Înscrierile în Programul „Rabla” 2025 pentru persoane fizice au debutat marți, 30 septembrie, pe platforma oficială a Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) și se vor încheia pe 25 noiembrie, la ora 23:59, sau mai devreme, dacă bugetul se epuizează. Pentru această sesiune, bugetul total este de 200 milioane de lei, de peste trei ori mai mic decât cel anunțat inițial în vară.
Fondurile sunt împărțite astfel:
80.000.000 lei – pentru achiziția de autovehicule cu motorizare termică (inclusiv GPL/GNC), motociclete și hibride;
120.000.000 lei – pentru autovehicule plug-in hibrid, motociclete electrice și mașini pur electrice.

Valoarea ecotichetelor pentru persoane fizice

18.500 lei – autovehicul pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;

15.000 lei – autovehicul plug-in hibrid sau motocicletă electrică;

12.000 lei – autovehicul hibrid;

10.000 lei – autovehicul cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau motocicletă.

Înscrierile se fac exclusiv online, prin aplicația informatică disponibilă pe site-ul AFM, fără intermediari.
Solicitanții pot obține unul sau două ecotichete, în schimbul predării spre casare a unui număr echivalent de autovehicule uzate. Totuși, nu se pot cumula două ecotichete pentru aceeași mașină.
Valoarea ecotichetului se deduce direct din prețul de vânzare al autovehiculului nou, cu TVA, de către producătorul validat. Diferența se achită de beneficiar din surse proprii sau prin finanțare bancară/leasing. Finanțarea nu poate depăși 50% din prețul de comercializare al autovehiculului nou.
Programul „Rabla” 2025 pentru persoane fizice era programat să înceapă pe 19 iunie, însă lansarea a fost suspendată. Inițial, suma alocată era de 610 milioane lei, dar ulterior, prin ordonanță de urgență, bugetul a fost redus la 200 milioane lei, scrie stirileprotv.ro.

Un număr de 104.309 de persoane au fost integrate pe piața muncii, în primele opt luni ale anului, datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de structurile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), informează, luni, instituția.
Din totalul persoanelor ocupate până la 31 august, 52.889 au peste 45 de ani, 19.626 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 8.258 au între 30 și 35 de ani, 8.071 au între 25 și 30 de ani, iar 15.465 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 18.681 sunt tineri NEET.
Numărul femeilor încadrate este de 49.427, iar al bărbaților de 54.882, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 47,39%, respectiv de 52,61%.
În funcție de rezidență, 53.911 persoane angajate în perioada de referință provin din mediul urban, iar 50.398 persoane sunt din mediul rural.
Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (34.026), profesionale (24.904), gimnaziale (24.703), 11.793 fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul ANOFM în primele opt luni ale anului, 29.652 fac parte din categoria celor greu și foarte greu ocupabile.
Un clasament al județelor cu cele mai multe persoane angajate arată că București ocupă primul loc (10.484), urmat de Iași (4.562) și de Timiș (4.017), scrie agerpres.ro.

