Elevii vor intra în vacanță începând de vineri, după terminarea cursurilor, și vor reveni la școală pe 3 noiembrie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.
Anul școlar 2025-2026 este structurat pe intervale de cursuri și vacanțe, după cum urmează:
* intervale de cursuri
– de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025;
– de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie;
– de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare;
– de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor școlare, după caz, până vineri, 3 aprilie 2026;
– de miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026;

* intervale de vacanță:
– de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025;
– de sâmbătă, 20 decembrie, 2025, până miercuri, 7 ianuarie 2026;
– o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare, în perioada 9 februarie – 1 martie 2026;
– de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026;
– de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.

Vacanța de o săptămână din semestrul al doilea va fi stabilită de inspectoratele școlare județene și de cel al municipiului București, în intervalul 9 februarie – 1 martie 2026.
Programele ‘Școala altfel’ și ‘Săptămâna verde’ se vor desfășura în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, în baza deciziilor luate de unitățile de învățământ.
Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 5 iunie 2026.
Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 12 iunie 2026, iar pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 26 iunie 2026.
La clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și din învățământul profesional, în perioadele dedicate programelor ‘Școala altfel’ și ‘Săptămâna verde’ se organizează activități de instruire practică, urmărind și scopul acestor programe.
În situația suspendării cursurilor, conform regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, măsurile privind parcurgerea integrală a programei școlare prin modalități alternative stabilite de consiliul de administrație al unității de învățământ nu se dispun în perioada vacanțelor școlare.
În situații deosebite, bine fundamentate, în funcție de condițiile climaterice locale speciale și de specificul școlii, inspectoratele școlare pot aproba, cu avizul Ministerului Educației și Cercetării, la cererea conducerii unităților de învățământ, modificări ale structurii anului școlar stabilite prin prezentul ordin, scrie agerpres.ro.

Afacerile din din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor au crescut, în primele opt luni ale anului curent, atât ca serie brută (+4,8%), cât și ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (+4,3%), față de intervalul similar din 2024, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2025, ca serie brută, au fost raportate creșteri în: activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor (+20,4%), comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor (+13%), comerțul cu autovehicule (+3,6%) și comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (+1,8%).
În același timp, ca serie ajustată, a fost înregistrat un salt al cifrei de afaceri de 4,3%, de la un an la altul.
Totodată, la nivelul lunii august 2025, volumul total al cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, ca serie brută, a scăzut cu 1,5%, comparativ cu aceeași lună din anul anterior, ca urmare a activităților din: comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (-4,2%), comerțul cu autovehicule (-1,2%) și comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor (-1,1%). Pe de altă parte, activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor au crescut cu 5%.
Cifra de afaceri din același tip de comerț, ca serie ajustată, a consemnat o creștere cu 4,5% în august, anul curent, față de august 2024.
Potrivit sursei citate, față de iulie 2025, în august, afacerile din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor s-au diminuat cu 26,4%, ca serie brută, pe fondul rezultatelor negative din comerțul cu autovehicule (-30,1%), activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor (-27,9%), comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor (-22,1%) și comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (-17,4%), scrie agerpres.ro.

Curtea Constituțională a României a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, și a stabilit că actul normativ este neconstituțional, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.

‘Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept’, preciza ÎCCJ într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, legea încalcă ‘nu mai puțin’ de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

‘Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care Guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă’, arăta Instanța supremă.

Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48 – 49 de ani și o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 – 40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.

‘Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 – 15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției’, spunea premierul.

