Ne-am fi așteptat ca piața imobiliară să ”pice” în perioada pandemiei, dar lucrurile nu stau deloc așa. Mai mult, specialiștii imobiliari prognozează o uşoară creştere a sectorului rezidenţial, pe termen scurt și mediu, în 2022, creştere care ar putea fi echilibrată de raportul dintre cerere şi ofertă pe acest segment de piață.

Alte elemente care ar putea juca un rol important în echilibrarea prețurilor sunt proiectele legislative, dar și cota redusă a TVA din cadrul programelor care susțin achiziția unei locuinţe, aşa cum este Noua Casă, e de părere Alexandra Smedoiu, din partea Deloitte România, lider al Serviciului de Consultanţă pentru sectorul imobiliar.

„Acesta, din punctul meu de vedere, ar fi principalul factor care ar duce la aplatizarea pieței imobiliare. De asemenea, că pot să mai intre în joc şi factori care ţin de modificări legislative.

(…)Pe termen scurt şi mediu tendința va fi de uşoară creştere. Cel puţin aceasta este părerea majorităţii”, a mai spus aceasta, conform Ziare.com.

Totodată, ritmul de livrări şi vânzări, care a ajuns la un record istoric, va continua în 2021 şi 2022, este de părere și vicepreședinte companiei de consultanță imobiliară SVN România, Maria Andrei.

Aceasta consideră, de asemenea, că nivelul de accesibilitate nu s-a înrăutăţit deloc, în ultimele luni de pandemie, ci, dimpotrivă. „Este cel mai facil să îţi cumperi, astăzi, un apartament, comparativ cu orice perioadă din ultimii 13-15 ani. Evoluţia ascendentă a preţurilor este susţinută de creşterile înregistrate în cazul apartamentelor noi, cele vechi rămânând în urmă”, a mai spus aceasta.

„Preconizăm o continuare a ritmului de livrări și vânzări în 2021 și 2022, în ciuda suspendării Planurilor Urbanistice Zonale şi a amânării creşterii limitei de aplicare a TVA de 5% până la suma de 140.000 de euro“, a mai spus expertul.

Avansul minim plătit de cumpărător la achiziția unui apartament s-a mărit

Mai mult, aceasta constată că raportul dintre plăţile prin credite ipotecare şi plăţi din surse proprii a rămas neschimbat, însă observă faptul că aportul propriu adus în achiziție este mai crescut în ultima vreme.

„Dacă, în trecut, vorbeam despre un avans minim, impus de finanțatori, de 15%, acum sunt mai mulţi cumpărători care vin cu un avans de 25% până la 50% din prețul locuinței.

De asemenea, a crescut ponderea creditelor ipotecare în detrimentul împrumuturilor prin programul Noua Casă”, a specificat vicepreședintele SVN.

În acest context, dacă de ceva vreme urmăreai anunțurile cu apartamentele de vânzare în Arad, de exemplu, sfatul experților e să faci pasul următor și să cumperi, dacă îți permiți. La ce prețuri te poți aștepta pentru Arad? La o simplă căutare, vei vedea că găsești garsonieră și la 17.000 de euro, dar și la 24.900 de euro sau la 47.000 de euro.

Apartamentele cu două camere au și ele prețuri variate, începând de la 35.000 de euro și ajungând până la 77.000 de euro și chiar 119.000 de euro.

Cine este interesat de un apartament de 3 camere poate plăti 48.000 de euro, 53.000 de euro, 68.000 de euro, 100.000 de euro, 135.000 de euro și chiar 250.000 de euro.

Pentru o locuință și mai spațioasă, de 4 camere, cel mai mic preț este de 53.000 de euro. Se găsesc și apartamente la 74.000 de euro, dar și la 83.000 de euro, 120.000 de euro sau chiar 150.000 de euro.

110.000 de euro, 128.000 de euro și chiar mai mult vor costa apartamentele de 5 de camere. Prin urmare, oferta este generoasă și trebuie cântărită pe îndelete.

Unde se livrează cele mai multe case din România

Judeţe precum Braşov, Sibiu şi Timiş, cărora li se alătură Bucureştiul, au bifat creşteri de două, de trei sau chiar de cinci ori ale stocului de case şi apartamente livrate anual în 2020 comparativ cu 2010, arată datele făcute publice de către Institutul Naţional de Statistică.

În unele județe ale țării, creșterile sunt de-a dreptul spectaculoase, iar asta se întâmplă în Braşov (plus 139% în 2020 faţă de 2010), Sibiu (plus 101%) sau Timiş (plus 223%).

Aceste cifre reflectă gradul de dezvoltare rezidenţială, economică şi socială, cât şi apetitul pentru locuire al oamenilor. Astfel, acolo unde se face business şi unde investitorii sunt interesaţi să construiască, românii vor să trăiască, să-şi găsească locuri de muncă şi să întemeieze familii.

Pe de altă parte, judeţe precum Vrancea (minus 50%), Suceava (minus 52%), Neamţ (minus 51%), unde scăderile numărului de locuinţe livrate anual depăşesc 50%, indică o tendinţă de depopulare. Fenomenul este întâlnit mai cu seamă în Moldova, chiar dacă există unele excepţii, precum Bacău (plus 12%) sau Iaşi (plus 8%).

O nouă piaţă iese la suprafaţă în contextul pandemiei: Cererea pentru case s-a triplat în ultimul an

Sunt livrate mai multe locuințe pentru că și cerere există. Mai cu seamă cererea pentru case (cu mai mult sau mai puțin teren) este mare și va crește și mai mult. Dovadă e numărul mare de terenuri care se tranzacţionează în acest scop.

Bugetele alocate pentru locuinţă – fie achiziţie, fie închiriere – cresc, iar apropierea de tehnologie face oamenii să fie tot mai interesaţi de conceptul de smart home. Aşa se prezintă piaţa rezidenţială la zi, potrivit consultanţilor imobiliari de profil, care precizează totuşi că este prematură conturarea unor mari schimbări în decursul unui singur an, de la debutul pandemiei.

„Cererea pentru case s-a triplat, dar în continuare cererea pentru apartamente predomină în peisajul rezidenţial, deoarece sunt mai aproape de facilităţile oraşului şi de zonele de business, dar şi de infrastructura de transport“, a declarat pentru Ziarul Financiar Daniel Tudor, expert pe această piață.

El adaugă că se tranzacţionează mai multe terenuri pentru proiecte de case, însă puţine proiecte au şi început, din cauza întârzierilor generate de utilităţi şi de reglementările de urbanism.

Ultimul an a adus schimbări pe piaţa rezidenţială, apetitul fiind tot mai mare pentru spaţii interioare ample sau chiar o cameră ori o zonă semi-delimitată pe post de birou, ceea ce e o noutate. La mare căutare sunt și spaţiile exterioare generoase – fie ele terase sau grădini.