Vremea de Crăciun va fi mai caldă decât normalul perioadei, iar finalul de an se anunță lipsit de episoade meteo severe. Potrivit estimărilor Administrației Naționale de Meteorologie, temperaturile vor rămâne ușor peste mediile climatologice până spre sfârșitul lunii decembrie, inclusiv în perioada sărbătorilor de iarnă. Precipitațiile vor fi, în general, reduse.
De Revelion, valorile termice vor începe să se apropie de cele specifice perioadei, tendință care se va menține și la începutul lunii ianuarie. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de normal, cu posibilitatea unor valori ușor peste medie în sudul țării.
Estimările sunt realizate de Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF) și vizează abaterile medii săptămânale ale temperaturii și precipitațiilor față de intervalul de referință 2005–2024. Fenomenele extreme de scurtă durată nu pot fi anticipate prin acest tip de prognoză.
În săptămâna 15–22 decembrie, temperaturile vor fi peste normal în toată țara, cu abateri mai pronunțate în zonele montane, iar precipitațiile vor fi deficitare. Între 22 și 29 decembrie, valorile termice vor rămâne ușor ridicate, cu precipitații sub normal în vest și nord-vest.
Pentru intervalul 29 decembrie – 5 ianuarie, meteorologii estimează temperaturi apropiate de mediile obișnuite și un regim pluviometric normal. Tendința se menține și în perioada 5–12 ianuarie, când precipitațiile ar putea deveni ușor excedentare în regiunile sudice.
Câștigul salarial mediu net a fost 5.492 de lei, la nivelul lunii octombrie, în creștere cu 4,3% față de aceeași perioadă din anul anterior, iar cele mai mari valori s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (11.810 lei), arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).
La polul opus s-au situat salariile din hoteluri și restaurante – 3.396 de lei. Câștigul salarial mediu brut, în octombrie 2025, a fost 9.152 de lei, cu 74 lei (+0,8%) mai mare decât cel din septembrie.
Potrivit sursei citate, în cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Raportat la luna septembrie 2025, în octombrie, anul curent, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri dar și în urma realizărilor de producție sau încasărilor mai mari.
Astfel, cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, cu 12,9%, respectiv în tranzacții imobiliare, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), cu procente cuprinse între 4% și 5,5% , conform agerpres.ro.
Energia electrică a înregistrat cea mai mare creștere de preț în luna noiembrie, cu un avans de 62,36% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate vineri. Comparativ cu luna octombrie, prețul energiei electrice a scăzut însă cu 2,52%.
Următoarele poziții în clasamentul scumpirilor anuale sunt ocupate de energia termică, cu un plus de 18,8%, și de transportul feroviar, care s-a scumpit cu 18,59%.
La capitolul produse alimentare, cele mai mari creșteri de preț au fost consemnate la cafea, cu 20,5%, și la fructele proaspete, cu 15,13%, în noiembrie 2025 față de noiembrie 2024. În schimb, cartofii s-au ieftinit cu 9,69%, iar fasolea boabe și alte leguminoase cu 2,38%. De la o lună la alta, cafeaua și carnea de bovine au avut cele mai mari scumpiri, în timp ce citricele și cartofii au înregistrat ieftiniri.
În categoria mărfurilor nealimentare, pe lângă energie, s-au remarcat scumpiri la cărți, ziare și reviste, cu 10,24% în ritm anual. Nu au fost raportate ieftiniri față de anul trecut. Lunar, gazele naturale și tricotajele au consemnat cele mai mari creșteri, în timp ce energia termică și energia electrică s-au ieftinit.
Și serviciile au continuat să se scumpească. Cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate la transportul feroviar, alte servicii cu caracter industrial și reparații auto, electronice și lucrări foto. O excepție notabilă a fost transportul aerian, unde prețurile au scăzut cu 3,54% față de anul trecut și cu 0,02% comparativ cu luna precedentă.
Precizări privind diferențele dintre datele APIA și INS referitoare la suprafețele agricole
EconomieUltimele stiri 12 decembrie 2025 0
Pentru o informare corectă a opiniei publice, facem următoarele clarificări în legătură cu interpretările apărute în spațiul public privind diferențele dintre suprafețele agricole raportate de Institutul Național de Statistică (INS) și cele declarate în sistemul de plăți gestionat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
În unele materiale de presă s-a sugerat existența unei diferențe de aproximativ 1,5 milioane hectare între datele INS și suprafețele declarate la APIA, interpretată ca o zonă „neclară” sau „nejustificat subvenționată”.
Această concluzie este eronată, deoarece cele două seturi de date nu sunt comparabile: ele sunt colectate în scopuri diferite, pe metodologii distincte și nu se suprapun ca arie de cuprindere.
