Bursele de valori sunt piețe prin intermediul cărora oamenii cumpără și vând acțiuni. Companiile sunt de acord ca acțiunile lor să fie listate pentru tranzacționare la bursele pe care le aleg, iar membrii fiecărei burse au voie să tranzacționeze acțiunile listate.

În multe privințe, bursele de valori (mai scurt spus, bvb) se aseamănă cu o piață a fermierilor. Acolo, fermierii plătesc locul, pentru a avea spațiul necesar să-și vândă marfa. Cumpărătorii vin la piață, pentru că știu că vor putea cumpăra de la mulți fermieri, care vând o mulțime de bunuri agricole diferite. Piața fermierilor în sine nu participă, de fapt, la cumpărarea și vânzarea bunurilor agricole; rolul său este pur și simplu de a oferi spațiul, astfel încât fermierii și cumpărătorii să aibă un loc de întâlnire și de comerț. În mod similar, bursele reunesc companiile și actualii acționari, care doresc să vândă acțiuni, și investitorii, care doresc să cumpere acțiuni de la aceștia.

Iată de ce sunt utile bursele de valori

Bursele îi ajută pe investitorii individuali să depună bani. De obicei, companiile de brokeraj (pe care investitorii le folosesc pentru a cumpăra și vinde acțiuni) fie sunt membre ale principalelor burse de valori, fie au acorduri cu membrii bursei, oferindu-le posibilitatea de a cumpăra și vinde acțiuni. Tot firmele de brokeraj sunt și cele care ajută investitorii, prin intermediul unui calculator randament investiție indice bet pe AsigurariContactless.ro. Fără burse de valori, investitorii interesați ar trebui fie să meargă direct la companiile ale căror acțiuni doreau să le cumpere, fie să găsească alte persoane care dețin acțiuni și sunt dispuși să le vândă. În schimb, bursele reunesc cumpărători și vânzători – de obicei, fără ca cele două părți să-și cunoască vreodată identitatea. Bursele de valori facilitează tranzacționarea, oferind ceea ce se numește lichiditate: o capacitate mai mare de a cumpăra sau de a vinde acțiuni.

De asemenea, bursele de valori ajută companiile să strângă bani, pentru a-și putea dezvolta afacerile. Atunci când o companie decide, pentru prima dată, să-și coteze acțiunile la o bursă de valori și să vândă acțiuni publicului într-o ofertă publică inițială, de obicei aceasta folosește capitalul pe care îl primește de la investitorii interesați pentru a-și extinde operațiunile, pentru a face cercetare și dezvoltare sau pentru a crește gradul de conștientizare a clienților prin marketing.

Investitorii pot folosi bursele pentru a face distincția între companiile de renume și cele discutabile. Bursele au cerințe pe care companiile trebuie să le îndeplinească pentru a se califica pentru listarea acțiunilor lor. Cele mai importante burse de valori stabilesc cerințe stricte de listare, care sunt greu de îndeplinit pentru majoritatea companiilor, inclusiv cifre minime pentru acțiunile în circulație, capitalizarea bursieră și veniturile companiei.

Companiile care își listează acțiunile la burse de valori trebuie, de asemenea, să ofere investitorilor o mulțime de informații despre afacerile lor. Aceste rapoarte, împreună cu alte știri importante, dezvăluite pe măsură ce apar, îi ajută pe investitori să cunoască mai multe despre companiile în care doresc să investească.

Așadar, dacă vinzi și cumperi acțiuni, bursele joacă un rol vital în acest proces. Fără aceste schimburi, ar fi mult mai dificil să găsești pe cineva dispus să ia cealaltă parte a tranzacției.

