STUDIU: APROAPE TREI SFERTURI DINTRE ANTREPRENORII DE STARTUP CASTIGA MAI PUTIN DE 1.000 EURO PE LUNA
EconomieUltimele stiriUtile 5 aprilie 2016 0
Aproape trei sferturi dintre antreprenorii de startup câștigă mai puțin de 1.000 euro pe lună, 38% având venituri sub 500 euro, se arată într-un studiu privind startup-urile românești, realizat de EY România și Impact Hub și prezentat marți într-o conferință de presă
Potrivit studiului, antreprenorul unui startup are între 25 și 35 de ani, muncește 10 ore pe zi, este la prima inițiativă antreprenorială, câștigă sub 1.000 de euro pe lună și merge cel puțin o dată pe săptămână la un eveniment de networking.
„71% dintre antreprenorii de startup câștigă mai puțin de 1.000 euro pe lună, 38% având venituri sub 500 euro. 50% conduc un startup cu mai puțin de un an vechime. 54% sunt asociați cu cel puțin un cofondator în afacere, iar 61% sunt la prima inițiativă antreprenorială. Orele pe care le muncesc antreprenorii de startup în medie pe zi pentru a crește afacerea este de zece. 64% merg cel puțin o dată pe săptămână la un eveniment de networking”, se arată în studiu.
Barometrul analizează răspunsurile a 301 fondatori ai unei afaceri de tip startup din România cu privire la stadiul de dezvoltare a celor cinci piloni EY de susținere a antreprenoriatului — impozitare și reglementare, acces la finanțare, ajutor coordonat, cultură și educație antreprenorială.
„Majoritatea largă a respondenților sunt antreprenori în startup, 94% dintre ei fiind fondatori sau acționari. Cele mai multe startup-uri au un singur fondator, dar există și situația în care firma a fost fondată de peste 3 antreprenori (5%). Per total, există mai multe firme care au doi sau mai mulți acționari (54%) decât startup-uri cu un singur acționar. Cei mai mulți antreprenori aflați la început de drum dedică 10 ore afacerii lor în fiecare zi, ceea ce înseamnă că lucrează cu 21% mai mult decât angajații cu normă întreagă din România. Conform unui studiu Eurofound, angajații români au lucrat în anul 2014 cel mai mult dintre angajații Uniunii Europene, numărul de ore lucrate ajungând la 41 pe săptămână. Deși cei mai mulți dedică 10 ore afacerii, 27% dintre antreprenori depășesc limita de zece ore, unii dintre aceștia ajungând chiar la 18 ore de muncă în fiecare zi”, informează studiul citat.
Funcția de business cel mai des citată ca fiind cea mai interesantă pentru antreprenori este cea de general manager, urmată de marketing și PR, la celălalt pol aflându-se funcția financiar-contabilă și cea de HR (resurse umane).
Antreprenorii din industria IT sunt într-o mai mică măsură la prima inițiativă antreprenorială (48%), cei mai mulți (52%) fiind cel puțin la a doua inițiativă. Educația este industria în care numărul de startup-uri create de antreprenori debutanți este egal cu cel cu startup-uri ale antreprenorilor maturi. Cele mai multe startup-uri de antreprenori debutanți se află în industriile creative (71%).
Studiul are la bază un chestionar făcut în perioada 2 septembrie — 15 decembrie 2015.
Sursa: agerpres.ro
Read more
ROMANIA, UNA DINTRE CELE OPT STATE UE CU PROBLEME DE DEFICIT BUGETAR
EconomieUltimele stiri 21 martie 2016 0
Un număr de opt state al Uniunii Europene se află în zona de pericol în privinţa cheltuielilor publice.
Cinci dintre acestea, respectiv Marea Britanie, Franţa, Spania, Grecia şi Croaţia vor depăşi limita maximă a deficitului bugetar de 3% din PIB permisă de legislaţia cumunitară, în timp ce în România, Polonia şi Finlanda indicatorul va fi chiar la acest nivel, potrivit analiştilor intervievaţi de Bloomberg, informează News.ro.
Statele în care deficitul bugetar depăşeşte 3% din PIB, iar datoria publică este de peste 60% din PIB riscă să fie amendate de Comisia Europeană, cu toate că prevederea nu a fost aplicată niciodată în pofida nenumăratelor încălcări.
De la intrarea în vigoare a Pactului de stabilitate şi creştere, în 1998, pentru întărirea supravegherii bugetelor naţionale, 25 din cele 28 de state membre au depăşit limita deficitului bugetar.
Suedia, Estonia şi Luxemburg sunt singurele state care nu au încălcat regulile referitoare la disciplina bugetară.
