Economie | News Arad

DEFICIT COMERCIAL DE 7, 2 MILIARDE EURO LA 11 LUNI 2015, IN CRESTERE CU 1,9 MILIARDE EURO FATA DE 2014

Economie Ultimele stiri 11 ianuarie 2016 0

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) s-a ridicat, în primele 11 luni din 2015, la 7,2 miliarde euro, cu 1,9 miliarde euro mai mare decât cel înregistrat în perioada similară din 2014, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) remis, luni, AGERPRES.

În perioada menționată, exporturile și importurile au crescut cu 4,1%, respectiv cu 7,2%, comparativ cu perioada 1 ianuarie — 30 noiembrie 2014, exporturile ajungând la 50,66 miliarde de euro, iar importurile la 57,85 miliarde de euro.

‘Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în perioada 1 ianuarie — 30 noiembrie 2015 a fost de 37,49 miliarde de euro la expedieri și de 44,67 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 74% din total exporturi și 77,2% din total importuri’, se menționează în documentul citat.

În aceeași perioadă, valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) a fost de 13,16 miliarde de euro la exporturi și de 13,18 miliarde de euro la importuri, reprezentând 26% din total exporturi și 22,8% din total importuri.

Potrivit INS, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (44,5% la export și 37,2% la import) și alte produse manufacturate (32,9% la export și respectiv 31,2% la import).

Față de luna octombrie 2015, exporturile din luna noiembrie 2015 au scăzut cu 4,8%, iar importurile au scăzut cu 5,7%.

În luna noiembrie 2015, exporturile FOB au fost de 4,75 miliarde de euro, importurile CIF au fost de 5,545 miliarde de euro, rezultând un deficit de 783,6 milioane euro, se subliniază în comunicatul INS.

Sursa: agerpres.ro

AMENDA DE 37 MILIOANE DE EURO PENTRU HIDROELECTRICA

Economie Ultimele stiri 11 ianuarie 2016 0

Consiliul Concurenței a sancționat Hidroelectrica și pe zece dintre partenerii săi contractuali cu amenzi în valoare totală de 165.843.604 lei (aproximativ 37 milioane euro) pentru încheierea unor înțelegeri anticoncurențiale pe piața producerii și comercializării de energie electrică, potrivit unui comunicat al autorității de concurență, remis, luni, informează agerpres.ro.

Hidroelectrica a fost amendată cu 20.436.271 lei (circa 4,6 milioane de euro), în timp ce partenerii săi au primit următoarele sancțiuni: Alpiq Romindustries — 21.728.026 lei (aproximativ 4,8 milioane de euro), Alpiq Romenergie — 87.821 lei (circa 20.000 de euro), Alro — 21.238.719 lei (aproape 4,7 milioane de euro), Electrocarbon — 864.203 lei (aproximativ 193.000 euro), Electromagnetica — 9.021.308 lei (circa 2 milioane de euro), Elsid — 2.553.868 lei (aproximativ 570.000 euro), Energy Financing Team (Switzerland) — 71.374.436 lei (aproape 16 milioane de euro), Energy Holding — 12.359.852 lei (aproximativ 2,8 milioane de euro), Luxten Lightning Company — 5.454.150 lei (aproape 1,2 milioane de euro) și Menarom PEC (EURO PEC) — 724.950 lei (circa 162.000 de euro).

Societățile Hidroelectrica, Elsid și Electrocarbon au recunoscut săvârșirea faptelor anticoncurențiale și, ca urmare, au beneficiat de reducerea amenzilor.

În cadrul investigației, Consiliul Concurenței a analizat contractele pe termen lung încheiate între Hidroelectrica și unii furnizori de energie electrică și consumatori eligibili pe piața angro de energie electrică, având în vedere scopul, condițiile de piață, pozițiile deținute pe piață, durata contractelor, cantitatea de energie electrică angajată în contracte, prețul contractual, imposibilitatea denunțării unilaterale din partea producătorului, se mai precizează în comunicat.