Sursa foto: shutterstock.com

Banca Comercială Română (BCR), unul dintre cele mai importante grupuri financiare din România, listează astăzi la Bursa de Valori București a treia emisiune de obligațiuni din acest an, în valoare de 600 milioane de lei. Valoarea totală a finanțărilor atrase de BCR în acest an, prin intermediul pieței de capital, se ridică la peste 2 miliarde de lei. Noua emisiune de obligațiuni se tranzacționează pe Piața Reglementată sub simbolul bursier BCR28B.

„Echipa BCR a marcat anul acesta mai multe premiere, listând în luna mai una dintre cele mai mare emisiuni de obligațiuni corporative din acest an, în valoare de un miliard de lei, și aducând recent la Bursă prima lor emisiune de obligațiuni verzi. Ne bucurăm că BCR încheie anul cu o nouă emisiune de obligațiuni la Bursă. Valoarea totală a finanțărilor atrase anul acesta de BCR demonstrează capacitatea pieței de capital de a susține planurile companiilor de dezvoltare și implicit de creștere a economiei românești. Așteptăm cu interes anul 2022 și implicit viitoarele demersuri BCR de finanțare prin intermediul pieței de capital”,  a declarat Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori București.

„Transformarea sustenabilă a economiei începe odată cu absorbția puternică de fonduri europene, cu trecerea spre economia verde, cu transformare digitală, prin coeziune socială și teritorială, prin susținerea mediului antreprenorial. Pentru toate acestea este nevoie de o piață de capital puternică. Ne bucurăm că Bursa de Valori București se dezvoltă și devine tot mai atractivă pentru investitorii strategici, cu viziune pe termen lung. Vom continua angajamentul nostru de a avea emisiuni de obligațiuni recurente, a declarat Sergiu Manea, CEO BCR.

BCR a emis și vândut către 35 obligatari un număr de 1.200 obligațiuni corporative cu o valoare nominală de 500.000 lei și cu scadența la 9 decembrie 2028. Rata dobânzii este fixă, de 5,98% p.a.

BCR este la a cincea emisiune de obligațiuni listată la Bursă, prima ajungând deja la maturitate. Cea de-a doua emisiune de obligațiuni, în valoare de 600 milioane lei, se tranzacționează din decembrie 2019 sub simbolul bursier BCR26. În 2021, BCR a listat trei emisiuni de obligațiuni, dintre care una de obligațiuni verzi, BCR28, BCR28A și BCR28B. Valoarea totală a obligațiunilor BCR disponibile la tranzacționare este de 2,7 miliarde de lei.

Membră a Erste Group, BCR este unul dintre cele mai importante grupuri financiare din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe.

Etapa a III-a a sesiunii de iarnă a programului ”Rabla pentru electrocasnice” demarează vineri, de la ora 10:00, moment din care românii pot aplica pentru a primi vouchere destinate achiziţionării de electrocasnice din categoriile: aparate de aer condiţionat, uscătoare de rufe şi aspiratoare.

Potrivit informaţiilor Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), bugetul alocat acestei etape este de şase milioane de lei.

Valoarea voucherelor este după cum urmează: 400 de lei – pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile, cu eficienţă energetică la răcire cel puţin A++; 400 lei – pentru uscătoare de rufe cu eficienţă energetică cel puţin A++; 200 de lei – pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an.

AFM precizează că finanţarea nu poate depăşi 50% din valoarea echipamentelor comercializate prin program, iar voucherele se pot genera până pe data de 16 decembrie 2021, ora 23:59, sau până la epuizarea bugetului alocat acestei etape.

„Având în vedere că în ediţia precedentă, în etapele de selectare a voucherelor, bugetul a fost rezervat integral, ulterior fiind utilizate doar 55% din voucherele rezervate şi ţinând seama de faptul că bugetul alocat este limitat, vă rugăm să generaţi vouchere doar dacă aveţi intenţia de a le utiliza pentru achiziţionarea electrocasnicelor selectate. Reamintim că voucherul este nominal şi netransmisibil şi nu poate fi utilizat decât de persoana căreia i-a fost emis, în urma înscrierii în aplicaţia informatică”, notează AFM.