Vremea va fi mai rece decât în mod obișnuit pe parcursul săptămânii viitoare, cu ploi și vânt în majoritatea regiunilor, iar la altitudini mari precipitațiile vor fi sub formă de lapoviță și ninsoare, potrivit prognozei emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) valabilă până la data de 4 octombrie 2025, scrie agerpres.ro.
Temperaturile maxime nu vor depăși 22 de grade, iar cele minime vor coborî pană la un grad Celsius.
Astfel, în intervalul 27 septembrie, ora 9:00 – 28 septembrie, ora 9:00, în sudul, estul și centrul țării valorile termice se vor menține sub cele specifice perioadei, iar în rest vor fi apropiate de mediile multianuale. Cerul va fi variabil, cu înnorări și cu totul izolat ploi slabe în jumătatea sud-vestică a țării. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în temporare ziua în județul Caraș-Severin cu rafale de 55 – 70 km/h, iar în zona montană aferentă de 80 – 90 km/h, însă cu viteze mai mici local și în Dobrogea.
Temperaturile maxime se vor încadra între 14 și 22 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 2 și 12 grade Celsius, mai coborâte în depresiuni. Noaptea, pe arii restrânse va fi ceață, iar izolat în depresiuni se va depune brumă.
Pentru intervalul 28 septembrie, ora 9:00 – 29 septembrie, ora 9:00, vremea va fi răcoroasă în estul, sudul și centrul teritoriului și apropiată de normalul termic al perioadei în rest. Pe parcursul zilei cerul va avea înnorări temporare și izolat va ploua slab în vestul, sudul și centrul țării. Noaptea nebulozitatea se va extinde treptat în toată țara și va ploua local în Banat, Maramureș, Transilvania, Oltenia, Muntenia și pe arii restrânse în celelalte regiuni, iar la altitudini mari vor fi precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 14 și 22 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 2 și 13 grade. Izolat va fi ceață.
În perioada 29 septembrie, ora 9:00 – 30 septembrie, ora 9:00, valorile termice vor scădea, astfel că în majoritatea zonelor vremea va fi mai rece decât în mod obișnuit la sfârșitul lunii septembrie. Cerul va avea înnorări, iar în cea mai mare parte a țării, temporar va ploua, pe alocuri moderat cantitativ. La altitudini mari la munte vor fi precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 10 și 21 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 3 și 10 grade, ușor mai ridicate pe litoral, până spre 12 grade. În a doua parte a nopții vor fi condiții de ceață.
În intervalul 30 septembrie, ora 9:00 – 1 octombrie, ora 9:00, vremea se va menține mai rece decât în mod obișnuit la această dată în majoritatea zonelor. Cerul va avea înnorări și local va ploua, în special în nordul și centrul țării. Pe crestele montane vor fi precipitații sub formă de
lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat, izolat și trecător cu ușoare intensificări în sud-vest. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 11 și 21 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 1 și 11 grade, cu cele mai coborâte în depresiunile din estul Transilvaniei și cele mai ridicate pe litoral.
Potrivit ANM, în intervalul 1 octombrie, ora 9:00 – 4 octombrie, ora 9:00, vremea va fi mai rece decât în mod obișnuit în această perioadă în toate regiunile. La începutul intervalului probabilitatea pentru ploi temporare va fi mai mare în jumătatea nordică a țării, apoi în cea sudică.

De la 1 octombrie, IRCC urcă pentru prima dată în istorie peste pragul psihologic de 6%, atingând nivelul de 6,06%. Această creștere are efect direct asupra creditelor în derulare. Maie exact, ratele vor crește automat, iar uneori diferența poate fi de câteva sute de lei.
„Este o creştere semnificativă. Va avea un impact foarte mare la ratele oamenilor. Şi nu se preconizează în viitorul apropiat nicio scădere”, avertizează Irina Ştefan, broker de credite, potrivit Observatornews.ro.
Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este indicatorul după care sunt calculate dobânzile variabile pentru împrumuturile contractate după mai 2019. Dacă până acum românii au privit IRCC ca pe o alternativă mai predictibilă la ROBOR, lucrurile s-au schimbat radical.
Cât plătim în plus la un credit ipotecar, după creșterea IRCC
Un exemplu concret arată mai bine impactul. Pentru un credit de 100.000 de euro (aproximativ 500.000 de lei), pe o perioadă de 30 de ani, rata lunară este acum de 3.513 lei.
De la 1 octombrie, rata va urca la 3.678 de lei, adică cu 165 de lei în plus lunar. Această sumă suplimentară se adaugă peste creșterile anterioare, astfel încât povara financiară devine din ce în ce mai greu de dus pentru multe familii.
Creșterea IRCC nu îi lovește doar pe cei care au deja un împrumut. Și persoanele care intenționează să acceseze un credit sunt afectate. „Asta înseamnă pentru ei că gradul de îndatorare, fiind calculat la dobânda variabilă, pentru ei înseamnă un credit mai mic pe care îl pot obţine. Chiar dacă dobânda fixă e cea pe care o vor avea în primii ani, totul se calculează la dobânda variabilă în ceea ce priveşte gradul de îndatorare”, explică un specialist în domeniu.
Practic, cei care sperau să acceseze sume mari pentru locuință se vor lovi de limite mai stricte.

