News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Vizarea carnetelor de rentier agricol se poate face până la sfârșitul lunii august

În perioada 1 martie – 31 august (în zilele lucrătoare) rentierii agricoli trebuie să se prezinte, personal ori prin mandatar/curator/tutore, la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pentru obţinerea vizei aferente anului 2016, a carnetelor de rentier agricol.

Pentru vizarea carnetului de rentier agricol, solicitantul (rentierul personal ori prin mandatar/curator/tutore), trebuie să semneze o declaraţie pentru obţinerea vizei anuale, conform anexei care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, însoţită de documente, pe baza cărora persoana desemnată de către Centrul judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, va verifica conformitatea documentelor originale cu copiile existente la dosar şi în cazul persoanelor pensionate pe caz de boală va certifica copiile depuse ale deciziilor de la comisia de expertiză medicală, respectiv de:

1) carnetul de rentier agricol;
2) actul de identitate al solicitantului;
3) decizia de la comisia de expertiză medicală – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală, în original. Decizia de la comisia de expertiză medicală se depune în copie;
4) procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal;
5) contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării;
6) extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei. (extrasul se depune opţional).

În cazul în care se constată că datele declarate de solicitanţi nu corespund realităţii, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.

Solicitanţii prezintă la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, documentele menţionate mai sus, în original, pe baza cărora angajatul APIA va certifica copiile depuse. După certificare, originalele vor fi restituite solicitanţilor.

Read more
APIA demarează Campania de primire a Cererilor unice de plată pentru anul 2017

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, mâine, 01 martie, demarează Campania de primire a Cererilor unice de plată pentru anul 2017.

Astfel, Cererile unice de plată se vor depune până la data de 15 mai a.c. la Centrele judeţene/locale şi la Centrul Municipiului Bucureşti ale/al APIA, pentru schemele de plată/ măsurile de sprijin/ajutor prezentate în Anexă.

Recomandăm fermierilor ca înainte de a veni la Centrele APIA să se prezinte la Primărie pentru a verifica în Registrul Agricol situația terenului pe care îl utilizează, iar dacă au în exploatație și animale să verifice situația acestora în registrul Național al Exploatațiilor (RNE) cu ajutorul medicului veterinar concesionar, asociației sau propriilor evidențe, dacă este utilizator SNIIA.

Facem precizarea că și în acest an completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic folosind aplicaţia IPA Online care poate fi accesată din butonul dedicat situat pe pagina de început a site-ului APIA, însă finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se face numai în Centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea cererii, după verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate, precum și corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Cererile unice de plată se depun la centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Beneficiarii plăţilor directe și ai măsurilor de mediu și climă sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit legislației în vigoare.

Pentru pajiştile comunale concesionate/închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor pot fi:

  1. a) membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM ale fiecărui membru în parte cu care asigură cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat, la data depunerii Cererii unice de plată, pentru suprafaţa concesionată/închiriată de către asociaţie;
  2. b) asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa concesionată/închiriată, asigurând cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, prin păşunat cu animalele înscrise în exploataţia asociaţiei înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor pe perioada păşunatului.

Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.

Precizăm că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, confom art. 8 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru măsurile de mediu și climă din PNDR 2014 – 2020 aplicabile pe terenurile agricole (Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13) sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare.

La depunerea cererii unice de plată fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor. Facem precizarea că aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile cel puțin până la data de 1 decembrie a anului de cerere.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurile de sprijin/ajutor aferente Campaniei 2017, cu excepția Ajutoarelor Naționale Tranzitorii sector vegetal și zootehnic, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală se aplică cu prioritate cerințele specifice acestor măsuri, iar elementele privind ecocondiționalitatea trebuie corelate cu angajamentele asumate în cadrul acestor măsuri.

Rugăm fermierii, că pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererii, să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite.

Fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă deţin suprafeţe de teren/animale în diferite localităţi sau judeţe.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA: www.apia.org.ro .

Read more
Intesa renunță la preluarea Generali

Intesa Sanpaolo SpA a renunţat la intenţia de a-şi uni forţele cu Generali SpA, a treia mare companie europeană de asigurări, apreciind că o astfel de alianţă nu ar crea valoare pentru acţionarii săi, transmite Reuters.

