Moneda naţională s-a depreciat uşor, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României la 4,9764 lei, în creştere cu 0,05 bani (+0,01%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9759 lei.

Totodată, leul a scăzut şi faţă de dolarul american, monedă care a fost cotată la 4,6500 lei, în urcare cu 1,39 bani (+0,30%), comparativ cu marţi, 30 aprilie, când s-a situat la 4,6361 lei.

Moneda naţională s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,0964 lei, în creştere cu 0,73 bani (+0,14%), faţă de 5,0891 lei, valoarea anterioară.

Gramul de aur s-a ieftinit, joi, până la valoarea de 344,1075 lei, de la 345,2064 lei, cât se anunţase în şedinţa anterioară. AGERPRES

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în creştere şedinţa de joi, iar valoarea totală a tranzacţiilor a fost de 36,99 milioane de lei (7,4 milioane de euro).

Cele mai lichide titluri au fost cele ale Băncii Transilvania, cu tranzacţii de 10,096 milioane de lei, urmate de acţiunile Hidroelectrica – 4,39 milioane de lei şi ale societăţii OMV Petrom – 3,66 milioane de lei.

Indicele principal BET a consemnat o apreciere de 0,94%, ajungând la 17.220,62 puncte, iar BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la Bursă, a înregistrat o creştere 0,93%.

Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a închis în urcare cu 0,75%, în timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a închis şedinţa în scădere cu 0,35%.

De asemenea, indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, s-a apreciat cu 0,85%, iar BET-NG, care măsoară evoluţia celor zece companii energetice şi de utilităţi, a închis pe plus cu 0,64%.

Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piaţa AeRO, a urcat cu 0,33%.

Cele mai bune evoluţii au fost înregistrate de acţiunile Electroargeş (+8,51%), COMCM Constanţa (+6,83%) şi Alumil Rom Industry (+4,56%).

Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost consemnate de acţiunile Mecanica Ceahlău (-11,30%), Energopetrol (-3,85%) şi Vrancart (-1,91%). AGERPRES

Conform celui mai recent sondaj realizat de eJobs.ro și Up România, 34% dintre angajați exprimă nemulțumiri în legătură cu jobul lor actual, în timp ce 7% se declară foarte nemulțumiți. La celălalt pol, 54% dintre respondenți spun că sunt mulțumiți, iar 6% foarte mulțumiți de mediul de lucru și de etapa în care se află cariera lor.

Întrebați de ce nu își schimbă jobul pe acest fond de nemulțumiri, 32,3% spun că, deși ar fi tentați să facă acest lucru, nu au găsit încă o variantă mai bună. Lor li se alătură alți 11,8% care consideră că piața nu le oferă alte opțiuni.

26,4% deja caută și aplică la alte joburi și nu vor mai rămâne mult timp în locul în care se află acum, iar 5,9% și-au dat deja demisia și urmează să plece. 7,6% au decis să mai aștepte întrucât consideră că nu este momentul potrivit pentru a face o schimbare de carieră, 5,7% se află într-o zonă de confort și le este greu să facă o schimbare, 4,6% speră că situația actuală se va îmbunătăți, iar 3,4% s-au obișnuit cu oamenii cu care lucrează.

„Salariul este principalul motiv de nemulțumire pe care îl au angajații români, fiind menționat de 67,3% dintre respondenți. Este, de altfel, argumentul care cântărește cel mai greu atunci când decid să accepte o ofertă de job, dar și cel care îi poate stârni cele mai mari nemulțumiri. Lipsa oportunităților de promovare este un alt motiv de frustrare pentru angajați, regăsindu-se în răspunsurile a 29,9% dintre participanții la studiu. Alte motive care i-ar determina să-și părăsească locul de muncă actual sunt relația cu managerul (28,7%), lipsa recunoașterii muncii (25,4%), pachetul de beneficii (22,5%), volumul de muncă (22,4%), relația cu echipa  (21,3%), programul de lucru (20,2%) ori lipsa unui echilibru între job și viața personală (19,5%)”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Alte motive menționate în sondaj au mai fost mediul de lucru, proiectele în care sunt implicați, instabilitatea job-ului sau lipsa feedback-ului.

