Fondul Proprietatea a raportat un profit de 3,51 miliarde de lei, în primele 9 luni din acest an, faţă de 3,09 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, reprezentând o creştere de 13,3%, conform unui raport al companiei transmis Bursei de Valori Bucureşti.

„Cea mai mare contribuţie la profitul înregistrat în primele nouă luni ale anului 2022 au avut-o câştigul net din participaţii la valoarea justă prin profit sau pierdere în valoare de 2,565 miliarde de lei (generat în principal de actualizarea evaluării Hidroelectrica SA) şi venitul brut din dividende de la companiile din portofoliu în valoare de 934,9 milioane lei. În T3 2022 Fondul a înregistrat o pierdere nerealizată de 619,5 milioane lei, în principal ca urmare a actualizării evaluării anumitor participaţii nelistate din portofoliu în septembrie 2022”, se arată în document.

FP menţionează că indicatorul cheie de performanţă pentru Fond este valoarea activului net. Fondul trebuie să publice lunar valoarea
activului net pe acţiune conform reglementărilor locale emise de autoritatea de reglementare a pieţei de capital, în termen de 15 zile calendaristice de la sfârşitul lunii de raportare şi de la data la care au fost înregistrate modificări de capital la Registrul Comerţului. În cel de-al treilea trimestru al anului 2022 VAN pe acţiune a înregistrat o scădere totală de 3,2% comparativ cu sfârşitul trimestrului al doilea, în principal ca urmare a actualizării evaluărilor companiilor nelistate din portofoliu (impact în VAN de 602,8 milioane lei comparativ cu 30 iunie 2022), aceasta fiind parţial compensată de efectul celui de-al treisprezecelea program de răscumpărare desfăşurat de Fond în cursul perioadei.

În septembrie 2022, pe baza celor mai recente informaţii privind multiplii de tranzacţionare EBITDA obţinuţi cu asistenţă din partea KPMG, Fondul a actualizat valoarea participaţiilor în Engie şi companiile E-Distribuţie (impact în VAN al Fondului de 158,5 milioane lei comparativ cu 30 iunie 2022). De asemenea, Fondul a realizat un raport de evaluare în conformitate cu Standardele Internaţionale de Evaluare pentru Hidroelectrica SA, cu asistenţă din partea KPMG (impact în VAN al Fondului de 444,3 milioane lei comparativ cu 30 iunie 2022). Data de evaluare a raportului actualizat a fost 30 septembrie 2022 (data pentru multiplii de piaţă) şi acesta a fost întocmit pe baza datelor financiare ale companiei la 31 iulie 2022.

În această perioadă caracterizată de volatilitate şi incertitudini Fondul precizează că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţia pieţelor financiare şi a industriilor specifice în care operează participaţiile nelistate şi pentru fiecare dată de raportare a VAN va determina dacă este necesară o evaluare actualizată.

Investiţiile în acţiuni reprezentau 98% din VAN al Fondului la data de 30 septembrie 2022. La această dată, portofoliul includea deţineri în 33 de companii (6 listate şi 27 nelistate), atât societăţi private, cât şi societăţi controlate de stat.

În primele nouă luni ale anului 2022, un număr de 8 companii din portofoliul Fondului au declarat dividende pentru anul financiar încheiat la 31 decembrie 2021 şi/ sau dividende speciale. Valoarea totală a veniturilor brute din dividende înregistrată de Fond în cursul perioadei de nouă luni încheiate la 30 septembrie 2022 este de 934,9 milioane lei, iar cele mai importante sume sunt aferente Hidroelectrica SA şi OMV Petrom SA.

De asemenea, în Raport se menţionează că în data de 31 martie 2022 AGA Hidroelectrica SA a aprobat iniţierea procesului de listare la BVB în urma unei oferte publice privind acţiunile societăţii deţinute de către Fond. Aprobarea este o evoluţie pozitivă deoarece permite Fondului să exploreze, împreună cu consilierii tranzacţiei, o gamă mai largă de opţiuni cu privire la o potenţială vânzare totală sau parţială a deţinerii sale în companie.

Statul român şi-a asumat prin intermediul PNRR listarea Hidroelectrica până la finalul primului semestru din 2023.