Motivul este în mare parte criza financiară din 2008, în urma căreia guvernele au luat măsuri agresive de stimulare.
UE a trecut de la două state care încălcau reglementările în domeniul deficitului bugetar în 2007, Grecia şi Ungaria, la 22 în 2009, între care Germania şi Austria.
În 2010, Irlanda a înregistrat un deficit bugetar record de 32,3% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene.
În 2016, numărul ţărilor care vor cheltui mai mult decât permite legislaţia UE ar putea fi cel mai scăzut din ultimii nouă ani.
Grecia şi Franţa vor marca al 21-lea an, respectiv cel de-al nouălea în care vor înregistra deficite excesive. Ambele ţări au fost avertizate de Comisia Europeană, iar Franţa a obţinut timp suplimentar, până în 2017, să facă reformele necesare.
Ministrul francez de Finanţe Michel Sapin anticipează că deficitul Franţei va coborî sub 3% până la termenul dat de Comisie, dar analiştii intervievaţi de Bloomberg nu sunt la fel de optimişti.
În afară de Franţa, numai Croaţia ar putea depăşi limita de 3% a deficitului, după ce a ieşit dintr-o recesiune de şase ani.
Spania va înregistra anul viitor un deficit de 2,8%, urmată de Grecia cu 2,4% şi Marea Britanie, cu 2,2%.
Cele mai bine administrate bugete vor fi în 2016 Luxemburg, cu un deficit de de 0,4%, ţară care este urmată de Estonia (-0,1%) şi Germania (-0,2%), care vor obţine surplusuri.
În cazul României, analiştii intervievaţi de Bloomberg anticipează deficit de 3% atât pentru 2016 cât şi pentru 2017.
Comisia Europeană anticipează în raportul de ţară că deficitul bugetar al României va atinge 3,8% până în 2017, iar datoria publică va depăşi 40% din PIB.
Sursa: digi24.ro
Read more
Monte Toledo a devenit primul petrolier care a livrat Europei ţiţei iranian, de la mijlocul anului 2012, când Bruxelles-ul a impus un embargo petrolier încercând să forţeze statul din Orientul Mijlociu să negocieze încheierea programului său nuclear. În 17 ianuarie, comunitatea internaţională a ridicat toate sancţiunile legate de programul nuclear al Teheranului, în conformitate cu acordul nuclear încheiat pe 14 iulie 2015.
Teheranul a trimis petrolul în portul Algeciras, aproape de Gibraltar, unei rafinării deţinute de Cia. Espanola de Petroleos.
Sosirea în portul spaniol a fost întâmpinată de o mică fanfară, în timp ce, la Teheran, preşedintele iranian Hassan Rouhani declara că vor fi adăugate curând mai multe exporturi petroliere.
Conform datelor Bloomberg, în februarie au plecat din Iran 29 de nave încărcate cu ţiţei. Trei dintre ele se îndreaptă spre Europa, în portul românesc Constanţa, în Franţa şi într-un port din Mediterana.
Din Iran, un milion de barili vor ajunge la rafinăria Petrotel din România, deţinută de Lukoil, au declarat recent surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. În Bulgaria, Lukoil deţine rafinăria din Burgas, care are o capacitate de producţie de 9,8 tone pe zi, în timp rafinăria Petrotel de la Ploieşti procesează anual 2,4 milioane de tone de benzină şi motorină.
Compania Petro-Logistics SA cu sediul în Geneva estimează că în februarie Iranul a exportat aproximativ 1,4 milioane de barili de ţiţei pe zi (bpd), în creştere cu 350.000 bpd faţă de media din 2015. Deşi este uşor sub nivelul de 500.000 bpd promis de Tehran, reprezintă un semn al majorării exporturilor spre Europa.
Potrivit lui Seth Kleinman, analist la Citigroup în Londra, cantităţile exportate de Iran vor creşte deoarece din ce în ce mai multe ţări cumpără ţiţei. “Vedem petroliere care se îndreaptă spre Spania, România, Tanzania, Franţa şi India”, a explicat Seth Kleinman. Iranul are cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume şi este pe locul patru în privinţa rezervelor de ţiţei. AGERPRES
Sursa: capital.ro
Read moreROMANIA A AVUT IN 2015 O CRESTERE ECONOMICA DE 3,7%, PIB-UL, ESTIMAT LA 710, 267 MILIARDE DE LEI
EconomieUltimele stiri 8 martie 2016 0
România a consemnat, anul trecut, o creștere economică mai mare cu 3,7% raportat la 2014, iar comparativ cu trimestrul al treilea din 2015 Produsul Intern Brut în trimestrul IV a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,1%, potrivit datelor provizorii (1) date marți publicității de Institutul Național de Statistică (INS)Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2015 a fost de 710,267 miliarde de lei prețuri curente, în creștere — în termeni reali — cu 3,7% față de anul 2014.