Autoritatea de concurență a constatat că aceste contracte au avut ca efect blocarea pieței pentru alți furnizori și producători de energie electrică și consumatori eligibili, conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieței în perioada liberalizării sectorului.

Contractele, încheiate preferențial, fără un proces de selecție obiectiv și în lipsa unor proceduri transparente de comercializare a energiei electrice, prevedeau comercializarea unei cantități de energie mai mari decât putea să producă Hidroelectrica (95—175% din cantitatea de energie produsă). Ca urmare a acestor contracte, a fost indisponibilizată anual o cantitate de 42-60% din energia electrică comercializată de producători pe piața concurențială pentru o perioadă de 10-14 ani.

În ceea ce privește prețurile practicate în cadrul contractelor pe termen lung încheiate, acestea s-au situat, în mod permanent, la un nivel inferior prețurilor medii înregistrate pe platformele de tranzacționare PCCB (Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale) și PZU (Piața pentru Ziua Următoare), spun reprezentanții Consiliului Concurenței.

”Practic, întreaga cantitate de energie produsă de Hidroelectrica era livrată pe baza acestor contracte pe termen lung, ceilalți participanți la piață nemaiavând acces la această sursă de energie ieftină. Mai mult, contractele au fost încheiate în condițiile în care toate părțile implicate cunoșteau informațiile privind riscul hidrologic crescut, respectiv cantitatea insuficientă de energie electrică disponibilă. Astfel, pentru onorarea contractelor, Hidroelectrica a achiziționat cantități importante de energie de pe piața concurențială la un preț mai mare decât cel la care vindea către partenerii săi”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

În perioada analizată, respectiv 2003 — 2012, Hidroelectrica a primit aproximativ 450 de cereri de furnizare de energie electrică, cărora nu a putut să le dea curs. În același timp, aceste contracte au afectat și concurenții Hidroelectrica activi pe segmentul concurențial al pieței producerii și comercializării de energie electrică, care nu au avut capacitatea de a realiza oferte la prețuri care să poată concura prețurile prevăzute în contractele pe termen lung. Astfel, a fost restricționat accesul celorlalți producători la grupul de clienți ai Hidroelectrica.

De asemenea, clauzele contractuale privind livrarea de energie electrică prevăzute în contractele pe termen lung, coroborate cu contractarea unor cantitățile semnificative, reprezentând aproximativ întreaga cantitate de energie electrică disponibilă, au avut drept efect limitarea opțiunii Hidroelectrica de a participa la piața pentru ziua următoare (PZU), ceea ce a condus la diminuarea lichidității și la distorsionarea prețului de referință pe piața de energie electrică din România.

Mai mult, prin încheierea și derularea contractelor pe termen lung, cantitatea de energie electrică contractată de către Hidroelectrica pe piața reglementată a scăzut, diminuând astfel cantitatea de energie cu preț scăzut aferentă ‘coșului reglementat’, fapt ce a condus implicit la afectarea prețului la consumatorii casnici.

Un alt aspect constatat în cadrul investigației este faptul că unii parteneri contractuali ai Hidroelectrica și-au exercitat în comun puterea de cumpărare pe perioada derulării contractelor în discuție, coordonându-și comportamentul concurențial și stabilind condițiile de tranzacționare.

Astfel, firmele Energy Holding, Alpiq Romindustries și Alpiq Romenergie și-au coordonat comportamentul pe parcursul derulării contractelor pe termen lung încheiate cu Hidroelectrica, pentru a stabili condițiile de tranzacționare, inclusiv prețurile aferente. Același comportament a fost constatat și în cazul Elsid și Electrocarbon, existând dovezi privind stabilirea în comun a condițiilor contractuale cu Hidroelectrica.

