ANOFM: PESTE 1.000 DE ROMANI SI-AU GASIT LOCURI DE MUNCA IN TARI UE, IN 2015
EconomieUltimele stiri 21 iunie 2016 0
Un număr de 1.289 de lucrători români au obţinut un contract de muncă în state europene, ca urmare a serviciilor oferite de consilierii EURES din cadrul structurilor teritoriale ale ANOFM, în creştere faţă de 2014 când au fost 1.260 de persoane, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) furnizate AGERPRES.
Spania a fost ţara spre care au plecat cei mai mulţi români care şi-au găsit astfel de muncă, respectiv 895 de persoane, în creştere faţă de 2014 când au plecat 836 de persoane. Cei 895 de români au plecat să lucreze ca muncitori necalificaţi în agricultură, pentru trei luni, plătiţi cu 39,48 euro brut/zi.
Pe locul doi în acest top se află Germania, ţară unde au plecat anul trecut 185 de persoane prin EURES, faţă de 167 în 2014. Cei mai mulţi dintre aceştia, 44, au plecat ca factori poştali, pe 6 luni şi un salariu de 2.000 euro brut/lună. Alte 22 de persoane s-au angajat pe o perioadă nedeterminată ca asistenţi medicali generalişti pentru un salariu de 11,22 euro brut/oră.
În Danemarca au plecat anul trecut 128 de persoane, din care 122 ca muncitori necalificaţi în agricultură (culegători de mazăre, culegători de căpşuni), pentru 3-6 luni şi cu un salariu de 0,6 euro net/kg, iar 6 ca muncitori necalificaţi în ferme de nurci, pentru 6 luni şi un salariu cuprins între 1.000 şi 1.200 euro net/lună.
Potrivit datelor ANOFM, anul trecut au plecat la muncă în Marea Britanie 36 persoane, în Republica Cehă 19, în Suedia 11, în Finlanda 5, în Irlanda 5 şi în Norvegia 2 persoane.
De asemenea, ANOFM precizează că în prezent sunt operaţionale două acorduri bilaterale în domeniul schimbului de forţă de muncă, încheiate de România cu alte state europene înainte de aderarea la UE, încă în vigoare, dar şi cu state non UE: respectiv cu Elveţia, în ceea ce priveşte schimbul de stagiari şi cu Israel, pentru plasarea lucrătorilor români în construcţii.
Anul trecut au plecat să lucreze în sectorul construcţiilor din Israel 160 de persoane din România, cu o durată a contractului cuprinsă între 12 şi 63 de luni şi un salariu mediu lunar de 1.000 de dolari.
În Elveţia au plecat 3 persoane, un ospătar pentru 18 luni şi 3.800 de franci elveţieni pe lună, un licenţiat în comunicare / web-shop, tot pentru 18 luni şi un salariu de 4.500 franci elveţieni/lună, precum şi un consultant de marketing, pentru 6 luni şi 3.000 de franci elveţieni pe lună. AGERPRES
Sursa: capital.ro
Read moreROMANIA, LIDER IN UE LA CRESTEREA COSTURILOR CU FORTA DE MUNCA IN PRIMUL TRIMESTRU DIN 2016
EconomieUltimele stiri 17 iunie 2016 0
Costul total al forței de muncă în România a înregistrat cea mare creștere din rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în primul trimestru din 2016 comparativ cu perioada similară din 2015, conform datelor publicate vineri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).
Costul orar al forței de muncă a înregistrat în perioada ianuarie — martie 2016 o creștere de 1,7% în Uniunea Europeană și în zona euro.
Cele mai mari creșteri au fost raportate în România (10,4%), Bulgaria (7,7%), Estonia (6,9% și Lituania (6,1%). Singurele state UE în care costul orar al forței de muncă a scăzut în primele trei luni din acest an au fost Italia (minus 1,5%) și Cipru (minus 0,3%).
Avansul costurilor cu forța de muncă în România se datorează în principal creșterii cu 19,4% a costului orar al forței de muncă în sectorul de non-business. Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forța de muncă a crescut cu 10,3% în sectorul serviciilor, cu 9% în construcții și cu 5,7% în industrie.