Sindicaliștii din sistemul penitenciar declanșează, începând de luni, acțiuni de protest, prin care își vor arăta nemulțumirea ”față de haosul instituțional, față de lipsa de transparență și de intențiile de reorganizare lipsite de fundamente obiective”.
”Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare (SNPP), membru al Federației PUBLISIND și al Blocului Național Sindical, și Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar (FSSP), reprezentând împreună 70% dintre polițiștii de penitenciare, declanșează acțiuni de protest”, se arată într-un comunicat transmis luni AGERPRES.
Potrivit sursei citate, în perioada 20 – 31 octombrie, începând cu ora 08:00, la sediul Administrației Naționale a Penitenciarelor vor fi afișate mesaje de protest pe toată durata programului de lucru.
Totodată, pe 23 octombrie, începând cu ora 11:00, 2.000 de polițiști de penitenciare vor protesta la Ministerul Justiției ”față de haosul instituțional, de lipsa de transparență și de intențiile de reorganizare lipsite de fundamente obiective”.
În funcție de rezultatul discuțiilor, urmează să fie stabilit un calendar de proteste până la sfârșitul anului, precizează sursa citată.
”În situația în care MJ și ANP vor continua presiunile pe linia desființării unor unități în absența dialogului real care să indice un impact bugetar pozitiv și nu vor lua măsuri în cazurile mediatizate de hărțuire a unor polițiste de penitenciare de către directorul general ANP, acțiunile de protest de la sediile MJ și ANP, care se vor relua periodic, vor fi dublate de proteste în toate unitățile Poliției Penitenciare, precum și de refuzul muncii suplimentare în ultima săptămână din luna octombrie, acțiuni care vor bloca sistemul penitenciar pe termen nedeterminat”, arată sursa citată.
Sindicaliștii mai spun că vor protesta față de desființarea, fără un dialog real, a unor unități ale Poliției Penitenciare, ”sub masca unor pretinse reforme care în realitate impactează negativ bugetul de stat și vulnerabilizează misiunile principale ale sistemului penitenciar”.
”Nu vom accepta nicio măsură de reorganizare, care nu este discutată cu partenerii sociali, în mod transparent și argumentat, în Comisia mixtă din Ministerul Justiției, astfel cum s-a convenit anterior chiar cu Ministerul Justiției. Poliția Penitenciară are nevoie de un buget corespunzător pentru a gestiona noile spații date în folosință pe linia extinderii capacității de deținere, în scopul eliminării sancțiunilor CEDO, amenzilor și garanțiilor care presează bugetul statului. Prin urmare, solicităm ANP și MJ să depună toate eforturile pentru a corecta deficitul bugetar în care se zbate deja sistemul penitenciar și nu pentru a face tot posibilul să taie din ceea ce nu avem”, au transmis sindicaliștii.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (#CNAIR) informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi că, în perioada 17 octombrie 2025, ora 23:45 – 19 octombrie 2025, ora 04:00, nu va fi posibilă emiterea rovinietei și a peajului prin portalul www.erovinieta.ro și aplicația eTarife.

Această întrerupere este necesară deoarece banca parteneră a CNAIR va efectua un update în sistemul propriu de carduri, proces esențial pentru funcționarea serviciilor online de plată.

CNAIR reamintește că:

• Rovinieta poate fi achiziționată în avans, cu până la 30 de zile înainte de data de început a valabilității;

• Peajul poate fi plătit cel târziu până la ora 24:00 a zilei următoare efectuării trecerii;

• Atât rovinieta, cât și peajul pot fi achiziționate și de la distribuitorii autorizați, utilizând și alte mijloace de plată.

Șoferii sunt sfătuiți să își planifice din timp achizițiile pentru a evita situațiile neplăcute în perioada întreruperii.

Meteorologii estimează că temperaturile vor rămâne, până la jumătatea lunii noiembrie, uşor mai ridicate faţă de cele specifice acestui moment al anului. Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), estimările meteorologice pentru patru săptămâni sunt realizate de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată. Este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului şi a cantităţilor de precipitaţii faţă de media perioadei 2005-2024. Fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestui produs, scrie stirileprotv.ro.

Săptămâna 20-27 octombrie

Valorile termice vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile vestice. Regimul pluviometric va fi local excedentar în extremitatea de nord-vest a ţării, apropiat de cel normal în vest şi nord-vest, iar în rest va fi deficitar.

Săptămâna 27 octombrie-3 noiembrie

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări.

