Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează cumpărătorii care achiziţionează lapte, precum şi producătorii deţinători de cotă de lapte pentru vânzări directe că, începând cu data de 01 aprilie 2012, trebuie să depună declaraţiile anuale privind livrările, respectiv vânzările, realizate în anul de cotă 2011/2012.

Reamintim că anul de cotă s-a încheiat la 31 martie 2012, iar declaraţiile anuale trebuie completate şi depuse la centrele APIA până la data de 14 mai 2012, inclusiv, fără penalizări. Aceste declaraţii trebuie depuse de către producătorii care deţin cotă pentru vânzări directe şi de către cumpărătorii care achiziţionează lapte de la producători.

Producătorii deţinători de cotă pentru vânzări directe trebuie să completeze declaraţia anuală pe baza datelor din Caietul fermierului.  Precizăm că, în funcţie de cantitatea de cotă de vânzări directe deţinută, Caietul fermierului este de două tipuri: tip A (pentru producătorii care deţin cotă mai mare de 5.000 de kilograme) şi tip B (pentru o cantitate mai mică de 5.000 de kilograme). Este important de menţionat că producătorul care deţine cotă pentru vânzări directe trebuie să depună declaraţia anuală chiar dacă nu a comercializat lapte sau produse lactate în cursul anului de cotă.

De asemenea, cumpărătorii trebuie să depună la centrele judeţene APIA declaraţia anuală privind cantitatea de lapte achiziţionată în anul de cotă 2011/2012, termenul limită fiind tot 14 mai 2012.

Precizăm că, producătorilor de lapte care nu depun în termenul legal stabilit declaraţia anuală privind cantităţile comercializate, li se aplică penalitatea de retragere a cotei individuale de lapte la rezerva naţională. Cotele individuale nu vor fi retrase dacă producătorii deţinători de cotă vor transmite împreună cu declaraţia anuală şi o justificare scrisă, datată şi semnată, asupra imposibilităţii transmiterii acestei declaraţii în termenul legal.

Pentru cumpărătorii de lapte care nu depun la termen declaraţia anuală privind cantităţile achiziţionate, sunt calculate penalităţi pentru fiecare zi calendaristică de întârziere, începând cu data de 15 mai.

Penalitatea reprezintă suma corespunzătoare taxei datorate pentru o depăşire de 0,01 % din cantităţile de lapte care i-au fost livrate de producători pentru fiecare zi calendaristică de întârziere. Suma trebuie să fie cuprinsă între 100 şi 100.000 EUR.

În egală măsură, cumpărătorul care nu trimite declaraţia anuală riscă să piardă dreptul de a achiziţiona lapte de la deţinătorii de cotă, prin retragerea aprobării.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) deschide în perioada 17 aprilie – 16 mai 2012 sesiunea pentru depunerea proiectelor de finanţare care se încadrează în Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice” din cadrul Programului Naţional de  Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013.

Fondurile nerambursabile disponibile pentru finanţarea proiectelor privind încurajarea activităţilor turistice sunt de 185.554.261 de euro.

Cu 30 de zile înaintea desfăşurării acestei sesiuni de primire a proiectelor, pe pagina oficială de internet a APDRP (www.apdrp.ro) a fost publicată versiunea de lucru a Ghidului Solicitantului pentru Măsura 313 spre consultare publică. Ulterior, în urma aprobării modificărilor propuse, a fost publicată varianta finală a acestui Ghid.

Ghidul Solicitantului versiunea 06 aplicabilă în sesiunea 2012 aduce modificări privind investiţiile generatoare de profit, pentru care creşte procentul finanţării cu fonduri nerambursabile. De exemplu, în cazul pensiunilor agroturistice, procentul public nerambursabil era de 70% din totalul cheltuielilor eligibile, iar în urma modificărilor aduse creşte la 85%. De asemenea, a fost majorat şi plafonul maxim al finanţării respectiv de la 70.000 de euro la 100.000 de euro pentru un proiect.

Totodată, proiectele de investiţii ce vizează activităţile recreaţionale beneficiază acum de un procent public nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile majorat la 85%, de la 50% valoarea anterioară. În acest caz, plafonul maxim al finanţării este de 200.000 de euro.

În privinţa cheltuielilor de promovare aferente dezvoltării şi marketingului serviciilor turistice rurale, costurile eligibile trebuie să se încadreze acum în limita a 10.000 de euro. Pentru acelaşi tip de investiţii, în vederea creării de site-uri web, costurile eligibile trebuie să se încadreze în limita a 5.500 de euro.