Sursa: antena3.ro

INDUSTRIA AUTO ACCELEREAZA IN 2016

Economie Ultimele stiri 8 ianuarie 2016 0

Anul în care tocmai am intrat se anunță bun pentru industria auto românească. Atât producția de mașini și componente auto cât și vânzările au perspective de creștere, cifra de afaceri totală a industriei tinzând către 20 de miliarde de euro.

Majoritatea actorilor din industria auto românească privesc cu încredere anul 2016. Scăderea TVA, noile investiții făcute de Renault la Dacia, posibila intrare în producție a unui nou model la uzina Ford din Craiova și creșterea pieței europene sunt principalele elemente care anunță un an fast pentru companiile implicate în afaceri cu mașini și componente.

Producția și exportul de autoturisme din 2015 au fost, conform estimărilor, sub valoarile atinse în 2014. Deși datele finale nu sunt încă disponibile, este limpede că nici Dacia și nici Ford nu au reușit să crească producția. Motivele sunt cât se poate de diferite. Dacă uzina din Mioveni trece printr-un proces de modernizare menit să susțină viitoarele variante ale modelelor din portofoliul Dacia, fabrica din Bănie are capacitate, dar nu are produse. În ciuda faptului că oficiali ai Ford au lăsat să se înțeleagă că un anunț în privința intrării în producție al unui nou model – SUV-ul EcoSport după toate probabilitățile -, la Craiova va fi făcut până la finalul lui 2015, acest lucru nu s-a întâmplat. Cu toate acestea este de așteptat ca anunțul cu pricina să fie făcut în următoarea perioadă. Desigur, asta nu va însemna că un al doilea model Ford „made in Romania“ va intra imediat în asamblare, însă ar da un mesaj de încredere așteptat de mult timp atât de autoritățile române cât și de furnizori. Revenind la Dacia, producția din 2016 ar putea fi impulsionată de noile evoluții ale modelelor Sandero și Logan. Desigur, cum uzina românească se află foarte aproape de capacitatea maximă, eventuala majorare a producției nu poate fi decât minoră. „În 2016 vor exista evoluții ale modelelor Logan și Sandero în gama Dacia. Vorbim despre noi versiuni și ediții limitate. De asemenea, o parte dintre modele vor fi echipate cu cutia robotizată Easy R. În privința vânzărilor ne așteptăm ca, la nivel european, să avem un rezultat simiar cu cel din 2015. În România sperăm într-o creștere a vânzărilor. Ne dorim să ajungem la o piață totală de 200.000 de unități aici – vorbesc de toate mărcile. Și asta cât mai curând, dacă se poate, înainte de 2020. Obiectivul nostru este ca 20% din producția Dacia să fie vândute pe piața locală. În prezent suntem sub 10%“, a declarat în exclusivitate pentru Capital, Nicolas Maure, directorul general al Automobile Dacia.

Vânzările de autoturisme, în creștere

După ani buni în care piața auto românească a înregistrat recul după recul, din 2014 direcția a redevenit pozitivă. Cum cifrele oficiale privind înmatriculările din întregul an 2015 nu sunt încă disponibile, nu putem decât să estimăm că anul trecut piața de autoturisme noi a atins 79.000 de unități, în creștere cu peste 12% față de valoarea din 2014. Și pentru 2016 majoritatea comercianților estimează o creștere a vânzărilor, mai ales că va intra în vigoare și reducerea TVA. Este greu de estimat în acest moment impactul acestei măsuri fiscale, însă mulți mizează pe o creștere a pieței de autoturisme noi cuprinsă între 10% și 15%. Asta ar însemna că la finalul acestui an totalul de autoturisme noi înmatriculate în România să depășească pragul de 90.000 de unități. Desigur, odată cu creșterea vânzărilor de mașini noi, se va majora și piața second-hand, aceasta tinzând către 270.000 de unități.