Joi, 25 septembrie 2025, au loc noi trageri Loto 6/49, Joker, Noroc, Loto 5/40, după ce la tragerile loto de duminică 21 septembrie, Loteria Română a acordat peste 29.200 de câștiguri în valoare totală de peste 2,33 milioane de lei.
La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 34,13 milioane de lei (peste 6,73 milioane de euro).
La Noroc este în joc un report cumulat de este 3,26 milioane de lei (peste 643.800 de euro).
La Joker, la categoria a II-a, reportul este de peste 32,95 milioane de lei (peste 6,49 milioane de euro), iar la categoria a II-a, reportul este de peste 845.800 lei. La Noroc Plus, la categoria I, este în joc un report în valoare de peste 55.400 de lei.
La Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report de peste 126.900 de lei (peste 25.000 de euro), iar la Super Noroc se înregistrează un report de peste 214.700 de lei (peste 42.300 de euro), scrie stirileprotv.ro.

Guvernul a prelungit, prin OUG, plafonarea prețurilor la alimente cu șase luni. Decizia executivului după scandalul din coaliția de guvernare dintre PSD care își dorea menținerea măsurii și PNL și USR care își doreau ca această să înceteze la 1 octombrie.
Prelungirea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost adoptată în şedinţa de guvern, a scris ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Anunţul ministrului vine în completarea unei postări anterioare în care salută decizia Coaliţiei de guvernare de a prelungi măsura instituită de PSD privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până la 31 martie 2026.
„Salut decizia Coaliţiei de guvernare de a prelungi măsura instituită de PSD privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până la 31 martie 2026. Mulţumesc Consiliului Concurenţei pentru datele furnizate în susţinerea acestei măsuri care şi-a dovedit deja utilitatea pentru protejarea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii”, a scris miercuri pe Facebook ministrul Agriculturii.
Pe acest subiect, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat, miercuri, că Guvernul va aproba joi prelungirea cu 6 luni a măsurii privind plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază. Anunțul premierului a venit după ce măsura a dus la un scandal de proporții în coaliția de guvernare.
„Am luat decizia să continuăm plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare și în ședința de Guvern de mâine acest proiect va fi pe ordinea de zi și se va prelungi cu șase luni de zile. Acest lucru s-a făcut atât pe baza discuțiilor din coaliție, dar și pe baza discuțiilor cu rețelele de magazine și cu producătorii. Deși s-a încercat o portretizare a mea ca un om inflexibil, așa cum se vede și în acest aspect, am fost deschis la argumente, dar deciziile trebuie întotdeauna luate nu pe baze populiste, ci pe baza unor analize serioase. Consider că intervențiile în piață nu sunt, pe fond, soluția pentru o scădere reală a prețurilor”, a declarat Bolojan, miercuri, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria.
În 1 octombrie expira termenul până la care 17 produse alimentare de bază aveau adaosul comercial plafonat, în urma unei decizii a Guvernului Ciolacu, prelungită ulterior, scrie stirileprotv.ro.