În cazul proiectelor de investiţii în agroturism, a fost eliminată restricţia privind obligativitatea ca solicitantul să nu fi beneficiat de finanţare nerambursabilă pentru investiţii prin măsurile Axei I a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

„Cei care doresc să investească în turism şi să obţină fonduri europene, se pot orienta şi spre agroturism. Dar să nu uităm că fondurile pentru agroturism  se acordă doar pentru cei care realizează investiţii acolo unde au domiciliul. O investiţie într-o pensiune agroturistică (pensiuni gura humorului), poate îmbina activităţile agricole cu serviciile turistice în interiorul unei gospodării agricole sau ferme, iar acest lucru le pot aduce venituri suplimentare.” , a declarat Mihai Gavril Vădan, directorul general al APDRP.

Selecţia proiectelor în vederea acordării finanţării se va realiza conform criteriilor de selecţie publicate in Ghidul Solicitantului, disponibil gratuit pe pagina de internet www.apdrp.ro .

Proiectele prin care se vor realiza investiţii în zonele cu potenţial turistic ridicat vor beneficia de cel mult 25 de puncte, iar cele care prin activitatea propusă creează locuri de muncă vor primi 5 de puncte.

Totodată, proiectele care prevăd investiţii de producere a energiei din surse regenerabile primesc 10 puncte. Proiectele derulate de femei sau tineri cu vârsta de până la 40 de ani beneficiază de 5 puncte. Cele care includ investiţii privind activităţile recreaţionale vor primi 25 de puncte. În acelaşi timp proiectele de investiţii în agroturism primesc 20 de puncte.

Punctajul minim acordat unui proiect este de 20 de puncte.

Proiectele declarate eligibile, şi care beneficiază de punctaj egal, vor fi departajate în funcţie de valoarea proiectelor. Solicitantul care are proiectul cu valoare mai mică va avea prioritate la finanţare europeană nerambursabilă. În cazul în care, după selecţia efectuată, vor exista în continuare proiecte cu acelaşi punctaj şi aceeaşi valoare, aceste proiecte vor primi finanţare europeană nerambursabilă.

Pentru a verifica îndeplinirea criteriilor de selecţie consultaţi inclusiv formularele specifice ale Manualului de procedură pentru evaluare selectare, de asemenea disponibil pe pagina de internet www.apdrp.ro.

Depunerea proiectelor aferente Măsurii 313 se va face la Oficiile Judeţene ale APDRP, de luni până vineri, în intervalul orar 09:00 – 14:00. Termenul limită al depunerii cererilor de proiecte pentru această sesiune este miercuri,16 mai 2012, ora 12:00.

Centrul judeţean A.P.I.A. Arad anunţă că până la data prezentei, din cei 5878 fermieri programaţi să depună cererea de plată unică pe suprafaţă, s-au prezentat numai 4755 fermieri.

Precizăm că în fiecare zi, un procent de 20% din fermierii invitaţi nu respectă programările stabilite de instituţia noastră.

Consecinţa firească a nerespectării programărilor, astfel cum o cunoaştem din experienţele anilor anteriori, va fi aceea că la depunerea cererilor de plată se vor înregistra mari aglomerări, întârzieri în procesarea informaţiilor, tensiuni, unii din fermieri riscând să nu ajungă să depună cererile numai în intervalul 15 mai – 11 iunie cu penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere, sau chiar să depăşească perioada legală de depunere iar cererile să fie respinse de la plată pentru acest motiv.

Rugăm fermierii să respecte întocmai programările din invitaţiile primite şi să se prezinte la centrul local A.P.I.A. la data şi ora la care au fost programaţi pentru depunerea cererilor de plată unică pe suprafaţă.

Inteligenţa firmelor de a-şi organiza superior producţia stă la baza succesului economic japonez. Fabricaţia Lean este astăzi una dintre cele mai de succes metode pentru îmbunătăţirea competitivităţii organizaţiilor şi este introdusă acum şi în întreprinderile din Regiunea de Vest a României prin proiectul LEAN ROMÂNIA.

Proiectul se bazează pe un parteneriat cu un lider european în training şi consultanţă industrială- Renault Consulting şi compania Calitop SRL – promotorul celor mai active metode de management şi eficientizare a sistemelor de producţie pentru industria de serie, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj- cea mai reprezentativă organizaţie patronala a judeţului Cluj, dar şi pe un parteneriat multi-regional solid între alte două organizaţii teritoriale ale IMM-urilor din România- Asociaţia Consiliului Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – Filiala Arad şi Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Argeş.

Aceştia pun la dispoziţie, în cadrul unei sesiuni de informare cu titlu: “Lean Six Sigma- Soluţii de creştere a productivităţii şi bune practici în management industrial” organizate la Arad, în data de 28 martie 2012, orele 11, in cadrul Expo International Arad, posibilitatea înscrierii în programul LEAN ROMÂNIA a persoanelor cu funcţii de răspundere într-o companie, cât şi celor cu rol operaţional pentru a avea acces GRATUIT la training şi consultanţă care în mod normal au o valoare medie de peste 5000 EUR/persoană.