Dacă ar fi, totuși, în punctul de a-și da demisia pentru o altă oportunitate, 43,9% spun că o contraofertă salarială i-ar putea face să se întoarcă din drum. 12,7% s-ar răzgândi dacă angajatorul actual le-ar oferi un pachet de beneficii mai generos. 10,9% ar avea nevoie de o îmbunătățire a condițiilor de lucru, 7,4% de un plan de carieră profesional și 6,8% ar vrea să primească șansa de a lucra pe alte proiecte în cadrul companiei. 15,9% spun că se află într-o etapă în care nimic nu i-ar mai putea face să se răzgândească.

„În lumina acestor constatări, este esențial să subliniem importanța redefinirii conceptului de muncă. Vorbim de o recalibrare necesară în modul în care angajatorii percep beneficiile asociate acesteia. Cu atât mai mult cu cât angajații români au deja o perspectivă destul de clară asupra modului în care ar trebui să arate întreg ecosistemul în care își desfășoară activitatea, fie că vorbim despre mediul de lucru, relația cu managerul sau colegii până la salariul și pachetul de beneficii extrasalariale. Printre acestea din urmă, cardurile de masă rămân în topul preferințelor, fiind apreciate de 52,5% dintre respondenți, care consideră că ar trebui să fie incluse în orice ofertă de angajare. De asemenea, lista de beneficii este completată de abonamentul medical la o clinică privată (35,1%), programul flexibil (33,5%), asigurarea medicală (29%), posibilitatea de a lucra de acasă (26,4%), sau accesul la o platformă de beneficii extrasalariale (25,2%)”,declară Loredana Vătăvoiu, Marketing Director în cadrul Up România.

Cu toată că aproape jumătate dintre respondenți recunosc că sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de jobul actual, 31% cred că interesul și implicarea lor în activitățile pe care le desfășoară în companie sunt mult mai ridicate comparativ cu anii precedenți. În cazul a 14% se observă o ușoară scădere, în timp ce 7% spun că sunt mult mai scăzute. Pentru 29% au rămas constante, iar pentru 19% au crescut. De partea angajatorilor, lucrurile se văd astfel: 38% consideră că între 60% și 80% dintre membrii echipei sunt performanți; 27% observă această performanță în peste 80% dintre colegii lor; la fel de mulți spun că doar 40%-60% dintre membrii echipei sunt performanți, iar 8% remarcă un nivel crescut de performanță în mai puțin de 40% dintre membrii echipei.

„Atunci când vine vorba despre angajatori, principala metodă prin care încearcă să rețină oamenii în companie pe termen lung este legată de crearea unui mediu de lucru plăcut, după cum spun 56,8% dintre companiile participante la același sondaj. 45,5% dintre ei fac și evaluări anuale și măresc salariile în funcție de performanță. 38,2% oferă bonusuri drept recompensă pentru realizări deosebite, iar 36,4% adaptează constant pachetul de beneficii”, detaliază Raluca Dumitra.

Dacă un angajat valoros decide, totuși, să părăsească echipa, 30% dintre manageri spun că încearcă să evite o astfel de pierdere printr-o contraofertă salarială. 20% propun proiecte noi care să-i stârnească interesul, 15% inițiază o discuție despre posibilitățile de avansare, 9% plusează la capitolul beneficii, 7% oferă flexibilitate sau posibilitatea de a lucra de acasă, în timp de 19% consideră că nu îl mai pot motiva în această etapă și, prin urmare, nu întreprind nicio acțiune.

„Sunt tot mai multe companii preocupate de nivelul de satisfacție și de implicare ale angajaților și care verifică anual aceste aspecte. Datele pe care le au arată că salariul este ceea ce apreciază cel mai mult un angajat la locul de muncă. Urmează mediul de lucru, relația cu echipa, stabilitatea jobului, flexibilitatea programului de lucru, recunoașterea și aprecierea muncii și beneficiile extrasalariale”, spune Loredana Vătăvoiu.