Luna trecută, cea mai mare bancă de retail din Italia anunţase că este în căutarea unei posibile „combinaţii industriale” cu Generali, după ce surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat că Intesa ia în considerare preluarea integrală a Generali, într-o tranzacţie care ar crea un gigant financiar, cu o capitalizare de piaţă de peste 60 de miliarde de euro.

Decizia Intesa lasă Generali vulnerabilă la o posibilă preluare din partea unei companii străine.

Schimbările în conducerea Generali şi dificultăţile cu care se confruntă autorităţile din Roma au alimentat speculaţiile în ultimele luni, informaţiile din presă sugerând că printre companiile de asigurări interesate de preluarea Generali se află Axa SA (Franţa), Allianz SE (Germania) şi Zurich Insurance Group (Elveţia).

Guvernul de la Roma este sub presiune, deoarece trebuie să se asigure că Generali rămâne italiană, dar a anunţat că nu doreşte să intervină. Generali este văzut de Roma ca un activ strategic din cauza deţinerilor masive de obligaţiuni guvernamentale italiene.

Printre criteriile anunţate de Intesa pentru posibile opţiuni de fuziuni şi achiziţii ( M&A) se află crearea de valoare pentru acţionarii săi şi intenţia de a-şi menţine ridicat indicele de adecvare a capitalului. Banca a precizat că va continua să-şi extindă divizia de gestionare a averii (wealth management) şi cea de asigurări.

Răspunsul acţionarilor Intesa la ideea fuziunii cu Generali a fost prompt, acţiunile băncii înregistrând un declin de 16% de la anunţarea planurilor, în timp ce titlurile Generali, care gestiona active în valoare de 472 de miliarde de euro la sfârşitul lui 2016, au urcat cu 3% la Bursa de la Milano.

În rândul băncilor italiene, Intesa este o raritate – profitabilă şi bine capitalizată. În timp ce rivalele sale, UniCredit şi Monte dei Paschi, se luptă cu credite neperformante de miliarde de euro, Intesa a reuşit să plătească dividende generoase, în pofida situaţiei economice dificile din Italia.

Brokerii de la Milan, Akros şi Equita Sim susţin că intenţia Intesa ar fi nu doar să achiziţioneze Generali, ci şi pe cel mai mare acţionar al companiei italiene de asigurări – Mediobanca – care deţine o participaţie de 13% în Generali, în timp ce UniCredit, aflată sub presiune să-şi vândă activele pentru a-şi majora capitalul, ar putea fi dispusă să vândă către Intesa participaţia sa de 8% în Mediobanca.

Intesa Sanpaolo, UniCredit şi Allianz au o prezenţă importantă şi pe piaţa din România.

Read more
Tot mai mulți est-europeni cer ca alimentele din supermarket să aibă calitatea din Occident

Cehia va cere Uniunii Europene să interzică vânzarea de produse alimentare de calitate inferioară în Europa de Est de către aceleași mărci care comercializează produse mai bune în Occident, a declarat marți ministrul Agriculturii din Cehia, Marian Jurecka, informează Reuters.

Prin această inițiativă, autoritățile din Cehia se alătură celor din Slovacia și Ungaria, care susțin și ele că firmele multinaționale din domeniul alimentar vând produse de o calitate mai slabă pe piețele mai sărace și mai puțin competitive din est.

„Pentru unele produse suntem de fapt coșul de gunoi al Europei”, a spus Marian Jurecka. Asociațiile pentru protecția consumatorilor din Cehia se plâng de mult timp de alimentele de calitate inferioară vândute de marile companii, dar până în prezent nu au avut instrumentele necesare pentru a face ceva deoarece astfel de vânzări sunt legale în UE atâta timp cât pe ambalaje sunt trecute toate ingredientele.