Sursa: agerpres.ro
Read moreROMANIA ARE CELE MAI MICI PRETURI LA PAINE DIN UNIUNEA EUROPEANA SI EUROPA
EconomieUltimele stiri 15 iunie 2016 0
Prețurile la pâine și cereale în România sunt la jumătate (53%) din media înregistrată în Uniunea Europeană, fiind chiar cele mai mici prețuri consemnate în rândul celor 38 de state europene incluse într-un studiu derulat în 2015 de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Chiar și în țări precum Albania, Muntenegru, Serbia, Bosnia Herțegovina și Kosovo prețurile la pâine sunt mai mari decât în România, raportat la media din UE.
Pe ansamblu, prețurile la alimente în UE variau, în 2015, între 63% din media din UE în Polonia și 145% în Danemarca.
Cele mai mari prețuri se înregistrau în Danemarca (145% din media din UE), Suedia (124%), Austria (120%), Irlanda și Finlanda (ambele cu 119% din media din UE). La polul opus, cele mai scăzute prețuri la alimente se înregistrau în Polonia (63% din media din UE), România (64%) și Bulgaria (70%).
Printre produsele analizate de Eurostat se numără pâinea, carnea, laptele, brânza și ouăle, băuturile non-alcoolice și țigările. La toate aceste produse, prețurile din România sunt sub media din UE, fiind cele mai mici la pâine (53%), pe locul al treilea, după Polonia și Bulgaria, la carne (60% din media din UE față de 54% în Polonia și 55% în Bulgaria) și relativ apropiate de media din UE (92%) în cazul laptelui, brânzei și ouălor.
În ceea ce privește băuturile alcoolice și non-alcoolice, prețurile din România sunt la 72% din media din UE, prețuri mai mici fiind înregistrate doar în Bulgaria (64%).
Aceste date au la bază un studiu derulat de Eurostat în 2015 în 38 de state europene, care a acoperit aproximativ 440 de produse comparabile.
Sursa: agerpres.ro
Read moreLEUL, TOT MAI SLAB! CEL MAI PUTERNIC EURO DIN ULTIMELE PATRU LUNI
EconomieUltimele stiri 15 iunie 2016 0
Leul s-a depreciat astăzi față de euro, până la un curs oficial de 4.5325 lei/euro, o cotație mai slabă decât cea de astăzi fiind consemnată pe data de 29 ianuarie, potrivit datelor BNR. În raport cu nivelul indicat ieri de BNR, cotația de astăzi este mai mare cu 1,07 bani.
În raport cu dolarul american, leul a scăzut de asemenea, până la 4.0379 lei/dolar, cotație cu circa 0,5 bani peste cea consemnată ier de BNR.
Față de francul elvețian leul s-a depreciat de asemenea, de la 4,1731 lei/franc, cât indica ieri BNR, la 4,1838 lei/franc, astăzi.
Sursa:evz.ro
Read moreANRE: GAZELE DE IMPORT VOR FI LA IARNA CU 20% MAI IEFTINE DECAT CELE DIN PRODUCTIA INTERNA INMAGAZINATA
EconomieUltimele stiri 13 iunie 2016 0
Gazele de import vor avea la iarnă un preț cu 20% mai mic decât cele din producția internă înmagazinată, astfel că s-ar putea ajunge la situația în care vom prefera să importăm peste 30% din consum și să nu mai utilizăm gaze din depozite, a declarat, luni, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileț, la Forumul Energetic Regional FOREN 2016.
„Ca urmare a activități de monitorizare, am constatat că există posibilitatea ca în următoarea iarnă să există anumite turbulențe, ca urmare a faptului că gazele din producția internă din depozite să aibă prețul mult mai mare decât prețul gazelor importate. Aceste disproporții produc pierderi financiare pentru actorii din sistem, care, în final, erau transpuse în facturile tuturor consumatorilor de gaze. (…) Gazele de import vor avea un preț de 70 de lei pe MWh, iar gazele din producția internă înmagazinată vor avea 80 de lei pentru cele înmagazinate la 1 iulie și 86 de lei cele înmagazinate după această dată”, a spus Havrileț.