Săptămâna 3-10 noiembrie

Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi uşor deficitar, local, în sudul, sud-vestul şi estul teritoriului, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

Săptămâna 10-17 noiembrie

Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor avea o tendinţă uşor deficitară în majoritatea regiunilor.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a virat în luna octombrie în conturile a opt partide – PSD, AUR, PNL, USR, S.O.S. România, POT, PMP, Forța Dreptei – subvenții în sumă totală de 19.006.583 de lei, scrie agerpres.ro.
Potrivit site-ului AEP, Partidul Social Democrat a primit 6.306.224 lei, Alianța pentru Unirea Românilor – 3.728.971 lei, Partidul Național Liberal – 3.433.326 lei, Uniunea Salvați România – 2.436.948 lei, S.O.S. România – 1.621.025 lei și Partidul Oamenilor Tineri – 1.306.148 lei.
De asemenea, au primit subvenții Partidul Mișcarea Populară – 89.221 lei și Forța Dreptei – 84.720 lei.

Producția industrială a României s-a diminuat, în primele opt luni ale anului, atât ca serie brută (-1,5%), cât și ca serie ajustată (-0,7%), față de același interval din 2024, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2025, ca serie brută, s-au consemnat scăderi în industria prelucrătoare (-1,8%) și în industria extractivă (-1%). Pe de altă parte, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 0,5%, de la un an la altul.
De asemenea, producția industrială, ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a scăzut cu 0,7%, raportat la intervalul de referință, din cauza activităților reduse din industria prelucrătoare și din industria extractivă (-0,9%, fiecare). În schimb, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 1%.
Datele INS relevă faptul că, față de luna august din anul precedent, în august 2025, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 3,3%, ca urmare a rezultatelor din industria prelucrătoare (-4%) și industria extractivă (-3%). La polul opus s-a aflat producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu un salt de 1,6%.
Totodată, ca serie ajustată, producția industrială a fost mai mică cu 1,1%, ca efect al scăderilor înregistrate de industria extractivă (-2,3%) și de industria prelucrătoare (-1,6%). În același timp, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a majorat cu 1,7%, în august 2025 vs august 2024, scrie agerpres.ro.

Datele celui mai recent sondaj eJobs arată că 75,6% dintre angajații și candidații respondenți au fost semnificativ afectați de creșterile de prețuri din ultima perioadă. 20,9% au fost afectați într-o oarecare măsură, 2,1% doar într-o mică măsură, iar 1,4% deloc. Cel mai puternic impact l-a avut creșterea tarifelor la utilități, după cum au menționat 89,2% dintre respondenți. Majorarea prețurilor la alimente și băuturi a lovit în 85,6% dintre respondenți, iar 40,7% au resimțit cel mai mult impactul scumpirilor în cheltuielile aferente transportului (combustibil, transport în comun etc.).

„Ecoul acestor schimbări nu a întârziat să apară. Deja 72% dintre cei care au luat parte la sondaj au spus că au redus cheltuielile non-esențiale. 36,7% au renunțat la ieșirile în oraș, 24,3% au decis să își cumpere haine mai rar, iar 21,4% au pus pe pauză planurile de vacanță, pentru un orizont nedeterminat de timp. O tranziție interesantă, care apare în 29% dintre răspunsuri, este legată de schimbarea brandurilor pe care le foloseau în mod obișnuit cu altele similare, dar dintr-o categorie inferioară de preț. 20,3% au amânat planurile de a face o achiziție importantă, precum o casă sau o mașină. Practic, vedem ajustări pe aproape toate palierele, fie că este vorba despre cheltuieli semnificative sau de cele alocate produselor și serviciilor uzuale”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de comunicare online din România. Doar 3,3% spun că nu a fost necesar să facă niciun fel de ajustare în stilul de viață și în comportamentul de consum, iar 8% nu au făcut până acum nimic în acest sens, dar intenționează să implementeze anumite tăieri de cheltuieli.