Marian Jurecka a precizat că a cerut efectuarea unui studiu privind calitatea alimentelor, care va fi gata până în luna iunie. Concluziile acestui studiu, împreună cu datele din Slovacia și alte țări, vor fi folosite ulterior pentru a cere schimbarea reglementărilor la nivelul UE. Este posibil să fie incluse și alte categorii de produse, precum detergenții. „Obiectivul nostru principal este să schimbăm legislația UE, astfel încât dacă un produs are același producător și același ambalaj, astfel că la prima vedere este același produs, să conțină aceleași ingrediente”, a spus Jurecka. Un studiu efectuat în 2015 de Universitatea de Chimie arată că iaurtul, cafeaua instant, margarina și o parte din carnea procesată comercializată în Cehia au fost produse cu ingrediente diferite, conform Agerpres.

 

Read more
Economia României a crescut cu 4,8% în 2016

Produsul intern brut a crescut cu 4,8% în anul 2016, comparativ cu anul 2015, după un avans de 4,7% pe seria brută (4,8% pe serie ajustată sezonier) în ultimele trei luni din 2016 față de perioada corespunzătoare din anul precedent, arată estimările semnal publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

În trimestrul patru, Produsul intern brut a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,3% comparativ cu trimestrul precedent.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial pentru anii 2014-2015 în vederea reconcilierii cu datele anuale (2014 — varianta definitivă, 2015 — varianta semidefinitivă) și a includerii estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2016 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2016, publicată în comunicatul de presă nr. 19 din 13 ianuarie 2017. Astfel, rezultatele trimestrului I 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, au fost revizuite de la 101,5% la 101,3%, rezultatele trimestrului III 2016, comparativ cu trimestrul II 2016, au fost revizuite de la 100,6% la 100,5%”, precizează INS.

În 2015, Produsul intern brut a crescut cu 3,9% față de 2014.

Pentru acest an estimările privind creșterea economiei românești oscilează între 3,7% (prognoză Banca Mondială) și 5,2% Comisia Națională de Prognoză.

Estimări privind avansul PIB au fost anunțate luni și de Comisia Europeană (CE), care a revizuit în urcare, la 4,4%, prognoza privind evoluția PIB în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018. FMI mizează în 2017 pe un avans al Produsului Intern Brut al României de 3,8%, cel mai ridicat ritm de creștere economică din Europa.

Read more
Ciocolata de Sf. Valentin se ieftinește datorită stocurilor mari de cacao din lume

Creșterea stocurilor mondiale de cacao ieftinește ciocolata, ceea ce înseamnă că vom plăti mai puțin pe o cutie de bomboane de Sfântul Valentin, informează Bloomberg.

Cultivatorii de cacao se bucură de recolte consistente în America Latină și Vestul Africii, responsabile pentru aproximativ 70% din producția mondială. Creșterea producției a dus cotațiile futures la cacao la cel mai scăzut nivel de după 2009, ceea ce reduce costurile pentru companii precum Mondelez International Inc., producătorul ciocolatei Cadbury și biscuiților Oreo.

„Producția va fi mult mai mare și de acea prețurile scad”, a declarat Donald Selkin, analist la Newbridge Securities. Pentru ca tendința să se inverseze ar fi nevoie de tensiuni sociale în țările africane sau de o relansare a cererii, a adăugat Selkin.

După ce anul trecut vremea secetoasă a afectat sezonul trecut recolta din Africa de Vest, în prezent condițiile s-au îmbunătățit iar livrările și-au revenit. Stocurile în depozitele monitorizare de ICE au crescut cu 38% după ce în luna decembrie 2016 au atins cel mai scăzut nivel de după 2009. Atât UBS Group AG cât și Citigroup Inc. prognozează că producția mondială va depăși consumul în acest an. În plus, creșterea ofertei a venit și pe fondul încetinirii cererii. Vânzările globale de ciocolată au scăzut cu 2,3% în perioada septembrie-noiembrie 2016, potrivit Barry Callebaut, cel mai mare procesator de ciocolată. În Europa, cel mai mare consumator, vânzările au scăzut cu 3,1% iar în cele două Americi s-a înregistrat o scădere de 2%.

În consecință, cotațiile la cacao au scăzut cu 31% în ultimul an la bursa ICE Futures U.S. din New York, atingând săptămâna trecută 1.951 dolari pe tonă, cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani.