Acţionarii Fondului sunt solicitaţi să aprobe vânzarea acţiunilor FP în Hidroelectrica SA în cadrul AGA din data de 15 noiembrie 2022. AGERPRES

Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 1% în luna septembrie a acestui an faţă de luna precedentă, în timp ce faţă de septembrie 2021 preţurile au crescut cu 46,7%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit sursei citate, la nivelul pieţei interne, indicele preţurilor producţiei industriale a înregistrat o scădere de 0,72% în septembrie, faţă de august 2022, respectiv o creştere de 62,93% în comparaţie cu luna septembrie a anului trecut.

De asemenea, în ceea ce priveşte piaţa externă, preţurile au scăzut cu 1,62% faţă de august 2022, dau au crescut cu 17,81% faţă de septembrie 2021.

Pe marile grupe industriale, în septembrie 2022, faţă de luna similară din 2021, cele mai importante creşteri ale preţurilor producţiei industriale au fost consemnate în: industria energetică (+130,68%), industria bunurilor intermediare (+21,34%), industria bunurilor de uz curent (+19,07%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+16,78%) şi industria bunurilor de capital (+10,43%).

Pe secţiuni de activitate, preţurile au crescut în septembrie, în ritm anual, în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 163,21%, industria extractivă (+79,28%), industria prelucrătoare (+20,53%) şi în sectorul de distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+20,31%). AGERPRES

Nu ar fi grozav dacă achiziționarea unei locuințe ar fi la fel de simplă ca într-un joc de Monopoly? Tot ce ar trebui să faci este să găsești cartierul dorit, să înmânezi băncii câțiva dolari și să primești casa mult visată. Desigur, în viața reală, cumpărarea unei locuințe este un pic mai complicată, având mai multe etape și sub etape. Una dintre etapele principale este accesarea creditului ipotecar potrivit – care, la rândul său, vine cu mai multe sub etape.

Dar trecerea cu bine a tuturor proceselor de achiziție nu este imposibilă. Pentru a-ți te indica în direcția corectă, am pregătit o mapă de parcurs a procesului de achiziție a unei locuințe prin credit. De la alegerea profesioniștilor, la semnarea actului final de vânzare – cumpărare, iată pașii tipici de care trebuie să fii conștient:

     1. Verifică scorul de credit

Înainte de a permite unui creditor să-ți verifice scorul de credit, poate ar trebui să faci o revizuire aprofundată pe cont propriu a raportului. Scorul de credit este important în acest caz, deoarece cu cât este mai mare, cu atât va fi mai mică rata dobânzii din oferta ipotecară. În general, un scor de credit de 720 sau mai mare îți va aduce o rată bună a dobânzii pentru un împrumut imobiliar.

Dacă încerci să-ți îmbunătățești scorul pentru șanse mai bune în accesarea unui credit ipotecar de către persoanele fizice, ar trebui să înțelegi care sunt factorii influențatori: istoricul plăților, datoria totală, durata istoricului de creditare, un credit nou accesat și tipul / tipurile de credit.

     2. Descoperă cât de mult îți poți permite să plătești

Înainte de a obține aprobarea prealabilă pentru împrumutul ipotecar, poți calcula suma totală. Calculatorul de credit de la Credit Europe Bank îți arată valoarea totală a împrumutului, numărul total de rate lunare, rata dobânzii la momentul folosirii calculatorului și suma pe care va trebui să o rambursezi lună de lună până la data scadentă a contractului.

Odată ce ai descoperit cât de mult îți poți permite să plătești pentru o locuință, realizează o listă de caracteristici cruciale care trebuie să existe în viitoarea casă. Prețul convenabil va dicta probabil dimensiunea acesteia, locația și anumite facilități.

     3. Obține pre-aprobarea creditului

În excepția cazului în care cumperi o casă cu banii jos, obținerea unei aprobări prealabile pentru creditul ipotecar îți va oferi un verdict oficial cu privire la bugetul de achiziție a unei locuințe. În plus, aproximativ 86% dintre vânzători preferă un cumpărător care a primit pre-aprobare din partea creditului, spre deosebire de cei care caută o locuință fără un sprijin financiar, conform unui sondaj din 2022.

Pentru a obține aprobarea prealabilă, Credit Europe Bank îți va calcula raportul datorie-venit și îți va evalua starea generală de sănătate financiară. Reține că raportul datorie-venit va fi examinat din nou înainte de închiderea contractului de credit. Asumarea unui nou împrumut în tot acest timp poate limita suma totală a creditului ipotecar disponibil pentru tine.

