CNP: RESURSELE ENERGETICE ALE ROMANIEI VOR CRESTE CU 1,6% ANUL VIITOR, LA 43,3 MILIOANE TEP
EconomieUltimele stiri 17 decembrie 2015 0
Resursele energetice ale României vor ajunge anul viitor la 43,3 milioane de tone echivalent petrol (tep), fiind în creștere cu 1,6% față de acest an, potrivit Prognozei Echilibrului Energetic realizată de Comisia Națională de Prognoză.
Din totalul resurselor energetice, 41,9 milioane tep sunt resurse de energie primară, din care 26,8 milioane tep reprezintă producția, 12 milioane tep — importul, iar 2,9 milioane tep sunt stocul de la începutul anului. De asemenea, 1,4 milioane tep reprezintă stocul de energie în transformare.
Cea mai mare parte a acestor resurse, respectiv 33,1 milioane tep, se va duce în consumul intern al țării, iar 5,8 milioane tep vor reprezenta exporturi. Totodată, la finele anului viitor se așteaptă să mai existe un stoc de 4,3 milioane tep, mai estimează experții CNP.
Din totalul consumului intern, 3 milioane tep sunt pentru consumul în sectorul energetic, 1 milion tep reprezintă pierderile, iar 23,3 milioane tep sunt disponibile pentru consumul final.
Pentru următorii trei ani, resursele energetice vor fi în creștere cu 1,6% — 1,7% de la an la an, urmând să ajungă la 44,02 milioane tep în 2017, la 44,7 milioane tep în 2018 și 45,5 milioane tep în 2019, se mai arată în estimările CNP.
Sursa: agerpres.ro
Read moreCRACIUNUL GOLESTE BUZUNARELE: ALIMENTELE DE BAZA, MAI SCUMPE IN ACEASTA PERIOADA, IN CIUDA REDUCERII TVA-ULUI LA 9%
EconomieUltimele stiri 16 decembrie 2015 0
De sărbători,reducerea TVA la alimente nu se simte în buzunarele românilor. Pentru că belșugul trebuie să existe pe masă, cheltuielile pentru patru persoane ajung, în medie, la 360 de lei, cu cel puțin 35 de lei mai mult față de anul trecut.
O sumă mică, dacă avem în vedere faptul că românii și-au propus să cheltuiască pentru masa de Crăciun 600 de lei.
În ceea ce privește ingredientele, legumele, laptele, uleiul, ouăle, carnea şi pâinea ne scot mai mulţi bani din buzunar, scrie Libertatea.
Motivele sunt evidente, spun producătorii: seceta prelungită şi creşterea tarifelor la combustibili, gaz şi curent.
Și pentru că buzunarele se golesc rapid pe strictul necesar, băncile sar în ajutor și oferă, în aceste zile, credite de nevoi personale fără ipotecă la dobânzi mai mici de 10%, în lei.
De altfel, se întoarce și creditul cu buletinul.
Însă, trebuie acordată o atenție sporită întârzierii. Analiştii financiari spun că dobânzile penalizatoare sunt uriaşe – 3% pe zi – şi că pentru 1.000 de lei împrumutaţi rişti să rămâi chiar şi fără casă.
Sursa: b1.ro
Read moreDRPCIV: INMATRICULARILE DE MASINI NOI AU CRESCUT CU APROAPE 38% PANA LA 11.078 DE UNITATI, IN NOIEMBRIE
EconomieUltimele stiri 16 decembrie 2015 0
Numărul înmatriculărilor de mașini noi a crescut, în noiembrie, cu 37,58%, până la 11.078 de autovehicule, în comparație cu aceeași lună din 2014, arată datele publicate de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV)
Potrivit sursei citate, în noiembrie, din totalul de mașini noi înmatriculate, 8.022 de unități au fost reprezentate de autoturisme, în creștere cu 41,54% față de luna corespunzătoare din anul anterior, când erau consemnate 5.669 unități.