Reducerile pentru consumatori ar putea deveni și mai mare pe măsură ce producătorii de ciocolată încep să cumpere noi contracte în avans la prețuri mai mici. De exemplu, Hershey Co. are în mod normal o „acoperire cuprinsă între 3 și 24 de luni pentru diferite materii prime astfel încât scăderile pe care le vedem acum nu se resimt în mod automat în anul curent” a declarat la începutul lunii directorul general de la Hershey Co., Michele G. Buck

Chiar dacă oamenii consumă mai puțină ciocolată în favoarea unor alternative mai sănătoase, este probabil ca de Sfântul Valentin să lase prudența deoparte. Potrivit unui sondaj efectuat de Asociația națională a comercianților cu amănuntul din SUA, aproximativ 70% din americani vor dărui ciocolată sau dulciuri de Sfântul Valentin, urmând să cheltuie aproximativ 1,7 miliarde de dolari pe dulciuri.

Read more
ANAF a demarat controalele la frontieră, în trafic, piețe și târguri în vederea eliminării țigaretelor ilegale

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a declanșat „Operațiunea Scut”, pentru combaterea traficului ilicit la frontierele U.E.

Începând cu data de 05 februarie 2017 s-au intensificat controalele la frontieră, controalele în trafic, piețe, târguri și oboare, în vederea eliminării țigaretelor provenite din trafic ilicit.

Principalele pârghii de control, pe lângă intensificarea controlului la frontieră, vor fi controalele cu echipe canine și controalele efectuate de echipele mobile ale Direcției Generale a Vămilor din cadrul ANAF, reactivate în luna ianuarie 2017.

În cadrul acestei operațiuni, Direcția Generală a Vămilor va beneficia și de sprijinul Direcției Generale Antifraudă Fiscală și al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Combaterea traficului ilicit cu țigarete reprezintă o prioritate a A.N.A.F, ținta fiind reducerea traficului ilicit cu țigarete până la nivelul mediei din cadrul U.E..

La finalizarea „Operațiunii Scut 2017”, ANAF va transparentiza rezultatele.

Read more
Data limită pentru depunerea formularului 205 este în ultima zi a lunii februarie

Ultima zi a lunii februarie a.c (28 inclusiv) este data limită până la care plătitorii de venituri cu regim de reținere la sursă a impozitelor au obligația să depună declarația privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit – formularul 205 -, la organul fiscal competent, pentru veniturile obținute în anul 2016.

Veniturile pentru care există obligația depunerii formularului 205 sunt cele din dividende, dobânzi, lichidarea unei persoane juridice, din premii, din jocuri de noroc cu impunere finală, precum și veniturile din alte surse așa cum sunt menționate la art. 114 respectiv art.117 din Codul fiscal.

Formularul 205 se depune și de către organizatorii/plătitorii de venituri din jocuri de noroc sau intermediarii/societățile de administrare a investițiilor/societățile de investiții autoadministrată, pentru veniturile pentru care nu au obligația calculării, reținerii și virării impozitului pe venit, potrivit titlului IV din Codul fiscal, și anume: câștiguri/pierderi din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar, definit potrivit legii și venituri din jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker.

Nu au obligația depunerii declarației informative – D 205, pentru veniturile declarate în formularul 112, contribuabilii care au obligația depunerii Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit.

Ca urmare, plătitorii de venituri din salarii și asimilate salariilor, din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală, din pensii, din arendare, precum și persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit/venit microîntreprindere, asociate cu persoane fizice pentru care persoanele juridice au obligația calculării reținerii și plății impozitului datorat de persoana fizică, nu depun formularul 205.

Pentru informații suplimentare contribuabilii pot apela Call Center-ul ANAF pentru Asistență Contribuabili, la nr. 031.40.39.160.

Read more
Guvernul a adoptat prima de chirie pentru șomerii angajați la o distanță mai mare de localitatea de domiciliu

Guvernul a modificat și completat Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, în scopul încurajării în muncă a șomerilor.

Astfel, se acordă o primă de relocare persoanelor înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea  de domiciliu sau reședință și ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia.

Prima de relocare este acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj și este egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire (plata chiriei și a utilităților) în noul domiciliu sau noua reședință, dar nu mai mult de 900 de lei.