Sunt peste 8,2 milioane de români apți de muncă, dar doar 63% dintre ei sunt angajați, conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cifrele oficiale mai arată că doar jumătate dintre femeile din România au un serviciu și cei mai mulți tineri de până în 24 de ani nici nu muncesc, și nici nu studiază.
Patru români din zece nu lucrează, deși sunt apți de muncă. Unii nici nu-și caută de lucru. În schimb, alții spun că și-au tot căutat, dar nu au găsit. Unii au fost respinși la angajare din cauza vârstei mai înaintate.
Valentin a rămas fără serviciu la începutul acestui an. Are 55 de ani și s-a chinuit ceva până și-a găsit alt loc de muncă, din cauza vârstei. Recunoaște că a început să-și caute de muncă „împins de la spate de doamna”, adică de soția lui. Într-un final, s-a angajat ca paznic. „Am căutat, la începutul anului, ca instalator sanitar vreo patru, cinci luni și mi s-a refuzat, din cauza etății”, a spus Valentin.
El lucrează acum ca agent de pază: „Am întrebat mereu de ce… Că ăștia tineri nu cunosc încă meseria, pe telefoane, și au zis că așa e regula, politica”.
Întrebat de Digi24 câte refuzuri a primit până să-și găsească acest serviciu, Valentin a răspuns: „Cred că am vreo 30 de cereri, de CV-uri”.
Potrivit sociologului Ciprian Iftimoaei, Eurostatul arată o rată de ocupare de 75,8% la nivel european: „Se referă la acele persoane care muncesc cel puțin o oră pe zi în unul dintre sectoarele economiei naționale și pentru care primesc un venit sub formă de salariu”.
În orașe, aproape 70% dintre cei apți de muncă lucrează, iar, la sate – circa 60%.
La sate e chiar mai greu să-ți găsești de muncă. Mulți lucrează, de fapt, la oraș, dar „distanța e mare, nu prea ieși și cu cazare, cu mâncare, cu traseul; nu face”, spune o persoană.
În România, puțin peste jumătate dintre femei sunt angajate și două treimi dintre bărbați lucrează.
De asemenea, aproape 80% dintre tinerii până în 24 de ani care au renunțat la studii, uneori mult prea devreme, nu muncesc, mai arată datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică.
Mai mult, un sondaj realizat de Ziarul Financiar arată că doar 25% dintre cei din Generația Z consideră firesc să lucreze până la 60–65 de ani, aproape jumătate își propun să se retragă între 50 și 60 de ani, iar 14% ar vrea să iasă la pensie înainte de 50. Doar 11% se văd lucrând și după 65 de ani.
Pentru cei din Generația Z (persoanele născute aproximativ între sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2010), succesul nu mai înseamnă doar stabilitate și vechime, ci timp liber, experiențe autentice și sănătate mentală.
Ministrul Muncii recunoaște că „există o problemă în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor” și promite că va veni cu un program care să faciliteze găsirea primului loc de muncă în cazul tinerilor cu vârsta sub 26 de ani.

Vremea va fi mai caldă decât normalul până pe 25 septembrie, apoi temperaturile vor scădea spre valori apropiate de cele normale, între 17 şi 24°C, anunţă ANM.
În Banat, în primele zile din interval, valorile termice se vor situa cu mult peste cele specifice perioadei astfel că maximele vor fi în medie cuprinse între 28 şi 32 de grade, iar minimele între 13 şi 17 grade, apoi începând cu data de 25 septembrie acestea vor marca o scădere şi se vor apropia treptat de mediile multianuale. Temperaturile diurne vor fi în medie cuprinse între 18 şi 26 de grade, cu cele mai ridicate valori în ziua de 25 septembrie, iar minimele se vor încadra în medie între 8 şi 12 grade.
În cea de-a doua săptămână, atât valorile termice diurne cât şi cele de pe parcursul nopţii nu vor avea variaţii semnificative de la o zi la alta, iar media acestora va fi apropiată de cea specifică perioadei. Maximele diurne vor fi în general cuprinse între 20 şi 24 de grade, iar cele minime se vor situa în medie între 6 şi 10 grade. Probabilitatea pentru ploi va fi temporar mai ridicată în intervalul 26-30 septembrie.
În Crişana, în prima săptămână, valorile termice diurne vor marca o scădere treptată de la temperaturi cu mult mai ridicate decât cele climatologic specifice, respectiv de la 29…31 de grade spre valori în jurul mediilor multianuale în general de 19 – 22 de grade, iar cele minime vor avea variaţii de la o zi la alta cu tendinţă de scădere din noaptea de 26 spre 27 septembrie, astfel că acestea se vor încadra în general între 8 şi 14 grade.
În cea de-a doua săptămână, valorile de temperatură nu vor avea variaţii semnificative şi în general se vor situa în jurul mediilor multianuale specifice pentru această perioadă, astfel că maximele vor fi în medie de 19…23 de grade, iar media minimelor va fi de 6…9 grade. Din data de 25 septembrie şi până la finalul intervalului probabilitatea pentru ploi va fi temporar ridicată.
În Transilvania, în primele zile din interval, valorile termice nu vor avea oscilaţii de la o zi la alta, media maximelor se va situa în jurul a 26 de grade, apoi vor scădea spre valori medii de 18…20 de grade (valori în general apropiate de normalul perioadei). În prima săptămână temperaturile minime vor avea variaţii de la o zi la alta şi se vor încadra între 6 şi 12 grade, mediat regional.
În cea de-a doua săptămână valorile termice nu vor avea variaţii semnificative, astfel că temperaturile diurne vor fi în medie de 17 – 21 de grade, iar cele minime între 3 şi 8 grade. În prima săptămână probabilitatea pentru ploi va fi relativ redusă, iar mai ales din data de 29 septembrie vor fi ploi pe arii restrânse, scrie stirileprotv.ro.