În ceea ce privește mărcile preferate de către șoferii români, pe primul loc continuă să se plaseze Dacia, cu 2.830 de unități noi înmatriculate în noiembrie (+56,61% față de noiembrie 2014), urmată de Skoda (666 unități, +3,26%), Volkswagen (651 unități, +24%) și Renault (575 unități, +80,82%).
Statistica DRPCIV arată că pe lista mașinilor cu cea mai redusă frecvență a înmatriculărilor s-au aflat, în noiembrie: Smart (9 exemplare), Jaguar (8), Subaru (5), Alfa Romeo și Maserati (câte 3), SsangYong (două unități), Mercedes-AMG și Tesla Motors (câte un exemplar).
Totodată, la majoritatea categoriilor de autovehicule noi înmatriculate s-au consemnat procentaje pozitive în noiembrie 2015, comparativ cu aceeași lună din anul anterior, după cum urmează: tractoare (27 de unități, +50%), autoturisme (8.022 unități, +41,51%), autovehicule transport mărfuri (1.884 unități, +31,75%), remorci (658 unități, +29,02%), mopede/motociclete (68 unități, +23,64%), autobuze și microbuze (126 unități, +22,33%) și semiremorci (256 unități, +19,07%).
Segmentul în care s-au consemnat scăderi ale numărului de înmatriculări noi a fost cel al autovehiculelor cu destinație specială, respectiv 37 de unități noi înmatriculate, în scădere cu 28,85% față de noiembrie 2014.
La nivelul primelor 11 luni din 2015, numărul autoturismelor noi înmatriculate în România a ajuns la 74.423 unități, în creștere cu 12,15% față de intervalul ianuarie — noiembrie 2014, când se consemnaseră 64.577 unități.
Datele oficiale ale Direcției de Înmatriculări relevă faptul că, la sfârșitul anului 2014, parcul auto național din România depășise 6,27 milioane de unități, în creștere cu 4,77% față de 2013, când acesta număra 5,98 milioane de exemplare.
Din numărul total de vehicule care circulau pe drumurile naționale la finele anului trecut, aproape 4,91 milioane de unități erau autoturisme, iar peste 2,92 milioane dintre acestea aveau o vechime mai mare de 12 ani. De asemenea, 3,16 milioane de autoturisme aveau motoare pe benzină, în timp ce aproape 1,74 milioane de unități erau pe motorină.
Conform sursei citate, circa 1,97 de milioane de vehicule din parcul auto național prezentau o vechime cuprinsă între 6 și 10 ani, iar 1,53 milioane de unități aveau un grad de uzură cuprins între 11 și 15 ani.
În același timp, aproximativ 1,103 milioane de mașini erau mai vechi de 20 de ani și doar 197.741 de exemplare se încadrau la o vechime de 0-2 ani.
La nivel general, 3,401 milioane de români au preferat mașinile Diesel, iar 2,539 milioane cele pe benzină, potrivit DRPCIV.
Sursa: agerpres.ro
Read moreABSORBTIA BANILOR EUROPENI A AJUNS LA 60%, RISCUL DEZANGAJARII ESTE DE UN MILIARD DE EURO
EconomieUltimele stiri 15 decembrie 2015 0
Valoarea declarațiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană era de 11,3 miliarde euro, în data de 7 decembrie, însemnând o absorbție a fondurilor europene de 60%, în timp ce rambursările totalizau 10,9 miliarde euro, respectiv 57%, pe cadrul financiar 2007-2013, se arată în datele publicate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (MFE).
Riscul de dezangajare la finele lunii decembrie este de 1,06 miliarde euro, din care cea mai mare parte pe Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane — 596,5 milioane euro, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice — 250,1 milioane euro, Programul Operațional Sectorial Transport — 151,4 milioane euro și Programul Operațional Sectorial Mediu — 63,2 milioane euro.
Procentul cel mai mare al absorbției era, la 7 decembrie, la Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative — 88%, ceea ce înseamnă declarații de cheltuieli în valoare de peste 183,7 milioane euro. Poziția a doua este ocupată de Programul Operațional Asistență Tehnică — 73% (123,8 milioane euro), iar următoarele locuri de Programul Operațional Regional — 64% (2,5 miliarde euro), Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice — 64% (1,63 miliarde euro), Programul Operațional Sectorial Transport — 61% (2,62 miliarde euro), Programul Operațional Sectorial Mediu — 58% (2,5 miliarde euro) și Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane — 49% (1,71 miliarde euro).