Cum nu doar piața autohtonă se află pe un trend ascendent este de așteptat ca și activitatea furnizorilor de componente auto să crească. Dacă în 2014, Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) menționa o cifră de afaceri a industriei de componente de circa 12,6 miliarde de euro, iar în 2015 aceasta pare să fi depășit 13,5 miliarde, estimările arată că la finalul lui 2016 ar putea fi atinsă valoarea de 15 miliarde de euro. De altfel, cifra de afaceri a întregului sector auto s-a majorat anual, în ultima perioadă, cu aproximativ un miliard de euro ceea ce înseamnă că în acest an ar putea fi atinsă valoarea de 20 de miliarde. Nu trebuie uitat faptul că, în urmă cu doar 10 ani, în 2005, cifra de afaceri totală a industriei auto românești era, conform ACAROM, de doar 3,8 miliarde de euro.

Sursa: evz.ro

VENITURILE TOTALE ALE POPULATIEI AU CRESCUT CU 8,73%, LA 2.713 LEI/GOSPODARIE, IN TRIMESTRUL III DIN 2015

Economie Ultimele stiri 8 ianuarie 2016 0

Veniturile totale ale populației, medii lunare pe o gospodărie, au fost de 2.713 lei, în al treilea trimestru din 2015, fiind mai mari cu 8,73% față aceeași perioadă a anului precedent, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, vineri AGERPRES.

În ceea ce privește cheltuielile, acestea au crescut cu 2,88%, raportat la același interval de timp, ajungând la 2.351 lei lunar/gospodărie.

‘Cheltuielile totale ale populației, au fost, în trimestrul III 2015, în medie, de 2.351 lei lunar pe gospodărie (886 lei pe persoană) și au reprezentat 86,7% din nivelul veniturilor totale. Veniturile bănești au fost, în medie, de 2.430 lei lunar pe gospodărie (916 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 283 lei lunar pe gospodărie (107 lei pe persoană).

Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (57,6% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (23,5%), veniturile din agricultură (3,4%), veniturile din activități neagricole independente (2,5%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,2%). O pondere importantă dețin și veniturile în natură (10,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (9,1%)’, informează INS.

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.).

‘Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 0,7%).

Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul III 2015, în medie, 37,6% din consumul gospodăriilor’, mai spune documentul citat.

Sursa: agerpres.ro

SAMSUNG ANUNTA UN PROFIT OPERATIONAL TRIMESTRIAL SUB ESTIMARILE ANALISTILOR

Economie Ultimele stiri 8 ianuarie 2016 0

Grupul sud-coreean Samsung Electronics estimează că în trimestrul octombrie-decembrie 2015 a înregistrat un profit operațional de 6.100 miliarde woni (5,1 miliarde de dolari), în creștere cu 15,31% față de perioada similară a anului trecut, dar cu 17,46% sub profitul trimestrial înregistrat în trimestrul al treilea, în condițiile în care încetinirea economiei chineze și deprecierea monedelor emergente reduc vânzările de produse electronice, informează Reuters.

Rezultatul preliminar anunțat vineri de Samsung Electronics este mai mic decât estimau analiștii intervievați de Thomson Reuters care mizau pe un profit operațional trimestrial de 6.600 miliarde woni.

Samsung Electronics a mai informat că în trimestrul octombrie-decembrie 2015 a realizat o cifră de afaceri estimată la 53.000 de miliarde de woni, în creștere cu 0,5% față de perioada similară a anului trecut. Compania sud-coreeană nu a publicate cifre detaliate cu privire la performanțele fiecărei divizii însă analiștii estimează că profitul operațional sub așteptări se datorează performanțelor slabe înregistrate de cipurile de memorie și smartphone-uri, două produse cheie pentru rezultatele Samsung.

‘Veniturile din semiconductori au fost slabe, iar industria de smartphone-uri a intrat într-o fază de creștere slabă’, a declarat Jin Sung-hye, analist la KTB Investment.

