USR cere Primăriei Arad un plan de implementare rapidă a unor soluții și reguli pentru amenajarea de spații publice pentru relaxare pe ștrandul Neptun.
Recent, administrația județeană a decis desființarea teraselor de pe bulevardul central al municipiului Arad. În ultimii ani, acestea deveniseră un pol de atracție pentru doritorii de relaxare, în condițiile în care zona comercială a ștrandului este de mult într-un con de umbră.
Sergiu Vlad, deputat USR Arad: „Ștrandul Neptun poate oferi arădenilor senzația de libertate și siguranță care, în această vară, va depinde atât de mult de distanțarea socială sau fizică.
Un număr de 381.152 PFA/II/IF (persoane fizice autorizate/Întreprinderi Individuale/ Întreprinderi familiale) erau înregistrate în România la 31 martie 2020, cu 634 (0,16%) mai multe faţă de luna precedentă, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Cele mai multe PFA/II/IF erau înregistrate în municipiul Bucureşti (26.640) şi în judeţele Cluj (17.850), Bihor (17.152) şi Iaşi (14.212).
Numărul total de membri/titulari ai acestor firme era de 417.037, iar cei mai mulţi (53%) aveau vârsta între 30 şi 49 de ani.
AGERPRES
Read morePlăţile reprezentând ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor, pentru cererile aferente serviciilor prestate în luna februarie a anului 2020, au demarat începând de luni, 18 mai, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.
Plăţile respective se vor efectua prin Centrele Judeţene ale APIA.
Potrivit sursei citate, suma totală autorizată la plată este de 1.329.073,44 lei şi se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 28 solicitanţi.
Beneficiarii au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare, menţionează APIA.
AGERPRES
Read moreRomânia a importat, în primele trei luni din 2020, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 629.600 tone echivalent petrol (tep), cu 6,2% (41.700 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică /INS/.
Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de circa 2,052 milioane tep, fiind cu 3% (64.300 tep) sub cea din perioada ianuarie-martie 2019.
Conform proiectului Strategiei Energetice a României, publicat pe site-ul ministerului de resort, în România se exploatează circa 400 de zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale. Pentru alte 39 de zăcăminte au fost încheiate acorduri petroliere de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, având ca titulari diverse companii. Majoritatea acestor zăcăminte sunt mature, având o durată de exploatare de peste 25-30 ani.
Documentul mai semnalează că producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.
Consumul final de gaz natural rămâne constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul nivelului de 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050.
AGERPRES
Read moreForestierii şi industria de profil trebuie să asigure o gestionare sustenabilă a resursei de lemn şi o prelucrare superioară a lemnului, care să creeze locuri de muncă în România şi să dezvolte toate ramurile economiei forestiere, susţin reprezentanţii Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR).
În acest sens, Consiliul Director al ASFOR a aprobat documentul de strategie „România Verde în 10 paşi”, prin care sunt propuse măsuri pentru o relansare a economiei forestiere, care să contribuie la relansarea economiei naţionale pe baze ecologice şi care să permită atingerea ţintelor de stocare a carbonului, esenţiale în lupta cu combaterea schimbărilor climatice.
Pe lista propunerilor se află: strategia forestieră naţională, măsuri pentru proprietarii de păduri, creşterea capacităţii de administrare a pădurilor, recolte de lemn sustenabile, fond de investiţii pentru dezvoltare strategică, măsuri de încurajare a utilizării lemnului în construcţii, măsuri privind paza pădurilor şi trasabilitatea lemnului, Consiliul Naţional al Pădurilor şi terenurile degradate şi pădurile cu valoare deosebită.
Forestierii şi industria trebuie să asigure împreună o gestionare sustenabilă a resursei de lemn şi o prelucrare superioară a lemnului, care să creeze locuri de muncă în România şi să dezvolte toate ramurile economiei forestiere. Situaţia din piaţa lemnului nu este una foarte bună atât la nivel naţional, cât şi la nivel global. În perioada următoare, pentru a găsi soluţii de impulsionare a activităţilor din domeniului lemnului, vor fi întreprinse o serie de discuţii cu administratorii de păduri, pentru a găsi cele mai bune soluţii de asigurare a fluxului de lemn necesar unei bune funcţionări a economiei forestiere. Forestierii consideră că România are nevoie de o piaţă liberă, dar corectă iar lemnul trebuie să fie corect măsurat la prima punere pe piaţă. APV-ul conform literaturii de specialitate, dar şi reglementărilor în vigoare, este doar un document estimativ, dar este folosit ca un document de calcul precis. Pentru a elimina erorile trebuie găsite, urgent, soluţii – ca din pădure să fie expediat lemn măsurat şi nu estimat”, menţionează sursa citată.
În viziunea forestierilor, introducerea în legislaţie, în special în Codul Silvic, a unor prevederi privind modul de valorificare a lemnului nu are menirea de a diminua fenomenul tăierilor ilegale.