Termenul final de eligibilitate a cheltuielilor efectuate de beneficiari este 31 decembrie 2015, iar transmiterea la Comisia Europeană și la Autoritatea de audit a ultimei aplicații de plată intermediară trebuie făcută până la 30 iunie 2016.
Ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, declara în 10 decembrie că absorbția ar putea ajunge la 70% pe cadrul financiar 2007-2013.
‘În momentul de față, gradul de absorbție este de 60%. El, de fapt, va fi calculat abia la sfârșitul anului viitor, pentru că între timp mai putem face plăți. Beneficiarii fac plăți până la finele acestui an, dar ei le transmit în anul viitor. În februarie o să avem o cifră mai exactă, sperăm să ajungem la 70% ‘, a spus Răducu.
Aceasta a menționat că dorește să facă o simplificare în procesul de atragere a fondurilor, care să ducă la creșterea gradului de absorbție a banilor europeni.
‘Dorim să facem o simplificare. Acesta este un lucru extraordinar care ar putea duce la creșterea gradului de absorbție și la implementarea unor proiecte cu impact mai mare în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială. Dorim să avem o metodologie mai clară’, a precizat ministrul Fondurilor Europene.
Sursa: agerpres.ro
Read moreRiscul unui leu mai slab pentru 2016
EconomieUltimele stiri 14 decembrie 2015 0
Anul urmator, cursul de schimb ar putea inregistra miscari mai mari ca in 2015 iar moneda nationala ar putea inregistra scaderi fata de moneda unica Europeana. Riscurile din economia Romaniei ar putea deveni mai vizibile si ar putea impinge nivelul cursului pana la un maxim de 4,6 lei pentru un euro.
In 2016, cursul mediu inregistrat ar putea fi in jurul valorii de 4,52, ceea ce ar fi cu aproximativ 2% mai mult decat nvelul inregistrat in 2015 (4.45). Totusi, riscurile economice vor fi mai mari, asa ca si miscarile din piata valutara ar putea fi la randul lor mai mari. Pe fondul cresterii riscului, cursul Euro-Leu ar putea atinge maxime in zona de 4.6 lei pentru un euro iar minimele probabile ale anului viitor ar putea fi in zona 4.43 – 4.44.
De ce a fost stabilitate pe leu
Anul acesta, cele mai importante evolutii care au dus la stabilitatea monetara au fost reducerile dobanzii de referinta realizate de Banca Nationala a Romaniei si cresterea economica a Romaniei.
In prima parte a anului, Banca Nationala a Romaniei a redus de mai multe ori dobanda de referinta pana la un minim de 1,75% atins in luna mai. Reducerea dobanzii de referinta ar fi trebuit sa duca la o depreciere a leului, dar a fost contracarata de cresterea economica inregistrata de tara noastra: PIB-ul Romaniei a crescut in acest an in medie cam cu 1% pe trimestru, fiind una dintre cele mai mari cresteri din Europa.
2016 poate destabiliza echilibrul fragil al cursului Euro-Leu
Din pacate, stabilitatea monetara din ultimul are putine sanse fie ceva de durata si incepand cu anul 2016, leul ar putea inregistra o tendinta de depreciere moderata fata de moneda unica europeana.
Principalele cauze care pot duce la deprecierea cursului sunt:
- Cresterea deficitului bugetar
- In 2016, deficitul bugetar al Romaniei va creste fata de 2015 si va fi undeva in jur de 2,8% sau chiar mai mult. Cu cat Romania se va imprumuta mai mult, cu atat va fi mai riscanta, iar in piata valutara, mai riscant inseamna un leu mai slab.
- Cresterea consumului va duce la inflatie mai mare.