Pe ansamblul anului 2015 Samsung estimează că a realizat un profit operațional de 26.370 miliarde woni, în creștere cu 5,4% comparativ cu 2014, în timp ce vânzările au scăzut cu 2,9% în ritm anual până la 200.340 miliarde woni.

Samsung nu a dat publicității și estimările privind profitul net, acestea urmând să fie anunțate la finele lunii ianuarie cu ocazia publicării rezultatelor finale.

Sursa: agerpres.ro

BNR MENTINE DOBANDA CHEIE LA 1,75% PE AN, CONFIRMAND ASTEPTARILE ANALISTILOR

Economie Ultimele stiri 7 ianuarie 2016 0

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, joi, menținerea dobânzii cheie la 1,75% pe an și reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit cu două puncte procentuale, respectiv la 12%, începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie – 23 februarie 2016, se arată într-un comunicat de presă, remis AGERPRES.

De asemenea, CA al BNR a decis menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8 la sută, precum și gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar.

Comunicatul detaliat cu deciziile BNR va fi prezentat în cadrul unui briefing de presă susținut de guvernatorul Mugur Isărescu la ora 15,00.

Membrii Asociației Analiștilor Financiar — Bancari din România (AAFBR) anticipau menținerea ratei dobânzii de politică monetară, dar s-au înșelat în ceea ce privește rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută, conform unui sondaj intern.

„Majoritatea persoanelor care au participat la sondaj consideră că atât ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei cât și cele pentru pasivele în valută ar putea fi menținute pe 7 ianuarie. Politica monetară ar putea fi relaxată în 2016 numai prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei ale instituțiilor de credit la 6% în decembrie 2016 și a celor pentru pasivele în valută la 12%. Cei mai mulți dintre participanții la sondaj estimează o dobândă de politică monetară constantă la 1,75% pe tot parcursul anului 2016”, se arată într-un comunicat al AAFBR.

Analiștii estimează că anul 2017 ar putea aduce majorarea dobânzii de politică monetară la 2,5% în decembrie.

Pe de altă parte, procesul de convergență a cotelor de constituire a rezervelor minime obligatorii către standardele europene ar putea continua iar rezervele minime sunt estimate de cei mai mulți participanți la sondaj la 4% pentru lei și 10% pentru valută la finalul anului 2017.

Banca Națională a României (BNR) a decis în data de 5 noiembrie 2015 menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 1,75% pe an. De asemenea, în ședința de politică monetară, s-a hotărât păstrarea ratelor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută și gestionarea adecvată a lichidității în sistemul bancar.

Sursa: agerpres.ro

BARILUL DE PETROL BRENT A COBORAT SUB 35 DE DOLARI PENTRU PRIMA DATA DUPA 2004

Economie Ultimele stiri 6 ianuarie 2016 0

Cotația petrolului Brent a coborât miercuri sub pragul de 35 de dolari per baril, pentru prima dată după luna iulie 2004, în condițiile în care tensiunile dintre Arabia Saudită și Iran reduc șansele ca principalii producători de petrol din cadrul OPEC să coopereze pentru a reduce producția pe o piață în care oferta este supra-aprovizionată, informează AFP.

În jurul orei 10.30 GMT, la bursa Intercontinental Exchange (ICE) de la Londra, barilul de țiței Brent cu livrare în luna februarie se tranzacționa pentru 34,83 de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani și jumătate.

‘Dolarul american puternic și îngrijorările referitoare la cererea și oferta abundentă pun presiuni pe prețul petrolului’, au explicat analiștii de la Commerzbank. Potrivit acestora, majoritatea actorilor de pe piață consideră că tensiunile dintre Arabia Saudită și Iran sunt negative pentru prețul petrolului pentru că reduc șansele ca Organizația Statelor Exportatoare de Petrol să ajungă la un acord care să permită o acțiune concertată destinată reducerii supraofertei de petrol.

