România a produs, în primele două luni din 2022, o cantitate de ţiţei de peste 481.600 de tone echivalent petrol (tep), cu 23.100 tep (4,6%) mai mică faţă de cea din perioada similară din 2021, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Importurile de ţiţei s-au ridicat, în perioada menţionată, la 1,272 milioane tep, fiind cu 3.500 tep (0,3%) mai mici faţă de cele din anul precedent.
Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru 2022 la 3,17 milioane tep (minus 2,3% faţă de 2021) şi în 2023 la 3,095 milioane tep (minus 2,3%). Importurile sunt preconizate la 7,25 milioane tep în 2022 (plus 6,4%) şi la 7,83 milioane tep în 2023 (plus 6,5%).
Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep).
Rezultatele modelării efectuate în anul 2016 indică înjumătăţirea producţiei interne de ţiţei, până la aproximativ 2 milioane de tone în 2030. Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, precum şi prin creşterea eficienţei consumului de combustibili fosili, se menţionează în proiect. AGERPRES
Read moreUnităţile procesatoare din România au colectat, în primele două luni din 2022, o cantitate de 164.242 tone de lapte de vacă, în scădere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, relevă datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform statisticii, în intervalul 1 ianuarie – 28 februarie 2022, scăderi ale producţiei au fost înregistrate la: smântână de consum cu 714 tone (-6,3%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 185 tone (-0,5%).
Pe de altă parte, producţia a crescut la unt cu 254 tone (+14,4%), brânzeturi cu 454 tone (+3,2%) şi lapte de consum cu 1.207 tone (+1,9%).
Totodată, cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 5.943 tone (+23,4%) în primele două luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În luna februarie 2022, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 1.963 tone (-2,4%).
INS menţionează că producţia a scăzut la smântână de consum cu 525 tone (-9,3%), lapte de consum cu 1745 tone (-5,4%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 203 tone (-1,1%).
În schimb, creşteri ale producţiei s-au înregistrat la următoarele produse lactate: unt cu 305 tone (+38,9%) şi brânzeturi cu 616 tone (+9,3%).
Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna februarie 2022 cu 1.395 tone (+10,2%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.
În luna februarie 2022 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 6.003 tone (-7,1%).
Producţia a scăzut la următoarele produse lactate: lapte de consum cu 2740 tone (-8,2%), smântână de consum cu 332 tone (-6,1%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 591 tone (-3,1%).
Pe de altă parte, producţia a crescut în luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022 la unt cu 167 tone (+18,1%) şi brânzeturi cu 57 tone (+0,8%).
În schimb, cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna februarie 2022 faţă de luna precedentă cu 1.312 tone (-8,0%). AGERPRES
Read moreAlertă ANSVSA: Banane cu pesticide vândute de Kaufland, înghețată Twix și Bounty cu substanță cancerigenă
EconomieNationalUltimele stiri 25 martie 2022 0
Un lanț de magazine a retras de la vânzare un lot de banane din cauza reziduurilor de pesticide. Un alt magazin a retras de pe rafturi două feluri de înghețată, din cauza prezenței oxidului de etilenă.
„Vă informăm ca urmare a depășirii valorilor admise de reziduuri de pesticide (CLORPIRIFOS) Yellow Fresh Fruits SRL a inițiat retragerea de la comercializare și rechemarea de la clienți a articolului menționat mai jos. Motivul rechemării: depășire a valorilor admise de reziduuri de pesticide (CLORPIRIFOS)”, informează ANSVSA.
Este vorba despre banane din Ecuador, lot 1101.
Produsele au fost vândute din 13 până pe 17 martie.
„Se recomandă persoanelor care dețin produse din lotul descris mai sus, comercializate în perioada 13.03.2022 – 17.03.2022, să nu le consume, ci să le distrugă sau să le returneze în magazinele Kaufland până pe data de 01.04.2022, urmând să le fie restituită contravaloarea lor (în baza bonului fiscal)”, arată aceeași sursă.
De asemenea, Mars a rechemat voluntar din România produsele de înghețată Twix și Bounty, din cauza prezenței oxidului de etilenă într-un ingredient produs de unul dintre furnizori, la niveluri mai mari decât cele permise de legislația UE.
Anunțul vizează loturile 022E1DOE01, 022F2DOE01 și 022F3DOE01 din înghețata Twix și loturile 025C1DOE02, 025D1DOE02, 025E1DOE02 și 025E3DOE02 din înghețata Bounty.