Prima de relocare se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare nu depășesc suma de 5000 lei/lună, în situația în care sunt singure sau împreună cu familiile acestora, și care se încadrează în muncă pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.  Prima de relocare se acordă lunar, pe o perioadă de 36 de luni.

Prima de relocare se acordă la cerere și nu se cumulează cu prima de încadrare sau cu prima de instalare, prevăzute în legislație.

Read more
Investițiile străine în județul Arad au generat cifre de afaceri de peste 14 miliarde de lei

Investițiile străine atrase de județul Arad în anul 2015 au generat cifre de afaceri  de peste 14 miliarde de lei (peste 3,1 miliarde de euro) și au dus la crearea a 42 mii de locuri de muncă.

În topul investitorilor străini din Arad, după cifra de afaceri, pe primul loc se află Germania, cu peste 6 miliarde de lei. Urmează Italia (peste 3 miliard de lei), Luxembrug (1,8 miliarde de lei), Austria (1,2 miliarde de lei), Franța (685 milioane de lei), Elveția (383 milioane de lei) și Ungaria (333 milioane de lei), potrivit unui studiu Creditinfo, companie specializată în furnizarea produselor și serviciilor de management al riscului comercial.

La nivel național, companiile din România care au investitori străini au înregistrat o cifră de afaceri totală de peste 250 miliarde de lei (55 miliarde de euro) în anul 2015 și au creat peste un milion de locuri de muncă.

Pe primul loc sunt firmele olandeze, cu o cifră de afaceri de aproximativ 35 de miliarde de euro (aproape 156 miliarde de lei). Urmează firmele cu capital german, care generează cifre de afaceri de aproape 20 de miliarde de euro (peste 88 milioane de lei), cele cu capital austriac, cu cifre de afaceri de aproape 13 miliarde de euro (peste 58 milioane de lei). Clasamentul este completat de Franța, ale cărei investiții în România generează cifre de afaceri de 12,6 miliarde de euro (peste 57 milioane de lei), Italia și Cipru, cu cifre de afaceri de peste 7 miliarde de euro fiecare, respectiv Elveția, cu 6 miliarde de euro cifră de afaceri.

Raportările lunare realizate de Creditinfo și cele speciale, dedicate clienților noștri, se bazează pe informații obținute în timp real din surse oficiale – ANAF, Ministerul de Finanțe, Registrul Comerțului, Ministerul Justiției, pe care analiștii Creditinfo le introduc în uriașa noastră bază de date. Utilizăm un sistem folosit cu succes în numeroase țări europene”, a declarat Aurimas Kacinskas, Director General Creditinfo România.

Potrivit studiului citat, clasamentul profitabilității este deschis de firmele cu capital german și olandez, care au realizat în anul 2015 profituri de aproximativ 880 milioane de euro (4 miliarde de lei fiecare). Urmează firmele cu capital francez, care au realizat un profit total de 620 milioane de euro (peste 2,7 miliarde de lei), austriac, cu 430 milioane de euro (peste 1,9 miliarde de lei), italian – profit de 250 milioane de euro (1,1 miliarde de lei) și luxemburghez – 160 milioane de euro (peste 700 milioane de lei). În total, companiile cu capital străin au înregistrat în anul 2015 un profit total de 2,7 miliarde de euro.

Cele mai profitabile domenii de activitate ale firmelor cu capital străin din România sunt industria auto, comerțul cu ridicata al produselor din tutun, respectiv comercializarea combustibililor gazoși prin conducte.

Studiul Creditinfo mai arată că firmele cu capital străin au creat la nivelul anului 2015 peste un milion de locuri de muncă. Cei mai mulți angajați au companiile cu capital german și olandez (peste 200.000 de angajați), italienesc – peste 130.000 de angajați, Franța – peste 100.000 de angajați, Austria – peste 95.000, Cipru – peste 80.000 și Luxemburg – peste 40.000 de angajați.

Creditinfo România este un lider recunoscut în furnizarea produselor și serviciilor de management al riscului comercial. Cu o experiență de peste 13 ani în piața din România, Creditinfo sprijină companiile în luarea unor decizii de credit informate.

Read more