Atunci când performanța unui membru al echipei scade, 67% dintre manageri poartă o discuție pentru a încerca să afle motivele, 9% pun la dispoziție training-uri pentru îmbunătățirea abilităților, 8% ajustează sarcinile pentru a se potrivi cu obiectivele individuale, iar 7% implementează un plan de mentorat sau de coaching. 7% reevaluează programul de muncă și 4% oferă sesiuni regulate de feedback.

Sondajul a fost realizat în perioada martie – aprilie 2024, pe un eșantion de 4.086 de angajați și 380 de companii.

Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut, în ianuarie 2024, cu 6% în comparaţie cu aceeaşi lună din anul anterior, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii oficiale, de la lună la lună (ianuarie 2024 vs decembrie 2023), preţurile producţiei industriale s-au diminuat cu 0,1%.

Pe marile grupe industriale, în prima lună a acestui an faţă de ianuarie 2023, în industria bunurilor de capital s-au înregistrat preţuri mai mari cu 6,48%, în industria bunurilor de uz curent – o creştere de 4,43%, iar industria bunurilor de folosinţă îndelungată, o majorare de 1,36%.

La polul opus s-au aflat: industria bunurilor intermediare – cu un minus de 5,95%, industria bunurilor de capital (-6,3%) şi industria energetică (-15,85%).

Datele INS arată că, pe secţiuni şi diviziuni de activitate, preţurile practicate în industria prelucrătoare au crescut cu 0,13%, în luna ianuarie 2024 faţă de acelaşi interval din anul anterior, în timp ce în industria extractivă au scăzut cu 5,95%. AGERPRES

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că amână startul Campaniei de primire a Cererilor de Plată cu cel puțin 2 săptămâni.

În acest moment se modifică legislația europeană, în sensul modificării/aprobării Regulamentului (UE) nr. 2115/2021 opozabil României. Totodată, se așteaptă de la Comisia Europeană (CE) derogările privind condiționalitatea pentru GAEC 7 și GAEC 8.

Ulterior, legislația națională se va aproba în sensul celor stabilite în legislația europeană.

Astfel, având în vedere aspectele prezentate mai sus, APIA amână termenul de depunere a cererilor de plată pentru anul 2024 în funcție de calendarul stabilit pentru aprobarea tuturor actelor normative.

Chiar și așa, APIA a pus la dispoziția fermierilor români aplicația IPA ONLINE prin care aceștia pot face modificări/actualizări ale cererilor unice depuse, sector vegetal, FĂRĂ A avea posibilitatea de a închide cererile și a le aproba, până la stabilirea datelor concrete de începere a Campaniei 2024.

„Decalarea termenului de depunere nu va impacta Campania de plăți în avans pentru anul de cerere în curs care va începe la data de 16 octombrie 2024”, a declarat Directorul General al APIA Cornel TURCESCU.

Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 3,4% în luna decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, şi cu 0,6% faţă de luna precedentă, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, la nivelul pieţei interne, indicele preţurilor producţiei industriale a înregistrat o scădere de 0,71% în decembrie, faţă de noiembrie 2023, respectiv 4,97% în comparaţie cu luna decembrie a anului anterior.

În ceea ce priveşte piaţa externă, în decembrie faţă de noiembrie, preţurile producţiei industriale au fost mai mici cu 0,4%, iar comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior se constată o creştere de 0,72%.

Pe marile grupe industriale, în decembrie 2023, faţă de decembrie 2022, cele mai importante creşteri ale preţurilor producţiei industriale au fost consemnate în: industria bunurilor de uz curent (5,89%), industria bunurilor de capital (+4,81%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+3,40%). În industria bunurilor intermediare a fost înregistrată o scădere de 4,59%, iar în industria energetică una de 9,83%.

Raportat la perioada de referinţă, datele INS relevă faptul că, pe secţiuni de activitate, preţurile au crescut în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+17,50%). În schimb, s-au înregistrat scăderi în industria extractivă (-15,72%), în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,53)% şi în industria prelucrătoare (-0,22%). AGERPRES