Cei care vor rambursarea banilor trebuie să trimită poza ambalajului fiecărui produs, împreună cu numele și prenumele, numărul de telefon, adresa de e-mail și adresa poștală pe adresa companiei. stiripesurse.ro
Read moreNorofert (NRF), conglomerat agroalimentar ce acoperă întreg lanțul de producție agricolă, de la producție vegetală până vânzarea și distribuția de inputuri ecologice, sărbătorește astăzi, 3 martie, doi ani de la listarea pe piața AeRO a Bursei de Valori București. De la debutul la Bursă, investitorii din piața de capital au realizat peste 58.000 de tranzacții cu 8,2 milioane de acțiuni NRF, în valoare de 119 milioane de lei. Capitalizarea companiei este de 127 milioane lei, o creștere de cinci ori față de momentul listării.
Radu Hanga, Președintele Bursei de Valori București: „Listarea unei companii și ulterior aniversările pe care le marchează în calitate de companie publică sunt momente importante. Acum doi ani Norofert debuta la Bursă într-o perioadă plină de incertitudini, martie 2020 fiind și luna în care au apărut primele semne ale pandemiei de COVID-19 în România. Nici acum, la doi ani distanță, contextul regional și internațional nu este mai calm. Bursa de Valori București a demonstrat însă stabilitate în toată această perioadă și ne bucurăm să construim, alături de toți partenerii noștri, inclusiv companiile listate, o piață de capital eficientă și solidă”.
Vlad Popescu, CEO și Președinte Norofert: „În urmă cu doi ani Norofert a fost prima companie antreprenorială din agricultura românească care a venit la bursă și a setat un trend pentru acest domeniu. Pe perioada celor doi ani am continuat procesul de dezvoltare al companiei, prin realizarea de investiții în lansarea de noi produse dedicate agriculturii ecologice, achiziționarea fermei din Zimnicea, unde deja am efectuat primele lucrări de însămânțare conversie ecologică 2 la finalul anului 2021 pentru grâu, orz și rapiță, am pregătit intrarea noastră pe piața din SUA și am intensificat activitatea de cercetare printr-un parteneriat cu USAMV – Facultatea de Biotehnologie. Totodată, devenind o companie publică am înțeles cât este de important să avem o echipă de conducere profesionistă. Prin urmare, am restructurat departamentul financiar prin aducerea unui CFO cu experiență și rezultatele au început deja să se vadă – în 2021, gradul de încasare a ajuns la 99,4%. Cu toate acestea, în ceea ce privește ziua de astăzi, cred că orice discuție despre afaceri și reușite nu prea își are rostul având în vedere ce se întâmplă aproape de granițele noastre. Sper ca situația să se detensioneze cât mai rapid și să putem reveni la normalitatea pe care se pare că nu am apreciat-o îndeajuns de mult în ultimii ani”.
Read morePandemia de coronavirus care a pus pauza, anul trecut, pentru 3 luni in intreaga lume are un impact foarte puternic la nivel economic mondial, iar acest lucru se poate observa si in evolutia cursului valutar BNR. Moneda euro, principala moneda de schimb din Romania, a inregistrata o usoara fluctuatie, mentinandu-se totusi la nivelul de peste 4,9 lei. In ceea ce priveste evolutia acestei monede in viitor, se estimeaza ca va inregistra o crestere constanta.
Cu toate acestea, PIB-ul Romaniei a inregistrat o evolutie pozitiva in prima jumatate a anului 2021, conform unui raport realizat de BRD cu privire la viitorul economiei nationale. Astfel ca acesta a revenit la nivelul de dinainte de Covid, semn ca economia romaneasca a avut o rezistenta mai mare decat alte state ale Uniunii Europene.
Evolutia pietei valutare din Romania
Dupa estimarile Comisiei Nationale de Prognoza, cursul mediu pentru euro in anul 2021 se va situa in jurul valorii de 4,92 lei, insa aceasta institutie apreciaza ca moneda europeana va inregistra un trend ascendent in urmatorii ani, aceasta depasind pragul de 5 lei in anul 2023.
In ceea ce priveste cursul valutar euro si dolar dat de BNR, analistii financiari din Romania tind sa creada ca fluctuatiile acestuia va fi influentat de cateva „elemente cheie: evolutia pandemiei, gradul si rezilienta presiunilor inflationiste, capacitatea guvernului de a reduce deficitele gemene, conditiile externe”.
Astfel ca, daca la inceputul lunii august, cursul lirei sterline era la o medie de 5,80 lei si cel al dolarului la 4,19 lei, pana la jumatatea lunii, cele doua monede s-au depreciat in favoarea leului, ajungand la 5,77 lei lira sterlina si 4,16 lei dolarul.
Prin urmare, estimarile in ceea ce priveste evolutia leului pe termen lung sunt pozitive, bazate pe consolidarea fiscala si cresterea investitiilor. Totusi, aceste estimari variaza in functie de riscurile si incertitudinile care planeaza asupra economiei mondiale, deprecierea leului realizandu-se in acest caz in mod controlat.