- Ce raportează APIA
APIA gestionează exclusiv suprafețele pentru care fermierii solicită subvenții, în baza regulilor stabilite la nivelul Politicii Agricole Comune. Sunt eligibile doar exploatațiile de minimum 1 ha și parcele de minimum:
- 0,3 ha pentru teren arabil sau pajiști permanente (pășuni, fânețe),
- 0,1 ha pentru culturi permanente (viță-de-vie, livezi).
Prin urmare, nu toate suprafețele agricole existente în România sunt declarate la APIA. Numeroase terenuri neutilizate, în afara exploatațiilor eligibile sau nedestinate solicitării de plăți nu intră în evidențele agenției.
În campania 2025:
- suprafața totală declarată la APIA este de aproximativ 9,8 milioane ha,
- din care circa 7,3 milioane ha reprezintă teren arabil solicitat la plată, restul fiind pajiști permanente, pășuni, fânețe, vii, livezi și alte categorii agricole definite de legislația UE.
- De ce există diferențe față de INS
INS utilizează o metodologie statistică diferită, conform standardelor internaționale FAO, care reflectă întreaga suprafață agricolă utilizată, nu doar suprafața pentru care se solicită plăți.
Aceste date includ terenuri care nu sunt eligibile, nu sunt declarate sau nu sunt lucrate de persoane ce depun cereri de sprijin.
Prin urmare, diferența semnalată în presă provine exclusiv din metodologiile distincte INS vs. APIA/PAC, nu din existența unor suprafețe „necontrolate” sau „nejustificat subvenționate”.
- Nu există nereguli privind suprafețele agricole subvenționate
MADR și APIA resping ferm orice interpretare care sugerează existența unor zone neclare sau nejustificate în acordarea plăților.
Toate suprafețele declarate la APIA sunt verificate și supuse controalelor prevăzute de legislația europeană și națională.
În ceea ce privește metodologia INS, aceasta este gestionată exclusiv de instituția respectivă. Pentru detalii suplimentare recomandăm consultarea directă a INS.
Putin mulțumește armatei sale în aceeași zi în care NATO avertizează asupra amenințării rusești
PoliticaUltimele stiri 12 decembrie 2025 0
Președintele rus a ținut un discurs emoționant în timpul unei ceremonii la Kremlin, unde a decorat soldați și ofițeri implicați în operațiunile din Ucraina. A exprimat „recunoștință profundă” față de armată pentru „apărarea suveranității rusești”, numindu-i „eroi ai neamului”. Aceasta vine pe fondul unor pierderi mari în Ucraina și a negocierilor tentative mediate de SUA (sub președintele Trump). Putin a reiterat că Rusia nu caută conflict cu NATO, dar este „gata de orice”, avertizând Europa să nu „testeze răbdarea noastră”.
În aceeași zi, la Berlin, noul secretar general NATO, Mark Rutte (fost premier olandez), a ținut un discurs alarmant, declarând că „Europa este deja în război” din cauza invaziei ruse în Ucraina (din 2022). El a cerut creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035, mai multe arme și trupe, și o mobilizare urgentă. Rutte a comparat situația cu Războiul Rece, spunând: „Putin construiește din nou un imperiu, plătind cu sângele propriului popor pentru mândria sa.” A avertizat că Rusia a devenit „mai obraznică, iresponsabilă și nemiloasă”, citând incidente recente precum drone rusești în spațiul aerian NATO (în Polonia, Lituania, Estonia etc.) și explozii suspecte pe căi ferate.
Discursul lui Rutte vine după amenințări nucleare emise de TV-ul de stat rus împotriva Marii Britanii (după moartea unui parașutist britanic în Ucraina, considerată „casus belli”). Kremlinul neagă intenții de a recrea URSS sau de a ataca NATO, numind astfel de acuzații „prostii”. Totuși, exerciții militare ruso-bieloruse recente (inclusiv cu arme nucleare tactice) au amplificat fricile.
Această coincidență – mulțumirile lui Putin către armată și avertismentul NATO – subliniază escaladarea tensiunilor, cu Europa chemată să se pregătească pentru un posibil conflict major.
Viitorul Arad vrea să termine anul pe podium. Cum arată etapa a 16-a din C7
SportSport Local 5 decembrie 2025 0
Liga a III-a, seria a șaptea, etapa a 16-a:
Viitorul Arad – Unirea DMO, vineri, ora 14
Cugir – Blaj, vineri, ora 14
Unirea Alba Iulia – Șugag, sâmbătă, ora 14
Pecica – Șag, sâmbătă, ora 14
Ghiroda – Sântana, sâmbătă, ora 14
Poli – Universitar Alba Iulia, sâmbătă, ora 14.
Clasament