El a precizat că, în cazul în care de la 1 iulie va exista o creștere de 10% la prețul de producție internă, așa cum prevede actualul calendar de liberalizare, furnizorii de gaze pentru consumatorii casnici vor fi obligați să realizeze un coș de gaze care să aibă cel mai mic preț. Practic, se poate ajunge și la 70% import, dacă în acest fel coșul va fi cel mai ieftin, a susținut președintele ANRE.
„Dacă va fi o creștere de 10% la prețul de producție internă, vom solicita furnizorilor care alimentează piața reglementată să asigure prețul cel mai mic al coșului de gaze. Aceasta, în traducere liberă, înseamnă îndreptarea către import și fără să fie consumată producția internă înmagazinată, ceea ce ar produce pierderi pentru producători și furnizori, pentru că ei s-au pregătit pentru iarnă și au consumat resurse financiare pentru a înmagazina gaze”, a subliniat el.
Havrileț a mai spus că ar recomanda menținerea programului de liberalizare, dar fără instituirea unor prețuri pentru producția gazelor naturale.
„Mai exact, pentru a se da posibilitatea consumatorilor să fie alimentați din sursele cele mai ieftine, prețurile de producție internă ar trebui să fie lăsate la liber. Consider că vom găsi o soluție împreună în ceea ce privește o analiză și o decizie care să ducă la formarea celui mai mic preț pentru consumatorul casnic. În mod cert, prețul final al gazului nu va crește cu 10%. În prețul final există și alte elemente. Există capacitatea de a importa mai ieftin, ceea ce, în final, în cel mai rău caz, va duce la o creștere de 2-3%. Dar tocmai acest lucru avem în vedere, că nu ar fi nevoie de o modificare de preț la producția internă”, a continuat Havrileț.
În România un consumator casnic are un coș în care intră trei categorii de gaze: cele de producție internă curentă, care au cel mai mic preț, gaze naturale din producția internă înmagazinate, care din acest an o să aibă un preț mai mare decât al celor de import, și gazul de import. Luând în considerare aceste trei elemente, ANRE stabilește proporțional preluarea unor cantități din aceste categorii astfel încât prețul final să fie cel mai mic.
În urmă cu o săptămână, Victor Grigorescu, ministrul Energiei, a declarat că suspendarea calendarului de liberalizare a pieței gazelor ar trebui fundamentată pe o analiză tehnică, altfel vor fi create false dezbateri.
El a fost întrebat ce răspuns are Ministerul Energiei la solicitarea Autorității de Reglementare în Energie privind suspendarea calendarului de liberalizare, care prevede scumpirea gazelor cu 10% de la 1 iulie. Aceasta, în condițiile în care prețul gazelor pe piețele internaționale a ajuns la nivelul celor de producție internă și este în scădere.
„Orice decizie ar trebui fundamentată pe un studiu. Am solicitat un studiu pe baza căruia să ne fundamentăm o anumită abordare, altfel riscăm să emitem opinii și să creăm false dezbateri”, a precizat ministrul.
El a repetat faptul că nu a auzit decât păreri pe această temă. „Înainte să ne dăm cu părerea, ar trebui să vedem dacă sunt lucruri bazate pe o analiză tehnică. Am auzit păreri, păreri”, a adăugat Grigorescu.
Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a solicitat Ministerului Energiei abrogarea, de la 1 iulie, a Hotărârii de Guvern prin care a fost instituit calendarul de liberalizare a pieței gazelor naturale pentru populație, a anunțat președintele ANRE, Niculae Havrileț, la mijlocul lunii mai.
„Am avut acum câteva zile o întâlnire la Ministerul Energiei, unde am prezentat această situație. Am considerat că este important ca inițiatorul Hotărârii de Guvern care a instituit acest calendar să știe că la ora actuală evoluția pieței gazelor naturale este una favorabilă pentru liberalizare. Este momentul cel mai propice pentru finalizarea liberalizării. Practic, am solicitat ca Hotărârea de Guvern care impune creșterea prețurilor la consumatorul casnic cu 10% de la 1 iulie să fie abrogată și să rămânem la prețul de 60 de lei pe MWh, cât este astăzi, ca preț de referință, urmând ca piața să stabilească adevăratul preț, dar să nu plecăm de la 66 de lei sau chiar 72 de lei așa cum este prevăzut în calendarul de liberalizare”, a susținut oficialul ANRE.