Programul „Rabla pentru electrocasnice” – ediţia 2021 a avut alocat un buget de 75 de milioane de lei, din care 34 de milioane de lei pentru sesiunea din perioada sărbătorilor de iarnă. AGERPRES

O nouă sesiune a Programului „Rabla pentru electrocasnice” va avea loc în luna decembrie, bugetul alocat fiind de 34 de milioane de lei, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, ministrul interimar al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.

„Toate programele în acest an au fost de succes, derulate în mod corespunzător. Aici aş menţiona cel mai important program pe care l-am derulat – Programul „Rabla pentru electrocasnice”, un program care continuă anul acesta cu o nouă sesiune, de sărbători, în luna decembrie. Din fondul din care ne-au rămas la dispoziţie 34 milioane de lei, din cele 75 de milioane alocate iniţial, vom finanţa noua sesiune, practic în acelaşi condiţii de înscriere, de creare a conturilor pentru persoanele care nu au participat în prima sesiune şi de bifare a acelor aparate electrocasnice care reprezintă interes pentru beneficiari. Programul va fi lansat, probabil, în ultima săptămână din noiembrie, pentru ca în cursul lunii decembrie voucherele să poată să fie valorificate la magazinele de specialitate”, a afirmat Tanczos.

De asemenea, ministrul de resort a anunţat că, în acest an, vor mai fi lansate trei programe, respectiv unul pentru construcţia de staţii de încărcare a maşinilor electrice, un altul pentru instalarea de panouri fotovoltaice şi, nu în ultimul rând, o sesiune dedicată pistelor de biciclete.

„Anul acesta, în câteva zile, vom mai lansa noul program de staţii de încărcare a maşinilor electrice pentru instituţiile publice. Vom finanţa peste 2.300 de astfel de staţii şi anul viitor acestea vor fi completate, prin Ministerul Dezvoltării, cu lansarea programului pentru 15.000 de staţii, prin PNRR. În decembrie vor mai fi lansate două programe. La programul de fotovoltaice pentru persoane fizice vom păstra acelaşi sistem de depuneri de proiecte prin instalatori, prin firme specializate care iniţial se înregistrează în sistem. De asemenea, vom lansa un program pentru piste de biciclete pe structura ghidului care a mai fost lansat în trecut”, a susţinut acesta.

Oficialul a amintit, totodată, de succesul programelor „Rabla Clasic” şi „Rabla Plus” şi implicit, de sumele alocate, în creştere de la an la an.

„Am derulat anul acesta pe un buget-record două programe – Rabla Clasic şi Rabla Plus. Acestea se bucură de un deosebit interes din partea cetăţenilor. Am pornit cu bugete majorate faţă de anul trecut şi care, în decursul anului, au fost suplimentate semnificativ. Am ajuns la 640 de milioane de lei pentru Rabla Clasic, faţă de 400 de milioane, anul trecut, şi la 600 de milioane de lei pentru Rabla Plus faţă de 200 de milioane, anul trecut. Sunt mii de cereri care ajung la AFM, care au pus la încercare capacitatea administrativă a instituţiei, dar prin implementarea unor reforme şi a unor sisteme informatice vom ajunge la sfârşitul anului să avem toate cererile înregistrate şi analizate”, a subliniat ministrul Mediului.

În ceea ce priveşte programul privind creşterea eficienţei energetice a clădirilor, destinat autorităţilor publice locale, de la începutul anului au fost depuse peste 400 de proiecte în valoare de un miliard de lei.