Jumătate dintre români ar fi dispuși să acorde votul lor la viitoarele alegeri unui partid nou înființat, potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research în perioada 1-9 septembrie 2025.
Întrebați dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuși să voteze un partid nou înființat, 50,6% dintre participanți au răspuns ‘da’ (față de 29,8% în mai 2015), 28,8% au spus ‘nu’ (față de 35,8% în mai 2015), iar 19,9% s-au declarat nehotărâți (față de 23,6% în mai 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 0,8%.
Ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat: 38% dintre votanții PSD, 44% dintre votanții PNL, 50% dintre votanții USR și 60% dintre cei ai AUR.
Aceeași opțiune o au 54% dintre bărbați și 48% dintre femei, 64% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 57% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 53% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 36% dintre cei peste 60 de ani.
Totodată, 53% dintre persoanele cu educație primară, 50% dintre cei cu educație medie, 49% dintre cei cu educație superioară, 46% din locuitorii din București, 52% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 54% dintre cei din urbanul mic și 49% din rural, respectiv 46% dintre angajații la stat și 60% dintre cei care lucrează la privat ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat.
Conform sondajului, 55,1% dintre români sunt de acord cu afirmația ‘Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi’, în timp ce 40,7% își exprimă dezacordul, iar 4,1% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmația de mai sus 45% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 33% dintre votanții USR și 71% dintre cei ai AUR.
Au același răspuns 58% dintre bărbați și 53% dintre femei, 62% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 58% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 51% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 52% dintre cei peste 60 de ani.
Totodată, 72% dintre persoanele cu educație primară, 55% dintre cei cu educație medie, 35% dintre cei cu educație superioară, 44% din locuitorii din București, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 61% dintre cei din urbanul mic și 58% din rural, respectiv 43% dintre angajații la stat și 57% dintre cei care lucrează la privat sunt de acord cu afirmația dată.
Metoda de cercetare folosită a fost cea de interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste, scrie agerpres.ro.