El a adăugat că, potrivit calendarului de liberalizare, la 1 iulie se prevede o creștere a prețurilor reglementate de 10%, de la 60 de lei pe MWh la 66 de lei pe MWh. Însă, acest lucru ar însemna ca prețul reglementat să devină mai mare decât cel de pe piața liberă, care este de circa 63 de lei pe MWh.
„Ministerul Energiei solicită o analiză și un studiu de impact prin care să arătăm că nu există o posibilitate de revenire a unor prețuri foarte mari, în sensul că ar exista un pericol ca în perioada de iarnă să se reîntoarcă prețurile. Există posibilitatea ca statul să reconsidere conceptul de consumator vulnerabil și, în cazul în care s-ar întoarce prețurile în sensul creșterii, să aibă grijă de consumatorii vulnerabili, dar doar de aceștia. Așa cum vedem evoluția petrolului, de care depinde prețul gazelor, piața petrolului rămâne la un nivel mic, iar în următoarea perioadă de nouă luni nu vedem o modificare importantă, dar trebuie să ne gândim că următoarea perioadă de nouă luni este un an gazier. Deci, în anul gazier 2016 — 2017, nu vedem o modificare a prețului”, a continuat Havrileț.
Sursa: agerpres.ro
Read moreBANCA MONDIALA IMBUNATATESTE USOR, LA 4% ESTIMARILE PRIVIND CRESTEREA ECONOMIEI ROMANESTI IN 2016
EconomieUltimele stiri 8 iunie 2016 0
Banca Mondială și-a îmbunătățit ușor estimările privind avansul economiei românești în 2016 până la 4% de la 3,9% cât estima în luna ianuarie, potrivit raportului bianual „Global Economic Prospects” publicat marți de instituția financiară internațională.
În schimb, Banca Mondială și-a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în următorii doi ani, când PIB-ul României ar urma să crească cu 3,7% respectiv 3,4%, cu 0,4 puncte procentuale respectiv 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în luna ianuarie.
De asemenea, Banca Mondială estimează că regiunea Europa și Asia Centrală (ECA), care include și România, va înregistra în 2016 o creștere de 1,2%, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât estima în luna ianuarie, urmând să accelereze la 2,5% în 2017 și 2,8% în 2018.
„Țările care sunt orientate spre sau sunt membre ale Uniunii Europene (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și din ce în ce mai mult Ucraina) vor beneficia de pe urma revenirii cererii la export sprijinită de o depreciere a cursului de schimb (Bulgaria, Polonia, România și Ucraina). Partea de vest a regiunii ECA se confruntă cu riscuri asociate cu incertitudinea politică. Creșterea polarizării politice ar pune în pericol independența unor instituții economice cheie. În condițiile în care regiunea rămâne puternic dependentă de legăturile financiare și comerciale cu zona euro, o încetinire a creșterii în zona euro ar genera un avans sub așteptări în ECA. Pe partea pozitivă, dacă prețul petrolului nu va crește semnificativ, așa cum se preconizează, inflația va rămâne scăzută, dobânzile ar putea fi reduse, conturile curente și cursurile de schimb se vor întări iar producția va crește”, apreciază Banca Mondială.
Pe ansamblu, Banca Mondială estimează că avansul economiei mondiale va fi de 2,4% în acest an, în loc de 2,9% cât preconiza în luna ianuarie, ca urmare a creșterii modeste înregistrate de economiile avansate, prețului redus la materii prime și diminuării fluxurilor de capital.
Cu o creștere a PIB de 1,6% în primul trimestru al acestui an comparativ cu precedentele trei luni, România a înregistrat cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimări publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
De asemenea, în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară din 2015, România și Suedia au înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, de 4,2%, urmate de Slovacia (3,7%) și Spania (3,4%). Singurul declin a fost raportat în Grecia (minus 1,4%).