Față de trimestrul IV din 2014, creșterea în ultimul trimestru din 2015 a urcat cu 3,7% pe seria brută și cu 3,8% pe seria ajustată sezonier.
Potrivit INS, Produsul Intern Brut — date ajustate sezonier — estimat pentru trimestrul IV 2015 a fost de 180,047 miliarde de lei prețuri curente, în creștere — în termeni reali — cu 1,1% față de trimestrul III 2015 și cu 3,8% față de trimestrul IV 2014.
Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul IV 2015 a fost de 209,997 miliarde de lei prețuri curente, în creștere — în termeni reali — cu 3,7% față de trimestrul IV 2014.
La creșterea PIB în anul 2015, raportat la 2014, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepția agriculturii, silviculturii și pescuitului, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile și restaurantele (+1,0%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,4%; construcțiile (+0,6%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,8%, informațiile și comunicațiile (+0,6%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%), dar care au înregistrat o creștere semnificativă a volumului de activitate (11,8%), industria (+0,5%), cu o pondere de 23,2% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 2,0%; impozitele nete pe produs (+0,7%), cu o pondere de 12,1% la formarea PIB, și al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 6,2% contribuind cu 3,8% la creșterea PIB, și formării brute de capital fix, cu o contribuție de +1,8%, consecință a creșterii cu 7,5% a volumului său.
„O contribuție negativă importantă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-1,6%), consecință a creșterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o creștere mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 8,4%”, spune INS.
În Prognoza sa de iarnă 2016, Comisia Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în creștere la 4,2% proiecția privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) pentru acest an și estimarea pentru 2015 la 3,7%, în condițiile în care, în Prognoza de toamnă, publicată în luna noiembrie a anului trecut, instituția estima un avans al PIB de 3,6% în 2015 și de 4,1% în 2016. În primăvara lui 2015, proiecțiile CNP indicau o creștere economică de 3,3% în 2015 și de 3,4% în 2016.
Pentru 2017, CNP estimează un avans al economiei românești de 4,3%, de asemenea în urcare față de prognoza din toamnă, de 4,2%.
Sursa: agerpres.ro
Read more
NUMARUL RESTANTIERILOR LA BANCI SI IFN-URI A CRESCUT LA APROAPE 714.000, IN IANUARIE
EconomieUltimele stiri 7 martie 2016 0
Numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit, cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare, a crescut la 713.921 de persoane, în ianuarie, fiind mai multe cu 9.675 față de luna decembrie 2015, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Un număr mai mare al persoanelor cu restanțe era înregistrat în septembrie 2015, când depășea 716.000. În ceea ce privește valoarea restanțelor, acestea se ridicau, în ianuarie, la 11,03 miliarde lei, din care peste 4,43 miliarde lei erau în moneda națională, 4,61 miliarde lei echivalent în euro, 1,93 miliarde lei echivalent în alte valute și 48,4 milioane lei echivalent în dolari.
În funcție de categoria de întârziere, restanțele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 7,61 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanțe de 49,8 milioane lei cu o întârziere de 61-90 zile, respectiv de 56,3 milioane lei, între 31-60 de zile.
Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanțului depășea 1,44 miliarde lei, iar 1,86 miliarde lei — la colectare. Datele BNR mai arată că, în luna ianuarie, valoarea totală a restanțelor firmelor și populației la bănci depășea 20,8 miliarde lei, Bucureștiul reprezentând peste 34% din total.
Rata creditelor neperformante a fost de 13,61%, în 2015, în scădere cu 7,1 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în anul 2014, potrivit BNR.
”În ceea ce privește rata creditelor neperformante (potrivit definiției ABE — n. r.), aceasta și-a continuat evoluția descendentă pe parcursul anului 2015, astfel încât, la finele perioadei, indicatorul s-a situat la 13,61%, în scădere cu peste o treime față de sfârșitul anului 2014. Cea mai importantă scădere s-a concentrat, însă, în prima jumătate a anului 2015, pe fondul unor modificări metodologice”, informa BNR, într-un raport recent.
Modificările metodologice se referă la întocmirea situațiilor financiare FINREP la nivel individual și constau în includerea unor elemente suplimentare în formularul de raportare a expunerilor, respectiv soldurile în numerar la banca centrală și alte depozite la vedere la instituțiile de credit (Ordinul Băncii Naționale a României nr. 5/2015).