Prin proiectul Lean România ne propunem să dezvoltăm capacităţile manageriale în IMM-urile din ţara noastră, prin cursuri de instruire în metode organizaţionale inovatoare Lean6Sigma şi QC Story pentru 1200 de manageri de producţie şi tehnicieni/ ingineri de proces. Aceştia îşi vor îmbunătăţi productiviatea la locul de muncă şi adaptabilitatea la noi cerinţe profesionale determinate de progresul tehnologic, cu efect pozitiv asupra poziţiei acestora pe piaţa muncii şi evoluţiei profesionale.

Acest proiect este co-finaţat de către Uniunea Europeană şi Guvernul României şi este accesibil angajaţilor din companii din industria prelucrătoare şi, în mod deosebit, companiilor care furnizează produse pentru clusterul auto.

Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a aprobat, în ședința din data de 20 martie 2012, fuziunea societăților OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP S.A. și BCR ASIGURĂRI VIENNA INSURANCE GROUP S.A.  În cadrul acestui proces, societatea Omniasig va fi absorbită de către BCR Asigurări, care, la finalizarea fuziunii, va prelua numele Omniasig. Potrivit cifrelor transmise Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cele două societăți au cumulat, la sfârșitul anului trecut, un volum total de prime subscrise de 1,2 miliarde lei.

În cadrul aceleiași ședințe, Consiliul CSA a aprobat extinderea termenului de depunere a primelor de asigurare, în conturile asigurătorilor, de către intermediarii în asigurări, de la 5 la 15 zile, prin modificarea Normelor privind activele admise să acopere rezervele tehnice brute pentru asigurătorul care practică activitatea de asigurări generale, dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute, precum și coeficientul de lichiditate, puse în aplicare prin Ordinul nr. 9/2011, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, Consiliul CSA a decis publicarea  proiectului de Norme privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi condiţiile de menţinere a acesteia, puse în aplicare prin Ordinul 15/2010. Acesta cuprinde prevederi cu privire la clauzele contractuale minime obligatorii, pe care trebuie să le conțină contractul de asigurare de răspundere civilă profesională pentru brokerii de asigurare. Proiectul este disponibil pentru consultare publică timp de zece zile, pe site-ul CSA www.csa-isc.ro, la secțiunea Legislație/Proiecte legislative.

Ministerul Transporturilor a dat ordinul de începere al lucrărilor la proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Arad, informează Eusebiu Pistru, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. „Ne-am mişcat mult mai rapid decât anticipam, aşa că miercuri s-a dat ordinul de începere pentru reabilitarea căii ferate care trece prin judeţul nostru”, a declarat Pistru.

Conform secretarului de stat, lucrările vor fi suportate în cea mai mare parte din fonduri europene, valoarea acestora ridicându-se la 315 milioane de euro. La finalul lucrărilor, gările prin care trece linia de cale ferată vizată vor fi modernizate, vor fi construite pasaje spectaculoase iar trenurile vor putea circula cu 160 de kilometri pe oră.

Reabilitarea căii ferate va fi realizată de consorţiul Alstom (Franţa)–Swietelsky (Austria) – Astaldi (Italia) – Euroconstruct Trading 98 – Dafora iar primele investiţii vizează înlocuirea liniilor de cale ferată pe o distanţă de 43 de kilometri.

În cadrul lucrărilor, la Curtici va fi realizat un pasajul rutier peste şapte linii de tren iar la Arad va fi construit un pasaj pietonal începând de pe 6 Vânători, peste peste liniile de tren, cu câte o coborâre pe fiecare peron din staţia CFR Arad şi pe platoul din faţa gării. Lifturile şi scările rulante vor facilita accesul călătorilor iar întreg sistemul de semnalizare existant va fi schimbat cu unul nou şi performant. Lucrările vor dura doi ani.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 01 martie – 31 august 2012, rentierii se pot prezenta la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, pentru vizarea carnetelor de rentier agricol.

Rentierii agricoli cu domiciliul în Bucureşti se pot prezenta atât la Centrul APIA al Municipiului Bucureşti din Piaţa Rosetti nr. 4, sector 2, cât şi la  Centrul judeţean APIA Ilfov din str. Cernişoara nr. 92 A, sector 6.

La nivelul judeţului Arad carnetele de rentieri se vizează la sediul Centrului judeţean A.P.I.A Arad din Arad, str. Fraţii Neumann, nr.10.