„Pentru programul de creştere a eficienţei energetice la autorităţile publice locale am alocat un buget uriaş, de 1,4 miliarde de lei, la începutul anului. Am deschis sesiunea de depunere care foloseşte un sistem informatic nou, toate documentele se transmit online din partea autorităţilor publice locale. Avem deja peste 400 de proiecte depuse, un buget de un miliard de lei solicitat deja. Avem în continuarea disponibili 400 de milioane de lei şi vreau să subliniez importanţa modului în care se derulează şi sunt anunţate aceste programe. Nu mai există „înghesuială” în primele două-trei ore, în primele zece minute nu se mai blochează sisteme informatice şi există fonduri suficiente pentru toţi doritorii care vor să participe la aceste programe. Am eliminat, astfel, acele sincope de anul trecut când din cauza suprasolicitării sistemului şi lansării în mod greşit a programelor au fost blocate mai multe lansări”, a spus Tanczos.

Conform demnitarului, pentru anul 2002 va fi pregătit un calendar de lansare a programelor de mediu pentru a exista predictibilitate mai mare pentru beneficiari. „Un alt element foarte important pentru viitor este predictibilitatea. Pentru anul 2022 vom lansa un calendar de lansări de programe, astfel încât beneficiarii să se pregătească din timp pentru depunerea proiectelor. Ne vom ţine de acel calendar, astfel încât atât pe fondurile de la AFM, cât şi cele care vor veni din PNRR să fie lansate cu o predictibilitate, cu perioadă de pregătire suficient de lungi ca toţi doritorii să aibă posibilitatea să participe la aceste programe”, a precizat şeful de la Mediu. AGERPRES

Toate statele membre UE au încheiat anul 2020 cu un deficit guvernamental, însă procentual cele mai mari valori au fost înregistrate în Spania (11% din PIB), Grecia (10,1% din PIB), Malta (9,7% din PIB), Italia (9,6% din PIB) şi România (9,4% din PIB), conform unor date revizuite publicate joi de Eurostat.

Conform acestor cifre, calculate pe baza metodologiei ESA, Danemarca şi Suedia au fost singurele ţări membre UE care în 2020 au avut un deficit guvernamental mai mic de limita de 3% din PIB prevăzută în Pactul de stabilitate şi creştere, 0,2% din PIB, respectiv 2,8% din PIB.

La nivelul Uniunii Europene, deficitul guvernamental a crescut exploziv, până la 6,9% din PIB în 2020, de la un deficit de 0,5% din PIB în 2019, în timp ce în zona euro creşterea a fost una de la 0,6% din PIB până la 7,2% din PIB.

În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental s-a dublat, urcând de la 46,627 miliarde de lei (sau 4,4% din PIB) în 2019, până la 97,710 miliarde de lei (9,4% din PIB) în 2020. Aceasta în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 36,3% din PIB până la 42,2% din PIB, în timp ce veniturile au crescut de la 31,9% din PIB până la 32,8% din PIB.

De asemenea, în 2020 comparativ cu 2019, a avut loc şi o creştere semnificativă a datoriei guvernamentale, de la 77,2% din PIB până la 90,1% din PIB în cazul Uniunii Europene şi de la până la 83,6% din PIB până la 97,3% din PIB în cazul zonei euro. Aproape jumătate din ţările UE (13 din 27 de state membre) aveau la finele anului trecut o datorie guvernamentale mai mare de 60% din PIB, în frunte cu Grecia (206,3% din PIB), Italia (155,6% din PIB), Portugalia (135,2% din PIB) şi Spania (120% din PIB).

La polul opus, ţările cu cea mai mică pondere a datoriei guvernamentale sunt Estonia (19% din PIB), Bulgaria (24,7% din PIB), Luxemburg (24,8% din PIB), Cehia (37,7% din PIB) şi Suedia (39,7% din PIB).

În ceea ce priveşte România, datoria guvernamentală a crescut de la 373,497 miliarde de lei, sau 35,3% din PIB, în anul 2019, până la 499,868 miliarde de lei, sau 47,4% din PIB, în 2020.

În comunicatul de presă, Eurostat subliniază că nu a făcut nicio modificare la datele trimise de ţările membre. AGERPRES