„Reducerea şi controlarea fenomenului tăierilor ilegale se face prin întărirea capacităţii de administrare şi control. Prin programe de achiziţie de echipamente moderne de monitorizare a fondului forestier şi de măsurare a lemnului. Modul de valorificare îl stabileşte piaţa şi este atributul relaţiei dintre vânzător şi cumpărător. Pentru a avea păduri sănătoase şi administrate sustenabil, România trebuie să protejeze capitalul autohton. România trebuie să folosească resursa naţională de lemn pentru buna dezvoltare a comunităţilor locale, pentru prelucrarea locală a lemnului şi întărirea capacităţii comunităţilor locale de a se dezvolta şi de a crea plus valoare şi locuri de muncă. Se impune găsirea unor măsuri de sprijin, prin care să fie stimulaţi angajaţii din domeniul exploatării pădurilor, măsuri ce vor avea în vedere gradul ridicat de periculozitate a muncii desfăşurate, dar şi importanţa muncii pe care aceştia o desfăşoară – asigurarea necesarului de lemn atât pentru populaţie, cât şi pentru economia forestieră (…) În acest sens, se impune, cel puţin pe o perioadă de cinci ani, scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor pentru angajaţii în exploatări forestiere şi în prelucrarea primară a lemnului”, sunt de părere oficialii ASFOR.
Organizaţia menţionează, totodată, că pădurea şi produsele din lemn trebuie să fie în centrul politicilor publice, iar creşterea suprafeţei de teren acoperită cu specii forestiere va duce, implicit, şi la o creştere a cantităţii de carbon absorbită, utilizarea lemnului în produse cu durată lungă de viaţă permiţând stocarea carbonului pe termen lung.
„Atingerea ţintelor de economie verde trebuie să fie susţinute prin măsuri de pază a pădurilor, dar şi prin măsuri de protejare şi promovare a parcurilor şi rezervaţiilor naturale. Un accent foarte important trebuie pus pe cercetare şi inovare în domeniul lemnului. În România, la ora actuală, cercetarea în domeniul exploatării, prelucrării primare şi industrializării lemnului nu este organizată, fiind realizată disparat, în special, de către universităţile de profil”, notează reprezentanţii forestierilor din România.
Asociaţia Forestierilor din România este organizaţia patronală şi profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere şi industrializarea lemnului – ce reprezintă, promovează, susţine şi apără interesele economice, juridice şi sociale ale membrilor săi în plan naţional şi internaţionale.
AGERPRES
Ashley Olsen se ocupa acum de una singura de companiile pe care le-a deschis impreuna cu sora sa Mary-Kate, mult prea perturbata de esecul casniciei cu Olivier Sarkozy. Ashley a fost vazuta intrand de una singura intr-unul din birourile din New York.
Mary-Kate Olsen a incercat sa intenteze divort bancherului de origine franceza Olivier Sarkozy in luna aprilie, nimeni altul decat fratele fostului presedinte francez Nicolas Sarkozy, insa judecatorul a respins aceasta cerere din cauza pandemiei cu coronavirus. Mary-Kate Olsen, care este impreuna cu Olivier din primavara anului 2012, a cerut o decizie “de urgenta” pentru a putea divorta cat mai repede cu putinta. Aceasta din urma a cerut si activarea contractului prenuptial. In 2007, Forbes le clasa pe Mary-Kate si pe Ashley Olsen pe locul 11 in topul celor mai bogate femei din entertainment, cele doua avand o avere estimata la 100 de milioane de dolari.
Conform informatiilor aparute in presa, Mary-Kate si-ar dori sa divorteze cat mai urgent cu putinta deoarece Olivier Sarkozy ar fi reziliat contractul de inchiriere al apartamentelor din New York si avocatii i-ar fi trimis deja acesteia o notificare prin care este informata ca este obligata sa se mute pana pe data de 18 mai. Mary Kate a declarat ca este ingrozita din cauza ca sotul sau incearca prin orice mijloace sa o dea afara din locuinta si, daca va reusi acest lucru, va ramane fara casa si isi va pierde totodata si bunurile personale. Mary Kate isi doreste sa divorteze in instanta, nu la notar si aceste ordine initiale pe care le primeste il impiedica pe Olivier sa o dea afara din apartament.
Olivier Sarkozy, in varsta de 50 de ani are doi copii dintr-o casnicie anterioara. Cei doi nu au copii impreuna, ceea ce ar facilita procedurile de divort.
Surorile din familia Olsen se sustin una pe alta. Ashley Olsen continua sa se ocupe de afacerile pe care le-a infiintat impreuna cu sora sa Mary Kate, aflata in plin divort de Olivier Sarkozy. Ashley, in varsta de 33 de ani, a fost fotografiata saptamana trecuta, facandu-si aparitia la unui din birourile din New York. Dupa cum obliga securitatea sanitara din aceasta perioada, aceasta din urma purta o masca neagra si manusi, pentru a evita contaminarea cu Covid-19. New York a fost unul din epicentrele epidemiei.
Cele doua surori au impreuna o linie vestimentara, marca de lux The Row si colectia Elizabeth and James.
Read more