Potrivit definiției ABE, implementată în cadrul național prin Ordinul BNR nr. 6/2014, expunerile neperfomante sunt cele care îndeplinesc oricare mai multe criterii, precum expuneri semnificative cu scadența depășită cu peste 90 de zile sau se consideră că, în lipsa executării garanției reale, este improbabil ca debitorul să își achite integral obligațiile din credite, indiferent de existența oricărei sume, restante sau numărul de zile de întârziere de plată. În luna iunie 2015, a intervenit o modificare a normelor metodologice privind întocmirea situațiilor financiare FINREP la nivel individual constând în includerea în formularul de raportare a expunerilor neperformante a soldurilor în numerar la banca centrală și a altor depozite la vedere la instituțiile de credit.
Sursa: agerpres.ro
Read more
REGULI NOI PENTRU TAXI-URILE DIN ROMANIA
NationalUltimele stiri 7 martie 2016 0
Firmele de taxi trebuie să aibă manageri cu atestat, condiția minimă fiind absolvirea liceului.
Ministerul Transporturilor a elaborat normele privind pregătirea şi atestarea profesională a managerilor de transport în regim de taxi și închiriere.
Odată cu adoptatea hotărârii, firmele de taxi, care au mai mult de două mașini, trebuie să funcționeze cu un manager pentru gestionarea activității. În prezent, singurul atestat care se putea obține era pentru funcția de manager de transport care implica toate domeniile de transpot persoane intern și internațional. Odată cu aplicarea normelor privind pregătirea şi atestarea profesională a managerilor de transport în regim de taxi și închiriere, firmele de taxi trebuie să aibă manageri specializați.
Aceștia vor trebui să urmeze cursurile centrelor de pregătire și perfecționare profesională autorizate de Ministerul Transporturilor și apoi să participe la examenul pentru obţinerea certificatelui de competență profesională a managerului de transport în regim de taxi și închiriere, acesta având o valabilitate de 10 ani. Pentru obținerea certificatului, persoanele interesate vor avea de îndeplinit o serie de condiții printre care absolvirea liceului, cu sau fără diplomă de bacalaureat și să dețină certificatul de competență profesională pentru activitatea de transport rutier de persoane.
„Persoanele care vor să devină manageri în activitatea de taximetrie trebuie să aibă minim liceu. Anumiți patroni ai firmelor de taxi s-au supărat după ce am impus această regulă privind absolvirea liceului. Certificatul pentru funcția de manager de transport în regim de taxi este valabil doar pe teritoriul României”, ne-au declarat surse din domeniu.
Reguli și norme noi pentru firmele de taxi
Managerii sunt obligați să urmeze 60 de ore de curs în centrele de pregătire și perfecționare profesională autorizate. Programul de pregătire profesională a managerilor de transport în regim de taxi și închiriere include cursuri de drept civil, comercial, social, fiscal, gestionarea comercială și financiară a firmelor, precum și siguranța rutieră și securitatea transportului. Pot participa la examenul pentru obținerea certificatului de competență profesională a managerului de transport în regim de taxi și închiriere doar candidații care au absolvit cursul de pregătire profesională, în termen de maxim 12 luni de la data absolvirii. Certificatul se obţine în urma promovării de către candidați a unui examen, care constă dintr-o probă cu durata de 60 de minute, cuprinzând 60 de întrebări cu 4 variante de răspuns, din care una sau mai multe corecte. Pentru promovarea examenului, candidaţii trebuie să răspundă corect la cel puţin 70% din întrebări.
Certificatele de competență profesională a managerului de transport în regim de taxi și închiriere, sunt eliberate de către Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea Rutieră Română.
Sursa: capital.ro
Read more
Tenismanul Marius Copil (202 ATP) îl va înfrunta pe Blaz Rola (160 ATP) în primul meci de simplu al întâlnirii de Cupa Davis dintre echipele României și Sloveniei, vineri, de la ora 14,00, potrivit tragerii la sorți efectuate joi la Palatul administrativ al municipiului Arad.
Întâlnirea cu Slovenia din primul tur al Grupei I, Zona Europa-Africa a Cupei Davis, va fi găzduită de Sala Sporturilor Victoria din Arad.
Al doilea meci de simplu de vineri îi va opune pe Adrian Ungur (193 ATP) și pe Grega Zemlja (181 ATP).