- In anul 2015, consumul populatiei s-a relansat vizibil iar acest lucru va duce la reaparitia inflatiei. Istoric vorbind, Romania a fost o tara cu o inflatie relativ ridicata iar valorile extrem de mici din ultima perioada vor deveni istorie. Dupa cum arata datele de consum anul acesta, preturile alimentelor si bunurilor de larg consum vor creste, ceea ce va readuce inflatia in prim plan. O inflatie mai mare inseamna si un leu mai slab.
- Politicile monetare Europene
- In prezent, Banca Centrala Europeana a implementat un program de stimulare monetara semnificativ. Romania nu este in zona Euro, dar este in Europa, asa ca putin probabil sa facem nota discordanta. Probabil ca in 2016, Banca Nationala a Romaniei nu va majora dobanda ceea ce va pune presiune pe deprecierea leului.
- Si nu in ultimul rand: riscurile externe
- Criza economica din China, criza petrolului, criza statelor emergente, majorarea dobanzii in SUA, tensiunile dintre America si Rusia, etc… : toate aceste evenimente pot genera evolutii negative in pietele financiare internationale care ar putea avea efect negativ asupra leului. (admiralmarkets.ro)
ROMANIA, PRINTRE STATELE DIN UE IN CARE PRODUCTIA INDUSTRIALA A CRESCUT IN OCTOMBRIE
EconomieUltimele stiri 14 decembrie 2015 0
Producția industrială în Uniunea Europeană (UE 28) a crescut cu 2,4% în octombrie, comparativ cu perioada similară din 2014, și a înregistrat un avans de 1,9% în zona euro, în timp ce România s-a situat pe locul 12 în UE la creșterea producției industriale, arată datele publicate, luni, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Cele mai mari creșteri ale producției industriale în octombrie au fost înregistrate în Irlanda (14,6%), Lituania (6,5%), Cehia și Croația (ambele cu 6,4%), Suedia (5,5%), Polonia (4,8%), Spania (4,7%), Portugalia (4,5%), Slovacia (4,2%), Franța (3,6%), Slovenia (3,2%), Italia (2,9%) și România (2,5%).
Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Olanda (minus 2,6%), Estonia (minus 2,1%) și Grecia (minus 1,9%).
Conform Eurostat, avansul producției industriale în UE a fost determinat de majorarea producției de bunuri de folosință îndelungată (4,2%), mijloace de producție (3,5%) și bunuri intermediare (1,5%).
În octombrie, comparativ cu luna precedentă, producția industrială a crescut cu 0,5% în Uniunea Europeană și cu 0,6% în zona euro.
Cele mai mari creșteri ale producției industriale au fost raportate în Lituania (11,3%), Olanda (4,3%), Portugalia (3,9%) și Irlanda (3,4%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Grecia (minus 1,2%), Danemarca și Finlanda (ambele cu minus 0,9%).
România a înregistrat în octombrie un declin de 0,1% al producției industriale, comparativ cu luna precedentă.
Conform Eurostat, avansul producției industriale în UE a fost determinat de majorarea producției de bunuri de folosință îndelungată (1,2%), mijloace de producție (1%), energie (0,8%) și bunuri intermediare (0,1%).
Sursa: agerpres.ro
Foto: agerpres.ro
Read moreCAT A PLATIT ROMANIA CATRE FMI IN ACEST AN!
EconomieUltimele stiri 14 decembrie 2015 0
România a plătit, în acest an, peste 1,83 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială.
Banii au fost acordaţi din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmiseAGERPRES de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
De asemenea, 2015 a fost şi anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Astfel, ultima tranşă a fost în februarie şi s-a ridicat la 165 milioane euro. Către această instituţie România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.
În acest an, ţara noastră a rambursat Uniunii Europene peste 1,651 miliarde euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital şi restul dobânzi şi comisioane. Către Banca Mondială au fost plătite 9,5 milioane euro (dobânzi şi comisioane).
Luna cu cea mai mare sumă rambursată a fost ianuarie, mai exact prima zi a acestei luni, când 1,546 miliarde euro au trebuit să meargă către Uniunea Europeană. Dacă 1,5 miliarde euro a fost rata propriu-zisă, 46,2 milioane euro au fost dobânzi şi comisioane.