Prețul barilului de petrol, care a scăzut cu peste 30% numai în anul 2015, a înregistrat un declin accelerat în luna decembrie după ce la ultima reuniune, OPEC, organizație responsabilă pentru o treime din petrolul mondial, a decis să mențină actualul nivel de producție în pofida prețurilor scăzute. Producția de petrol a statelor membre OPEC se situează undeva în jurul valorii de 32 de milioane de barili pe zi.

În ultimele zile, Arabia Saudită și mai mulți dintre aliați săi sunniți au rupt relațiile diplomatice cu Iranul, sau au redus nivelul acestora, decizii care agravează criza declanșată de executarea imamului șiit Nimr Baqer al-Nimr de către Riad și provoacă temeri privind escaladarea tensiunilor într-o regiune marcată deja de conflicte.

Arabia Saudită este cel mai mare producător mondial de petrol și cel mai influent membru al OPEC. La rândul său, Iranul este al doilea mare producător din cadrul OPEC iar autoritățile de la Teheran vor să majoreze producția de petrol odată cu ridicarea sancțiunilor internaționale.

Sursa: agerpres.ro

STUDIU: CRESTEREA SALARIILOR BUGETARILOR SI INCREDEREA CONSUMATORILOR VOR DETERMINA UN REVIRIMENT IN CONSUMUL INTERN

Economie Ultimele stiri 6 ianuarie 2016 0

Creșterea salariilor din sectorul bugetar și îmbunătățirea nivelului de încredere a consumatorilor vor determina, cel mai probabil, un reviriment în consumul intern care ar putea duce PIB-ul către un avans de 4%, conform unui sondaj privind așteptările mediului de afaceri legate de 2016.

‘Toate estimările converg către o creștere a cererii interne de 6-7%, ca urmare a reducerii cotei medii a TVA-ului coșului zilnic de la 22,5 la aproximativ 14% și majorării salariului mediu cu 8%’, se arată în Barometrul semestrial realizat de analiștii de la KeysFin, remis miercuri AGERPRES.

Potrivit sondajului în rândul oamenilor de afaceri, la întrebarea „Cum vedeți evoluția economică a României în 2016”, 57% dintre oamenii de afaceri estimează un trend pozitiv, în timp ce 28% văd o evoluție temperată și 15% o evoluție negativă.

Față de barometrul economic din 1-15 iunie 2015, procentul investitorilor care văd viitorul în culori sumbre a scăzut de la 33% la 15%, în timp ce estimările rezervate au avansat de la 18% la 28%.

Perspectivele economice din consum ar putea fi dublate de creșterea investițiilor în două dintre sectoarele cheie din economie — agricultură și construcții.

În agricultură, trendul ultimilor ani a arătat o creștere spectaculoasă a numărului companiilor, de la 8.067 în 2010 la 9.929 în 2014 și a cifrei de afaceri de la 11,8 miliarde lei la 20,8 miliarde lei (2010-2014). ‘Trendul ultimilor ani a arătat că agricultura trece printr-un proces de maturizare și coagulare cu rezultate evidente și cu tehnologii care elimină tot mai mult din riscul anilor trecuți — evoluția meteo. 2016, din estimările mediului de afaceri, se anunță a fi cel mai bun an din ultimii șase’, spun analiștii KeysFin.

În construcții, dezvoltarea creditării pe acest segment, susținută de apetitul în creștere al populației, urmare a scăderii prețurilor din sectorul imobiliar, poate influența în mod pozitiv economia, mai cu seamă că acest sector are o puternică dezvoltare pe orizontală în economie.

‘Codul Fiscal a avut peste 135 de modificări în ultimii șapte ani. Din discuțiile avute cu investitorii, a reieșit necesitatea unui cadru financiar stabil, predictibil, care să le permită să ia deciziile de business pe argumente stabile. Reducerea TVA din 2016 este un lucru pozitiv, însă temerile sunt îndreptate acum spre taxele și impozitele locale, spre celelalte pârghii fiscale care, din dezbaterile publice, reiese că vor crește exponențial în 2016’, spun experții de la KeysFin.