     4. Începe căutarea și fă o ofertă

Căutarea locuințelor disponibile în ofertele imobiliare de la Credit Europe Bank este o modalitate foarte bună de a începe procesul de vânătoare pentru casa ideală. Încearcă să rămâi flexibil – probabil că va trebui să-ți ajustezi criteriile pe măsură ce căutarea continuă.

Odată ce ai găsit locuința potrivită, ar trebui să faci o ofertă pe baza unei analize comparative a pieței – care poate fi efectuată de agentul tău imobiliar dacă ai ales să lucrezi cu unul. Este important să reții că nu orice ofertă funcționează pentru orice vânzător. Poate fi dezamăgitor, dar încearcă să nu te simți descurajat dacă nu primești prima casă pentru care ai făcut o ofertă.

     5. Obține aprobarea creditului și închide contractul

Chiar dacă ai fost pre-aprobat, mai trebuie să urmezi câțiva pași suplimentari pentru a primi oficial împrumutul: opinia juridică, evaluarea proprietății, aprobarea finală, semnarea contractelor și obținerea în cont a creditului ipotecar.

În ziua închiderii contractului, așteaptă-te să petreci cel puțin câteva ore pentru semnarea documentelor. De asemenea, ar trebui să fii pregătit pentru plata costurilor de închidere, care pot varia între 3-5% din prețul de vânzare.

Odată ce semnarea este finalizată și vânzarea înregistrată, vei primi cheile. Locuința este a ta!

84,5% dintre companiile participante la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că oferă angajaților beneficii extrasalariale și că acestea rămân un criteriu important pentru candidați atunci când își aleg angajatorul. Tichetele de masă apar cel mai frecvent în structura pachetului de beneficii, 77,1% dintre angajatori declarând că le au incluse. Sunt urmate de primele de sărbători, oferite de 68,6% dintre respondenți, abonamente de sănătate la clinici private (55,7%) și zile libere suplimentare (41,4%). 40% oferă angajaților acces la training-uri de specializare profesională, 34,3% organizează petreceri anuale cu echipa sau teambuilding-uri, 31,4% decontează transportul, iar 30% oferă vouchere cadou.

„Pe lângă această structură tradițională și cel mai des utilizată de companii, au apărut, în ultimii ani componente suplimentare, după ce angajatorii au sondat în rândul angajaților pentru a afla ce anume își doresc. Așa se face că vedem tot mai des beneficii precum masa de prânz la birou, tichete de vacanță, coșuri cu produse cadou, masaj la birou sau servicii de consiliere psihologică. Bonusurile de performanță, pachetele de acțiuni, evenimentele mondene trimestriale, voucherele pentru ziua de naștere sau vinerea scurtă sunt alte beneficii care completează lista, dar care se regăsesc, totuși, într-un număr mic de companii”, declară Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs România.

40% dintre cei care au participat la sondaj au răspuns că, față de anul trecut, oferă mai multe beneficii angajaților. 55,7% oferă la fel de multe, în timp ce, pentru 4,3%, pachetul extrasalarial s-a diminuat. Cei mai mulți dintre cei care au acum mai multe decât anul trecut indică și o alocare suplimentară de buget, cuprinsă între 5 și 10%. „Nici în cazul celor care au făcut reduceri nu vorbim despre tăieri drastice din buget. 80% dintre angajatorii care în 2022 au avut un pachet ajustat în minus au redus cu maximum 10% sumele destinate acestui scop. Rămân, însă, moderați în estimările cu privire la anul viitor, în condițiile în care majoritatea (61,4%) spune că încă nu a fost decisă structura pachetelor de beneficii pentru 2023. 17,1% anunță deja că vor include mai multe beneficii, 2,9% vor scădea numărul lor, iar 18,6% spun că vor avea același buget, însă vor face unele înlocuiri. Vor renunța la beneficiile pe care angajații nu le folosesc și vor introduce unele noi, pe care și le doresc”, mai spune Ana Călugăru.

Suma medie cheltuită în acest scop este cuprinsă între 400 și 600 de lei pe lună, pentru fiecare angajat. 18,3% au un buget mediu cuprins între 200 și 400 de lei, la fel de mulți între 600 și 800 de lei, 11,3% între 800 și 1.000 de lei și 5,6% peste 1.000 de lei.