Seceta din 2025 adânceşte dezechilibrele din agricultura României: culturile de porumb şi floarea-soarelui sunt calamitate în proporţii de până la 80-90% în sudul ţării, iar tot mai mulţi fermieri vorbesc despre falimente şi renunţarea la aceste culturi, avertizează preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.
Deşi ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat “producţii record” la culturile de toamnă, realitatea din câmp este diferită din cauza pierderilor uriaşe, insolvenţelor în creştere şi a unui sistem de irigaţii care acoperă mai puţin de 20% din suprafaţa arabilă a ţării.
Lipsa unei strategii pe termen lung împinge agricultura românească sub 50% din potenţialul său real, atrage atenţia preşedintele LAPAR, într-un comunicat transmis luni AGERPRES, transmite Agerpres.ro.
“O veste bună a venit de la ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care a anunţat o producţie de 19,3 milioane de tone de cereale (grâu, secară, ovăz, orz) şi rapiţă, din care 2,5 milioane de tone reprezintă rapiţa. (…) Cum arată însă faţa dezastrului, despre care ministrul Agriculturii nu vorbeşte? Culturile de porumb şi floarea-soarelui sunt distruse în proporţii de 80-90% în judeţele din sudul ţării. Mulţi fermieri care s-au încăpăţânat să înfiinţeze aceste culturi şi anul acesta, după dezastrul pe care l-au contabilizat în ultimii 4 ani tot din cauza secetei, au ajuns într-o situaţie şi mai grea. Anul trecut, peste 2 milioane de hectare cultivate cu porumb şi floarea-soarelui au fost afectate de secetă. Anul acesta, din datele LAPAR situaţia va fi si mai gravă”, a declarat Nicu Vasile.
Potrivit acestuia, fermierii au început să renunţe la aceste culturi tot mai vulnerabile la secetă, iar despăgubirile promise de stat nu acoperă nici măcar costurile de înfiinţare. În plus, 3% din subvenţia APIA a fost redirecţionată la buget pentru despăgubiri, în timp ce statisticile arată că, anual, peste 7,2 milioane de hectare de teren agricol sunt expuse riscului de secetă, datele fiind colectate din 1950 până în 1997 “când România mai avea cercetare agricolă”.
Preşedintele LAPAR a afirmat că România depinde încă de capriciile vremii, având în vedere că din cele 9,7 milioane de hectare de teren arabil, doar 1,6 milioane sunt pregătite pentru irigaţii, iar efectiv se irigă circa 500.000 ha pe an din cele 1 milion de hectare contractate de fermieri, conform datelor ANIF. “Mult prea puţin, dacă avem în vedere că suprafaţa arabilă a ţării este de circa 9,7 milioane de hectare. Sistemul de irigaţii, care a fost proiectat înainte de anii ’80, era prevăzut cu lacuri de acumulare cu o capacitate foarte mare pentru a putea deservii şi alte scopuri: protecţie împotriva inundaţiilor, dezvoltarea pisciculturii si dezvoltarea sistemelor hidroenergetice”, explică Nicu Vasile.
Acesta consideră că lucrurile ar fi arătat astăzi mult mai bine dacă am fi reuşit să irigăm mai mult. În lipsa irigaţiilor, “profiturile multor fermieri au dispărut sub dogoarea soarelui”.
“După cum am atras atenţia în repetate rânduri, sprijinul fermierilor nu se rezumă doar la cel subliniat de ministrul Agriculturii. Pe lângă subvenţii, care ar trebui să fie comparabile cu cele primite de fermierii din Occident, ei au nevoie de o piaţă corectă. Nu poţi rezista de la an la an în condiţiile în care inputurile se scumpesc de două, trei ori, iar preţul de vânzare al producţiei stagnează sau chiar scade, cum s-a întâmplat în anumite perioade, anul acesta la grâu”, a notat el.
Consecinţele se văd şi în plan financiar. Raportul asupra stabilităţii financiare din iunie 2025 arată că datoriile sectorului agricol au crescut cu 27% în iunie 2024 faţă de aceeaşi lună din 2023, iar numărul companiilor insuficient capitalizate este în creştere. Anul trecut, 123 de companii agricole au ajuns în instanţă cu dosare de insolvenţă, iar aproape jumătate dintre cele ale căror cereri au fost admise au intrat direct în faliment.
Potrivit sursei citate, anul acesta situaţia ar putea deveni şi mai gravă, având în vedere că datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului au arătat că în primele nouă luni ale anului aproape 100 de companii au intrat în insolvenţă, iar ceva mai mult de jumătate au intrat în faliment.
“Anul agricol s-a încheiat, iar astăzi suntem la ora bilanţului. Să evidenţiem părţile bune, adică producţiile record la cereale şi rapiţă şi să le mulţumim fermierilor care au muncit pentru obţinerea lor, dar la fel de important, din punctul de vedere al LAPAR, este să găsim soluţii pentru ceea ce nu merge. Iar aceste soluţii pot fi găsite doar printr-un dialog deschis şi sincer bazat pe analiza cifrelor, a realizărilor sectorului agricol şi dezvoltarea de planuri corecte pentru noul an agricol între partea guvernamentală şi asociaţiile fermierilor. Ar fi momentul să discutăm serios şi despre rolul pe care trebuie să-l joace cercetarea agricolă românească în noile condiţii climatice după ce foarte mulţi ani de zile am ingnorat-o. Din păcate însă, Ministerul Agriculturii doar mimează acest dialog de ani de zile, iar cei care plătesc sunt fermierii şi consumatorii români, dovada fiind importurile de produse agro-alimentare tot mai mari şi scumpirea coşului zilnic al consumatorului care duce la o scădere accentuate a nivelului de trai al populaţiei”, a mai transmis preşedintele LAPAR, Nicu Vasile.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a postat duminică un mesaj pe Facebook în care a anunţat producţii-record la culturile de toamnă obţinute de fermierii români. “Producţii record la culturile de toamnă obţinute de fermierii noştri! Acesta este rezultatul sprijinului corect acordat fermierilor. Agricultura este cea mai mare bogăţie a României şi trebuie să cumpărăm produse româneşti”.
Potrivit datelor prezentate de şeful MADR, producţia de cereale a crescut de la 12,5 milioane de tone în 2022 la 14,4 milioane în 2023, 14 milioane în 2024 şi 19,3 milioane de tone în 2025.