Sursa: evz.ro
Read moreAGROMETEO: STAREA DE VEGETATIE A CULTURILOR DE TOAMNA VA EVALUA NORMAL IN MAJORITATEA REGIUNILOR AGRICOLE
EconomieUltimele stiri 14 decembrie 2015 0
Starea de vegetație a culturilor de toamnă va evolua normal în majoritatea regiunilor agricole, aprovizionarea cu apă fiind în valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime în aproape toată țara, cu excepția unor suprafețe din nordul Moldovei și sud-vestul Transilvaniei, se arată în prognoza agrometeorologică valabilă pentru intervalul 12 – 18 decembrie 2015, publicată de Administrația Națională de Meteorologie /ANM/.
Potrivit specialiștilor ANM, în cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime în aproape toată țara, cu excepția unor suprafețe agricole din nordul Moldovei și sud-vestul Transilvaniei, unde local se vor înregistra deficite moderate de umiditate în sol (secetă pedologică moderată).
În ceea ce privește starea de vegetație a culturilor agricole, pe fondul hidro-termic din aer și sol favorabil, ritmurile vegetative ale culturilor de toamnă vor evolua pe ansamblu normal, în majoritatea regiunilor agricole. Starea de vegetație a cerealierelor de toamnă se va prezenta în general bună și medie în semănăturile efectuate în perioada optimă.
Sub aspect fenologic, cerealierele de toamnă (orz și grâu) vor parcurge apariția frunzei a treia (50-100%) și înfrățirea (10-100%), în cea mai mare parte a zonelor de cultură. În funcție de data semănatului, la cultura de rapiță va predomina faza de înfrunzire (6-15 frunze). Speciile pomicole și viticole se vor afla în starea de repaus biologic, la nivelul întregii țări.
Prognoza ANM precizează că, în zilele cu precipitații, lucrările agricole specifice de sezon (eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături de toamnă, fertilizări etc.) vor fi sistate temporar.
Din punct de vedere meteorologic, vremea se anunță mai caldă a începutul intervalului însă va intra într-un proces de răcire treptată, devenind normală sub aspect termic, în cea mai mare parte a țării. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între—1 și 8 grade Celsius în primele zile, abaterile termice pozitive fiind de 1-5 grade Celsius și de minus 3-4 grade Celsius spre sfârșitul intervalului, valori apropiate de mediile multianuale, în majoritatea regiunilor agricole.
Temperatura maximă a aerului se va încadra între 1 și 12 grade Celsius, în toată țara. Temperatura minimă a aerului va oscila între minus 7 și 4 grade Celsius, pe întreg teritoriul agricol al țării, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare, unde vor fi condiții de producere a brumei și a înghețului la suprafața solului.
La capitolul precipitații, acestea vor fi sub formă de ploi locale, dar și mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare), neînsemnate din punct de vedere agricol, fiind însoțite de intensificări de scurtă durată ale vântului, la nivelul întregii țări.
Sursa: agerpres.ro
Foto: agerpres.ro
Read moreCE CAPACITATE AU PARCURILE EOLIENE DIN ROMANIA
EconomieUltimele stiri 13 decembrie 2015 0
Capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile au ajuns la o putere instalată totală de 5.180 de MW.
Cifra este valabilă pentru finele lunii octombrie a acestui an, potrivit datelor centralizate de Transelectrica, informează Agerpres.
Astfel, în sistem existau parcuri eoliene cu o putere de 3.186 de MW, panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.306 de MW, microhidrocentrale de 583 de MW şi proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 103 MW.
La finele anului trecut, figurau în sistem capacităţi de producţie a energiei regenerabile de 5.200 de MW, conform sursei citate.
Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat luni că i-a rugat pe reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) să reanalizeze cota de certificate verzi pentru anul următor, în contexul în care producătorii de energie regenerabilă susţin că această cotă ar trebui să crească.
Sursa: evz.ro
Read more








