sale, UniCredit şi Monte dei Paschi, se luptă cu credite neperformante de miliarde de euro, Intesa a reuşit să plătească dividende generoase, în pofida situaţiei economice dificile din Italia.

Brokerii de la Milan, Akros şi Equita Sim susţin că intenţia Intesa ar fi nu doar să achiziţioneze Generali, ci şi pe cel mai mare acţionar al companiei italiene de asigurări – Mediobanca – care deţine o participaţie de 13% în Generali, în timp ce UniCredit, aflată sub presiune să-şi vândă activele pentru a-şi majora capitalul, ar putea fi dispusă să vândă către Intesa participaţia sa de 8% în Mediobanca.

Intesa Sanpaolo, UniCredit şi Allianz au o prezenţă importantă şi pe piaţa din România.

Read more
Tot mai mulți est-europeni cer ca alimentele din supermarket să aibă calitatea din Occident

Cehia va cere Uniunii Europene să interzică vânzarea de produse alimentare de calitate inferioară în Europa de Est de către aceleași mărci care comercializează produse mai bune în Occident, a declarat marți ministrul Agriculturii din Cehia, Marian Jurecka, informează Reuters.

Prin această inițiativă, autoritățile din Cehia se alătură celor din Slovacia și Ungaria, care susțin și ele că firmele multinaționale din domeniul alimentar vând produse de o calitate mai slabă pe piețele mai sărace și mai puțin competitive din est.

„Pentru unele produse suntem de fapt coșul de gunoi al Europei”, a spus Marian Jurecka. Asociațiile pentru protecția consumatorilor din Cehia se plâng de mult timp de alimentele de calitate inferioară vândute de marile companii, dar până în prezent nu au avut instrumentele necesare pentru a face ceva deoarece astfel de vânzări sunt legale în UE atâta timp cât pe ambalaje sunt trecute toate ingredientele.

Marian Jurecka a precizat că a cerut efectuarea unui studiu privind calitatea alimentelor, care va fi gata până în luna iunie. Concluziile acestui studiu, împreună cu datele din Slovacia și alte țări, vor fi folosite ulterior pentru a cere schimbarea reglementărilor la nivelul UE. Este posibil să fie incluse și alte categorii de produse, precum detergenții. „Obiectivul nostru principal este să schimbăm legislația UE, astfel încât dacă un produs are același producător și același ambalaj, astfel că la prima vedere este același produs, să conțină aceleași ingrediente”, a spus Jurecka. Un studiu efectuat în 2015 de Universitatea de Chimie arată că iaurtul, cafeaua instant, margarina și o parte din carnea procesată comercializată în Cehia au fost produse cu ingrediente diferite, conform Agerpres.

 

Read more
Economia României a crescut cu 4,8% în 2016

Produsul intern brut a crescut cu 4,8% în anul 2016, comparativ cu anul 2015, după un avans de 4,7% pe seria brută (4,8% pe serie ajustată sezonier) în ultimele trei luni din 2016 față de perioada corespunzătoare din anul precedent, arată estimările semnal publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

În trimestrul patru, Produsul intern brut a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,3% comparativ cu trimestrul precedent.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial pentru anii 2014-2015 în vederea reconcilierii cu datele anuale (2014 — varianta definitivă, 2015 — varianta semidefinitivă) și a includerii estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2016 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2016, publicată în comunicatul de presă nr. 19 din 13 ianuarie 2017. Astfel, rezultatele trimestrului I 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, au fost revizuite de la 101,5% la 101,3%, rezultatele trimestrului III 2016, comparativ cu trimestrul II 2016, au fost revizuite de la 100,6% la 100,5%”, precizează INS.

În 2015, Produsul intern brut a crescut cu 3,9% față de 2014.

Pentru acest an estimările privind creșterea economiei românești oscilează între 3,7% (prognoză Banca Mondială) și 5,2% Comisia Națională de Prognoză.

Estimări privind avansul PIB au fost anunțate luni și de Comisia Europeană (CE), care a revizuit în urcare, la 4,4%, prognoza privind evoluția PIB în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018. FMI mizează în 2017 pe un avans al Produsului Intern Brut al României de 3,8%, cel mai ridicat ritm de creștere economică din Europa.

Read more
Ciocolata de Sf. Valentin se ieftinește datorită stocurilor mari de cacao din lume

Creșterea stocurilor mondiale de cacao ieftinește ciocolata, ceea ce înseamnă că vom plăti mai puțin pe o cutie de bomboane de Sfântul Valentin, informează Bloomberg.

Cultivatorii de cacao se bucură de recolte consistente în America Latină și Vestul Africii, responsabile pentru aproximativ 70% din producția mondială. Creșterea producției a dus cotațiile futures la cacao la cel mai scăzut nivel de după 2009, ceea ce reduce costurile pentru companii precum Mondelez International Inc., producătorul ciocolatei Cadbury și biscuiților Oreo.

„Producția va fi mult mai mare și de acea prețurile scad”, a declarat Donald Selkin, analist la Newbridge Securities. Pentru ca tendința să se inverseze ar fi nevoie de tensiuni sociale în țările africane sau de o relansare a cererii, a adăugat Selkin.

După ce anul trecut vremea secetoasă a afectat sezonul trecut recolta din Africa de Vest, în prezent condițiile s-au îmbunătățit iar livrările și-au revenit. Stocurile în depozitele monitorizare de ICE au crescut cu 38% după ce în luna decembrie 2016 au atins cel mai scăzut nivel de după 2009. Atât UBS Group AG cât și Citigroup Inc. prognozează că producția mondială va depăși consumul în acest an. În plus, creșterea ofertei a venit și pe fondul încetinirii cererii. Vânzările globale de ciocolată au scăzut cu 2,3% în perioada septembrie-noiembrie 2016, potrivit Barry Callebaut, cel mai mare procesator de ciocolată. În Europa, cel mai mare consumator, vânzările au scăzut cu 3,1% iar în cele două Americi s-a înregistrat o scădere de 2%.

În consecință, cotațiile la cacao au scăzut cu 31% în ultimul an la bursa ICE Futures U.S. din New York, atingând săptămâna trecută 1.951 dolari pe tonă, cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani.

Reducerile pentru consumatori ar putea deveni și mai mare pe măsură ce producătorii de ciocolată încep să cumpere noi contracte în avans la prețuri mai mici. De exemplu, Hershey Co. are în mod normal o „acoperire cuprinsă între 3 și 24 de luni pentru diferite materii prime astfel încât scăderile pe care le vedem acum nu se resimt în mod automat în anul curent” a declarat la începutul lunii directorul general de la Hershey Co., Michele G. Buck

Chiar dacă oamenii consumă mai puțină ciocolată în favoarea unor alternative mai sănătoase, este probabil ca de Sfântul Valentin să lase prudența deoparte. Potrivit unui sondaj efectuat de Asociația națională a comercianților cu amănuntul din SUA, aproximativ 70% din americani vor dărui ciocolată sau dulciuri de Sfântul Valentin, urmând să cheltuie aproximativ 1,7 miliarde de dolari pe dulciuri.

Read more