Un alt mare semn de întrebare ridicat de investitori este cel legat de deciziile cu caracter electoral pe care autoritățile ar putea fi tentate să le ia în 2016, an în care avem atât alegeri locale cât și parlamentare.

Ca și în cazul barometrului din iunie, oamenii de afaceri trec la capitolul ‘măsuri necesare’ îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor și a absorbției fondurilor europene.

Sursa: agerpres.ro

CU CAT AU SCAZUT VANZARILE VOLKSWAGEN DUPA SCANDALUL DIESELGATE!

Economie Ultimele stiri 6 ianuarie 2016 0

Gigantul german Volkswagen este în suferinţă după scandalul Dieselgate, în care este acuzat că a trişat la testele anti-poluare.

Vânzările brandului Volkswagen pe piaţa din SUA au scăzut cu 9,1% în decembrie, după un declin de 26% în noiembrie.

Grupul german încearcă să se redreseze în urma scandalului emisiilor, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.

Brandul Volkswagen a livrat luna trecută 30.956 vehicule, faţă de 34.058 unităţi în decembrie 2014, a anunţat marţi compania germană. VW a oprit în septembrie vânzarea unor vehicule cu motoare diesel, după ce a recunoscut că a echipat 11 milioane de vehicule vândute la nivel mondial cu un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel.

În decembrie, livrările de SUV-uri Tiguan au crescut cu 132%, la 4.900 unităţi, cel mai semnificativ avans înregistrat vreodată de acest model. La modelele din gama Gof s-a înregistrat luna trecută o creştere a vânzărilor de 30%, la 5.715 unităţi.

Sursa: evz.ro

INS: AUTORIZATIILE DE CONSTRUIRE PENTRU CLADIRI PREZIDENTIALE, IN CRESTERE CU 3,6% IN PRIMELE 11 LUNI DIN 2015

Economie Ultimele stiri 6 ianuarie 2016 0

Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a crescut cu 3,6% în primele 11 luni din 2015, comparativ cu aceeași perioadă din 2014, până la 36.240, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

În luna noiembrie 2015, au fost eliberate 2.963 autorizații pentru construirea de clădiri rezidențiale, în scădere cu 1,5% față de luna octombrie 2015 și în creștere cu 9,1% față de noiembrie 2014. Cele mai multe autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale au fost eliberate, în noiembrie 2015, pentru zona rurală (55,3%).

În noiembrie 2015 comparativ cu octombrie 2015, distribuția în profil regional evidențiază o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în aproape toate regiunile de dezvoltare, cele mai semnificative înregistrându-se în: Nord-Vest (-90 autorizații), Sud-Muntenia (-72), Sud-Est (-65) și Nord-Est (-61). Creștere a numărului de autorizații de construire s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare București-Ilfov (+58 autorizații).

În luna noiembrie 2015 față de aceeași lună a anului precedent, se remarcă o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (+32 autorizații), Nord-Est (+23) și Centru (+7). Scăderi a numărului de autorizații de construire s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Vest (-48 autorizații), Sud-Muntenia (-27), Nord-Vest (-7) și Sud-Vest Oltenia (-2).

În perioada 1 ianuarie — 30 noiembrie 2015, s-au eliberat 36.240 autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 3,6% față de perioada 1 ianuarie—30 noiembrie 2014. S-au înregistrat creșteri în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (+598 autorizații), Nord-Est (+452), Nord — Vest (+274), Sud-Muntenia (+256), Vest (+37) și Sud-Vest Oltenia (+15). Scăderi a numărului de autorizații eliberate pentru construirea de clădiri rezidențiale au fost în regiunile de dezvoltare Centru (-211 autorizații) și București-Ilfov (-171).

Sursa: agerpres.ro