Întrebați care ar fi acele beneficii pe care le-ar introduce dacă nu ar avea limită de buget și despre care știu că sunt foarte dorite de angajați, 72,5% dintre managerii și specialiștii în HR participanți la sondaj au menționat cel de-al 13-lea salariu. 55,1% ar opta și pentru săptămâna de lucru de 4 zile, cu scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, 37,7% pentru acoperirea cheltuielilor casnice (facturile la utilități), iar 29% pentru extinderea pachetului de beneficii și către membrii familiei.

Sondajul a fost realizat în luna august, pe un eșantion de 170 de companii respondente.

Primul Forum la nivel înalt „Moldova – România: Capital bridges”, dedicat promovării oportunităților din piața de capital din cele două țări, a avut loc în data de 13 septembrie, la București. Pe agenda discuțiilor forumului s-au aflat teme de actualitate internatională, implementarea de politici favorabile pentru dezvoltarea climatului investițional și de afaceri, întărirea legăturii dintre piețele de capital din cele două țări, bunele practici de preluat în contextul statutului Republicii Moldova de țară candidată la Uniunea Europeană. Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, și omologul său român, premierul Nicolae Ionel Ciucă, au deschis lucrările forumului investițional „Moldova – Romania: Capital Bridges”.

Prim-ministrul României, Nicolae Ionel Ciucă: “Forumul Moldova-România Capital Bridges, unde am participat împreună cu premierul Natalia Gavrilița, a fost un bun prilej să reiterez sprijinul activ al României pentru împlinirea visului Republicii Moldova: integrarea în familia europeană. În actualul context geopolitic și economic, plin de provocări pentru economiile României și Republicii Moldova, întărim punțile care ne unesc pentru a pune în valoare oportunitățile celor două economii. Dezvoltarea relațiilor comerciale și promovarea investițiilor sunt esențiale pentru consolidarea Parteneriatului Strategic și pentru misiunea noastră care se va încheia atunci când ne vom putea bucura împreună de beneficiile statutului de membru al UE”.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița: “Evenimentul de astăzi este despre construirea de poduri – între țara mea și investitorii străini, între afacerile moldovenești și cele internaționale, sau între companiile moldovenești, piețele de capital românești și cele din Europa. Dar cel mai important pod pe care am reușit să-l construim până acum este noul nivel al relației noastre cu Uniunea Europeană, după ce ni s-a acordat statutul de țară candidată la UE. Or, integrarea europeană ar fi busola care ne-ar ajuta să îndeplinim așteptările cetățenilor noștri și ale companiilor care desfășoară afaceri în țara noastră. Avem nevoie de o piață de capital mai activă și de investiții, iar drept exemplu în acest sens ne este piața de capital din România – devenită o poartă de acces spre finanțare pentru afacerile moldovenești, și Bursa de Valori București – care și-a dovedit clar potențialul de a fi un hub financiar regional, inclusiv pentru companiile moldovenești care caută capital de creștere”.

Președintele maib, Giorgi Shagidze: „Adresez mulțumiri Bursei de Valori București, WOOD&Co, Raiffeisen Bank International și tuturor partenerilor noștri pentru sprijinul acordat pentru ca acest eveniment important să aibă loc. Forumul este de o importanță majoră atât pentru piața de capital a Republicii Moldova, cât și a României. De asemenea, vreau să mulțumesc speakerilor și tuturor participanților pentru interesul manifestat față de Republica Moldova ca destinație investițională și oportunitățile date de noul statut obținut recent de țară candidat UE. Este o onoare pentru maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova, să contribuie la susținerea țării și a sectorului bancar, să atragă investitori interesați de dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova, susținând creșterea durabilă și sustenabilă a economiei țării”. 

Președintele Bursei de Valori București, Radu Hanga: „România s-a poziționat ca un pol de stabilitate în regiune și este o destinație atractivă din punct de vedere investițional. Avem convingerea că experiența României, atât ca țară membră a Uniunii Europene, cât și ca piață emergentă în rândul furnizorilor de indici reprezintă un avantaj competițional în fructificarea oportunităților de atragere de capital. Capitalul urmează oportunitățile acolo unde apar și România oferă multiple oportunități de dezvoltare”.

Directorul General al Bursei de Valori București, Adrian Tănase: „Piața de capital din România funcționează conform celor mai înalte standarde europene, oferă vizibilitate internațională sporită în rândul investitorilor prin statutul de piață emergentă și reprezintă o certificare importantă pentru companiile care sunt listate. Avem deja o primă companie din Republica Moldova listată la BVB și suntem încrezători că alte companii care îndeplinesc criteriile de listare își vor face debutul pe piața din România”.