Pe acest fond, 65% declară că ar fi dispuși să renunțe la beneficiile extrasalariale pe care le primesc în schimbul unui salariu mai mare, care să acopere inflația. Asta și în contextul în care doar 4,8% au purtat discuții cu angajatorul lor despre o posibilă mărire de salariu, în ultima perioadă, și au și primit-o. 30,8% nu au primit un salariu mai mare, deși au solicitat, iar 24,1% plănuiesc să discute despre acest lucru cu angajatorul în perioada următoare. Dacă ne referim strict la intervalul al ultimelor 12 luni, 63,4% spun că nu le-a crescut salariul deloc, 25,3% au primit o majorare, dar mai mică decât nivelul inflației, iar pentru 5,7% plusul a fost mai mare sau egal cu inflația.

Impactul economic al ultimelor luni a fost suficient de puternic pentru candidații și angajații din piață încât să-i determine pe 41,3% dintre cei care au luat parte la sondaj să își dorească un job nou și să se afle, în acest moment, în căutarea unui nou loc de muncă. 33,2% sunt dispuși să facă o schimbare doar pentru un salariu mult mai mare decât cel actual, în timp de 11,4% sunt mulțumiți de jobul pe care îl au și nu plănuiesc o mutare în viitorul apropiat. Există și o altă categorie de candidați activi (14,1%) care vor un nou loc de muncă dintr-un cumul de motive, nu doar cel salarial. Pentru jumătate dintre cei care se află în căutarea unui nou job, salariul reprezintă cel mai important criteriu în funcție de care vor accepta o eventuală ofertă de angajare.

Inclusiv raportarea la munca remote s-a schimbat în noul context economic. Dacă până anul acesta candidații își doreau să poată lucra și de acasă pentru a putea să-și gestioneze mai bine timpul, acum principalul motiv pentru care se uită către joburile remote este acela că i-ar ajuta să cheltuiască mai puțin pe transport, masa de prânz la birou sau haine. Mai mult decât atât, puși în fața ipotezei de a se angaja pe un salariu mai mare, chiar dacă asta ar însemna mai puțin timp liber, 33,8% ar accepta fără să stea pe gânduri, iar 33,9% ar accepta doar dacă ar fi vorba despre o diferență salarială substanțială. 32,4% ar refuza, argumentând că timpul liber este mai important pentru ei.

„I-am întrebat pe cei care au luat parte la sondaj ce soluții au adoptat pentru a face față mai ușor avalanșei de creșteri a prețurilor la produse și servicii, iar majoritatea (58,5%) a răspuns că nu a încercat să-și crească veniturile, ci să reducă o parte din cheltuieli. 44,6% și-au căutat un job cu un salariu mai mare, 22,1% au cerut o majorare salarială la jobul actual, 13,8% au investit bani în acțiuni sau fonduri de investiții, 13,7% au început o activitate de freelancing sau un proiect personal, iar 13,5% și-au luat un al doilea job, part time”, explică Ana Călugăru. De altfel, 40,3% spun că au un buget lunar pe care îl folosesc ca reper pentru a-și monitoriza cheltuielile, dar nu îl respectă de fiecare dată, 14,6% nu au un buget pe care își impun să îl respecte, iar 14,1% nu au, dar intenționează să apeleze la această metodă. 31% au stabilit un buget lunar de la care nu se abat.

În ceea ce privește proiecțiile economice pe care le au pentru următoarele 6 – 12 luni, 73,4% nu cred că situația economică se va îmbunătăți. Doar 17% au perspective optimiste.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.150 de respondenți, în luna septembrie.

ANAF atenționează asupra unei noi campanii de emailuri false, transmise în numele instituției, de la adresa [email protected], prin care contribuabilii sunt anunțați de ”o posibilă neregularitate identificată în declarațiile fiscale depuse”, iar pentru ”remedierea situației” trebuie urmați anumiți pași.

Reiterăm următoarele:

• nu deschideți aceste emailuri și
• nu accesați documentele anexate sau linkurile din conținut;
• nu transmiteți date personale sau bani către conturile menționate!

Serviciul Spațiul Privat Virtual, pus la dispoziția contribuabililor, gratuit, a fost creat și dezvoltat pentru o comunicare securizată cu instituția.

De asemenea, contribuabilii pot obține informații fiscale cu caracter general la CALL CENTER ANAF 0314039160.