Pentru vizarea carnetului, rentierul agricol se poate prezenta personal sau prin mandatar/curator/tutore, în baza unei procuri autentice/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

De asemenea, rentierul agricol trebuie să prezinte următoarele documente:

–  carnetul de rentier agricol;

–  actul de identitate în original;

– document coordonate bancare (opţional);

– decizia de la comisia de expertiză medicală  pentru gradele de invaliditate I şi II (dacă decizia nu prevede că dosarul este nerevizuibil), în original şi în copie.

Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul respectiv poate fi încasată de moştenitorii săi. În acest caz, moştenitorii vor prezenta la oricare centru judeţean al APIA,  respectiv al municipiului Bucureşti sau la sediul central al APIA şi actul de succesiune (certificat de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ,,definitivă şi irevocabilă”, certificat  de calitate de moştenitor);

Începând cu 1 martie 2012, Grupurile de Acțiune Locală (GAL) pot depune, la Oficiile Județene ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), cereri de finanțare pentru ”Implementarea strategiilor de dezvoltare locală” (Măsura 41).

Acestea se primesc în cadrul unei sesiuni de primire a proiectelor care este deschisă până la momentul epuizării fondurilor nerambursabile alocate, respectiv 176.687.609 euro.

Proiectele se vor putea primi în fiecare zi, între orele 09:00 – 14:00, astfel încât ultimul contract să fie semnat nu mai târziu de data de 31 decembrie 2013.

Într-o primă etapă, proiectele aferente Măsurii 41 se depun la sediul GAL.

Aceste proiecte vor fi selectate de către Comitetul de Selecţie al GAL în baza criteriilor de selecție aferente măsurilor în care se încadrează obiectivele proiectelor la care se adaugă criteriile de selecție locale preluate din strategia de dezvoltare locală.

Comitetul de selecţie trebuie să se asigure de faptul că proiectul ce urmează a primi finanţare se regăseşte în obiectivele propuse în Planul de Dezvoltare Locală şi că se încadrează în planul financiar al GAL şi, de asemenea, de faptul că implementarea acestuia reprezintă o prioritate în vederea realizării strategiei de dezvoltare locală.

În a doua etapă, în urma selecției, GAL depun proiectele pentru a obține finanțare prin Măsura 41 la sediile Oficiilor Judeţene de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (OJPDRP) ale APDRP.

La nivelul OJPDRP se va realiza o triere a Cererilor de Finanţare, depuse de către GAL, în funcţie de specificul proiectelor. Astfel, proiectele care se încadrează în obiectivele Măsurii 141 ”Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” şi ale Măsurii 142 ”Înfiinţarea grupurilor de producători”, vor fi transmise de către OJPDRP la Compartimentul de Dezvoltare Rurală Judeţean (CDRJ), în vederea verificărilor, iar celelalte Cereri de Finanţare vor fi verificate la nivelul structurilor APDRP.

Pentru a obține finanțare nerambursabilă, solicitantul trebuie să respecte cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent măsurii de finanţare în care se încadrează obiectivele proiectelor.

Informaţii detaliate privind accesarea şi derularea Măsurii 41 din cadrul PNDR sunt cuprinse în Ghidul Solicitantului, disponibil gratuit pe pagina de internet a APDRP, www.apdrp.ro, la secțiunea ”Investiții prin PNDR”.

Asigurările de viață și cele pentru locuințe au fost cele mai dinamice segmente ale pieței de asigurări, în anul 2011, și au contribuit semnificativ la atenuarea ritmului de scădere a volumului total de prime brute subscrise la nivelul întregii industrii de asigurări.

Potrivit cifrelor preliminare, centralizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, volumul total al primelor brute subscrise s-a situat, anul trecut, la peste 7,9 miliarde lei, nivel care arată o scădere nominală de 4,30% comparativ cu subscrierile de 8,3 miliarde lei aferente anului 2010. La sfârșitul anului 2010, piața de asigurări înregistrat o scădere nominală a subscrierilor de 6,36% comparativ cu 2009.

“Piața de asigurări din România a început să-și atenueze ritmul de scădere a volumului de subscrieri. Redresarea economiei, în ansamblul său, și reintrarea acesteia pe o tendință de creștere sustenabilă va susține, pe termen mediu, evoluția pozitivă a industriei de asigurări. Starea economiei nu este însă singurul obstacol cu care se confruntă piața de asigurări. Pentru o recuperare mai rapidă, societățile din această industrie trebuie să devină mai flexibile, pentru a se adapta cerințelor consumatorilor și a satisface aşteptările acestora, atât la nivelul produselor, cât și la cel al distribuţiei și al calității serviciilor”, a declarat președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Constantin Buzoianu.