Sâmbătă va avea loc meciul de dublu, în care pentru România vor juca Horia Tecău (3 ATP la dublu) și Florin Mergea (11 ATP), iar pentru oaspeți Tomislav Ternar (fără clasament la dublu) și Aljaz Radinski (1.337 ATP la dublu).
Duminică sunt programate ultimele două meciuri de simplu, Ungur — Rola, de la 14,00, și Copil — Zemlja.
La întâlnirile directe, Marius Copil l-a înfruntat de două ori la Grega Zemlja, slovenul câștigând ambele partide din 2010, în calificări la Washington, cu 6-4, 7-6 (4), și în calificări la Viena, cu 4-6, 6-4, 6-3. În rest, vor fi confruntări în premieră.
Sursa: agerpres.ro
Read more
EUROSTAT: ROMANIA, IN RANDUL STATELOR MEMBRE UE IN CARE PRETURILE PRODUCTIEI INDUSTRIALE AU SCAZUT IN IANUARIE
EconomieUltimele stiri 2 martie 2016 0
Prețurile producției industriale au scăzut în ianuarie cu 1% în zona euro și în UE 28, comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În ianuarie, prețurile producției industriale au scăzut în majoritatea statelor membre ale UE, singurele creșteri fiind înregistrate în Estonia (4,5%), Danemarca (1,7%), Lituania (0,6%), Luxemburg (0,5%) și Malta (0,1%).
Cele mai semnificative scăderi au fost raportate în Olanda (minus 3,1%), Grecia (minus 2,9%), Belgia (minus 2,7%), Spania (minus 2,5%) și Ungaria (minus 2,2%).
În România, prețurile producției industriale au scăzut cu 0,6% în ianuarie, după un declin de 0,3% în decembrie.
Comparativ cu perioada similară din 2015, prețurile producției industriale au scăzut în ianuarie cu 2,9% în zona euro și în UE.
Toate statele au raportat scăderi ale prețurilor producției industriale, cu excepția Estoniei, unde prețurile au rămas stabile. Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Olanda (minus 6,8%), Cipru (minus 6,6%), Grecia (minus 6,3%) și Slovacia (minus 5,3%).
În România, prețurile producției industriale au scăzut cu 2,3% în ianuarie, după un declin de 1,7% în decembrie.
Sursa: agerpres.ro
Read more
ROMANIA A PLATIT 50 MILIOANE DE DOLARI ANUL TRECUT PE IMPORTURI DE GAZ RUSESC
EconomieUltimele stiri 1 martie 2016 0
România a mai plătit anul trecut pentru gazul rusesc circa 51,8 milioane de dolari. Este o „factură“ uriașă, în situația în care în 2008, anul graţie al economiei locale, consumatori români băgau le achitau rușilor peste 1,6 miliarde de dolari, potrivit zf.ro.
Anul trecut ponderea importurilor de la Gazprom nu mai reprezenta nici măcar 2%, în condițiile în care în 2008 reprezenta aproape un sfert din consum.
Braţul de exporturi de gaze al gigantului Gazprom, anul trecut România a mai avut nevoie de numai 0,17 miliarde de metri cubi de gaze ruseşti, cu aproape 50% mai puţin faţă de 2014.
La un consum de circa 10,8 miliarde de metri cubi, rezultă că importurile de gaze din Rusia nu au mai avut nici măcar o pondere de 2% în acoperirea consumului intern. De altfel, dintre toate ţările care importă gaze de la ruşi, România a avut cea mai puternică scădere a cantităţilor cumpărate.
Sursa: b1.ro
Read more
Organizația Femeilor Liberale (OFL) a organizat la finalul săptămânii trecute, la Ateneul Român, Gala Femeilor Liberale, Ediția a IV-a, eveniment anual de tradiție care celebrează reușitele doamnelor implicate în viața societății, dar nu numai.
Astfel, propunerea OFL Arad pentru Gala Femeilor Liberale a fost doamna Ileana Olaru, Speaker, Coach și Trainer certificat John Maxwell Team România și membru al programului John Maxwell Team Mentorship, fiind totodată unul dintre cei 15 membri în President’s Advisory Council. Propunerea doamnei Olaru a venit ca urmare a colaborării excelente dintre aceasta și OFL Arad în cadrul proiectelor „Femeile liberale pot ajuta România” și „PNL are grijă de sănătatea ta”.
Premiul i-a fost înmânat doamnei Ileana Olaru de către președintele PNL Arad, domnul Gheorghe Falcă, invitat special al Galei Femeilor Liberale, împreună cu conducerea OFL Arad.
În cadrul aceleiași gale au fost premiate și personalități precum domnul Neagu Djuvara sau domnul Nicolae Manolescu.
Read more