În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estimează că economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%.
Sursa: agerpres.ro
Read morePRODUCATORII DE TIGARETE AMENDEAZA PROIECTUL DE ORDONANTA PRIVIND TRANSPUNEREA DIRECTIVEI TUTUNULUI
EconomieUltimele stiri 8 iunie 2016 0
Prevederile din Proiectul de Ordonanță pentru transpunerea Directivei tutunului deschid calea unor reglementări excesive, generatoare de prejudicii extreme, precum atingeri grave ale drepturilor de proprietate intelectuală ale titularilor de mărci sau afectarea drastică a concurenței, și sporesc incertitudinile pieței legale, atrag atenția reprezentanții JTI, unul dintre cei mai importanți producători de țigarete din România, într-un comunicat de presă, transmis, miercuri, AGERPRES.
‘(…) textul proiectului de ordonanță permite Ministerului Sănătății să decidă, prin Ordin, în privința standardizării pachetelor produselor din tutun (așa-numitele pachete generice, ca în Australia) măsură echivalentă confiscării mărcilor. Subliniem că, din perspectiva ierarhiei actelor normative și a tehnicii legislative, un ordin nu poate modifica o lege, acest lucru putându-se face numai printr-un act normativ cu rang de lege. Atragem atenția asupra depășirii obligației de transpunere a Directivei, aceasta stabilind că un stat membru ‘poate’ adopta măsuri suplimentare, fără a institui obligativitatea în acest sens. În plus, în țările unde astfel de măsuri extreme au fost avute în vedere (Marea Britanie, Irlanda), propunerile au fost adoptate nu prin legislație secundară (ordin de ministru), ci au trecut printr-un proces legislativ firesc, dată fiind complexitatea implicațiilor unor astfel de reglementări (…) Această prevedere deschide calea unor reglementări excesive, generatoare de prejudicii extreme, precum atingeri grave ale drepturilor de proprietate intelectuală ale titularilor de mărci, afectarea drastică a concurenței, a libertății economice și investițiilor străine, lăsate astfel la discreția unui minister și sporind și mai mult incertitudinile pieței legale, putând genera o nouă schimbare a pachetelor în viitorul apropiat’, notează sursa citată.
Potrivit producătorului de țigarete ‘o chestiune elementară, neclarificată de către reprezentanții Ministerului Sănătății, este cu ce culoare trebuie tipărite textele avertismentelor de sănătate: cu alb, sau cu alb și roșu?’.
‘Acest aspect nu a fost lămurit nici în cadrul ședințelor publice din comisiile de specialitate ale Senatului, nici ca urmare a adreselor trimise ministerului. În fișierele transmise producătorilor de către Ministerul Sănătății la începutul lunii februarie, textul este alb pe fond negru (în conformitate cu Decizia Comisiei 2015/1842), iar în Anexa la Proiectul Legii de transpunere/Proiectul Ordonanței de urgență, textul este scris cu alb și roșu (conform Directivei delegate 109/2014/UE). În aceste condiții, JTI solicită acordarea unei perioade de tranziție pentru conformarea producției la noile cerințe, prin prevederea unui termen de intrare în vigoare rezonabil, ulterior publicării Normelor de aplicare a Ordonanței de Urgență, și a unor dispoziții tranzitorii care să permită continuarea producției conform actualei legi până la data intrării în vigoare a noului act normativ, luând în considerare că modificarea ambalajelor, tipărirea acestora de către furnizori și adaptarea tehnologică a producției pentru piața locală nu se poate face peste noapte’, atenționează reprezentanții JTI.
În plus, JTI consideră că inițierea unei Ordonanțe de urgență pentru transpunerea Directivei tutunului s-a realizat în ciuda faptului că ‘un Proiect de lege identic a fost votat ieri (marți, 7 iunie 2016, n.r.) de Senat’.
‘Proiectul de Ordonanță de urgență prevede intrarea în vigoare și conformarea producției la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, Normele de aplicare urmând să fie adoptate în termen de 30 de zile de la această dată. Rezultă că trecerea la noile cerințe de producție ar trebui făcută intempestiv, la data publicării Ordonanței, dată care nu poate fi anticipată, fără șansa finalizării activităților necesare noii producții (introducerea în procesul de fabricație a noilor materiale și echipamente). În plus, între data intrării în vigoare, astfel cum este prevăzută de Proiectul de Ordonanță de Urgență, și apariția Normelor, producția va fi blocată, nemaiputând produce conform actualelor prevederi ale legii și necunoscând conținutul Normelor de aplicare’, conform sursei citate.
Oficialii companiei susțin, totodată, că au atras atenția Guvernului cu privire la consecințele întârzierii procesului de transpunere a Directivei tutunului.
‘În multiple rânduri, am atras atenția Guvernului cu privire la consecințele întârzierii procesului de transpunere a Directivei, iar în februarie 2016 am solicitat adoptarea proiectului de transpunere prin Ordonanță de urgență, pentru a avea timp de conformare a producției și a evita blocarea funcționării unui sector economic cu o contribuție importantă la bugetul de stat. Guvernul a refuzat la momentul respectiv orice dialog cu producătorii legali, iar solicitările nu au primit nici măcar un răspuns formal. Reamintim că Ministerul Sănătății informa în august 2015, că ‘și-a asumat promovarea legii de transpunere spre adoptare de către Executiv până cel târziu pe 15 octombrie 2015′, însă proiectul a fost publicat spre dezbatere publică abia pe 29 decembrie 2015, iar în Senatul României a ajuns pe 4 martie a.c., cu cinci luni întârziere’, se arată în comunicatul citat.
JTI activează pe piața din România de 23 de ani, aflându-se în top zece mari contribuabili. Compania deține importante capacități de producție și are peste 1.000 de angajați, fiind prima multinațională de țigarete care a investit în țara noastră. JTI a plătit, anul trecut, la buget aproximativ 800 milioane de euro.
Sursa: agerpres.ro
Read moreSalariul mediu net a ajuns, în aprilie, la 2.086 de lei, în creștere față de luna precedentă cu 35 lei (1,7%), potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
La nivelul câștigului salarial brut, acesta s-a situat în aprilie 2.879 de lei, mai mare cu 1,8% față de luna martie 2016.
Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 12,3%, iar indicele câștigului salarial real față de aceeași perioadă a anului precedent a fost 116,1%.
Potrivit datelor INS, în luna aprilie 2016, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturilor în natură și ajutoarelor bănești, plății sumelor din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou).
De asemenea, câștigurile salariale medii nete din luna aprilie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producții ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte).
Sursa: evz.ro
ROMANIA A AVUT CEA MAI MARE CRESTERE ECONOMICA DIN UE IN T1 2016 COMPARATIV CU T4 2015
EconomieUltimele stiri 7 iunie 2016 0
Cu o creștere a PIB de 1,6% în primul trimestru al acestui an comparativ cu precedentele trei luni, România a înregistrat cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimări publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,6% în primele trei luni din 2016, după un avans de 0,4% în precedentele trei luni, în timp ce Uniunea Europeană a înregistrat o expansiune de 0,5%, similară cu avansul înregistrat în precedentele trei luni.
Cele mai mari creșteri din UE în perioada ianuarie — martie 2016 s-au înregistrat în România (1,6%), Cipru (0,9%), Spania, Lituania, Austria și Slovacia (toate cu 0,8%), Bulgaria și Germania (ambele cu 0,7%). Singurele scăderi au fost raportate în Ungaria (minus 0,8%), Grecia (minus 0,5%) și Polonia (minus 0,1%) în timp ce o creștere zero a fost înregistrată în Estonia.
De asemenea, în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară din 2015, România și Suedia au înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, de 4,2%, urmate de Slovacia (3,7%) și Spania (3,4%). Singurul declin a fost raportat în Grecia (minus 1,4%).
Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,7% în primele trei luni din 2016, în timp ce Uniunea Europeană a consemnat un avans de 1,8%.
Sursa: agerpres.ro
Read more