Evolutia pietei valutare in lume
La nivel mondial, valoarea euro a scazut, la inceputul lunii august, la nivelul de 1,17 dolari, tendinta inregistrata si de moneda americana incepand cu jumatatea lunii, din cauza impactului pe care l-a avut valul patru al pandemiei, conform indicelui de incredere calculat de Universitatea din Michigan.
In ceea ce priveste evolutia monedei elvetiene, aceasta s-a situat la nivelul de 1,08 franci/euro la inceput de august, pana la jumatatea acestei luni cotatiile scazand la 1,075 franci/euro.
In aceste conditii, intalnirea dintre marile banci mondiale, care va avea loc la sfarsitul lunii august, la Jackson Hole, Wyoming, este asteptata cu nerabdare de catre investitori pentru a afla care sunt masurile de stimulare pentru economia SUA, care vor fi anuntate de Jerome Powell, presedintele Rezervei Federale.
De asemenea, analistii financiari de la Cur Bnr sustin ca BNR se pregateste sa majoreze dobanda de politica monetara, lucru observat datorita atragerii depozitelor cu scadenta la o saptamana, de la bancile comerciale. Astfel ca este asteptata ca majorarea dobanzii sa aiba loc fie in ultimul trimestru din 2021, fie in primul trimestru din 2022, in functie de nivelul inflatiei.
Read moreAnunț APIA pentru primirea cererilor unice de plată
EconomieUltimele stiri 18 februarie 2022 0
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demarează de astăzi, 15 februarie, Campania de informare a fermierilor cu privire la primirea Cererilor Unice de Plată în anului 2022, sub sloganul:
“ALĂTURI DE FERMIERI PENTRU O AGRICULTURĂ PERFORMANTĂ!
Depune la APIA Cererea Unică de Plată în perioada 01 Martie – 16 Mai 2022!”
Fermierii vor putea depune în perioada 01 martie – 16 mai 2022, Cererea Unică de Plată prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie), fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA, ținând cont de condițiile impuse de pandemia Covid 19.
Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.
Fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.
Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.
Adeverințele emise pentru schemele din sectorul zootehnic de către asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei/oficiul pentru zootehnie judeţean, pot fi transmise electronic prin platforma pusă la dispoziție de către APIA, cu informarea fermierului.
De asemenea, fermierii care deţin animale în exploataţie au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate/corectate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (la medicul veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului APIA în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.
Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.
Fermierii care sunt deja beneficiari APIA își vor actualiza la completarea Cererii doar datele ce au suferit modificări față de anul anterior. În acest fel, se reduce timpul de completare a cererii, iar probabilitatea de a introduce date greşite este mai mică.
Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.
ATENŢIE!!! Începând cu anul 2022 fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să se anunțe (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că se dorește să se semneze electronic. Semnătura electronică trebuie aplicată pe cererea unică de plată descărcată din aplicația IPA-Online la data depunerii. Angajamentele și declarațiile, parte a cererii unice de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată.
Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată infomațiile înscrise și documentația depusă!
INFORMAȚII SUPLIMENTARE
Reamintim că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:
– schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,
– măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),
– ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.
Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2022, are obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).
Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.
Read moreVânzările de autoturisme Dacia în Europa au înregistrat în ianuarie un avans de 16,4%, iar cota de piaţă a producătorului de automobile a urcat la 4,7%, de la 3,8% în perioada similară din 2021, conform statisticilor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) publicate joi.
Datele statistice sunt valabile pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Marea Britanie şi ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.
Un număr de 31.953 autoturisme Dacia au fost înmatriculate luna trecută în Europa, comparativ cu 27.450 în ianuarie 2021.
Grupul francez Renault şi Stellantis (producătorul auto printre ale cărui branduri se află Peugeot, Citroen, Opel, Fiat, Jeep, Chrysler şi Alfa Romeo) au raportat în ianuarie scăderi ale vânzărilor de 3,5% şi, respectiv, 15,1%, în timp ce grupurile germane Volkswagen şi Mercedes-Benz au înregistrat un declin de 7% şi, respectiv 13,8%. Livrările Ford au scăzut luna trecută cu 18,6%.
Vânzările de autoturisme Dacia au înregistrat un avans de 1,3% în Europa anul trecut, iar cota de piaţă a producătorului de automobile a urcat la 3,5%, de la 3,4% în 2020. Înmatriculările de autoturisme Dacia în Europa s-au situat anul trecut la 410.788 de unităţi, în creştere uşoară faţă de 2020 (405.484 vehicule).
În 2021, grupul francez Renault a înregistrat o scădere a vânzărilor de 10,9%, compania americană Ford a avut un declin de 19,2%, în timp ce grupurile germane Volkswagen AG şi Daimler AG au raportat un recul de 3,7% şi, respectiv, 11%.
Declinul din 2021 vine pe fondul deficitului global de semiconductori şi al perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, precizează ACEA.
Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană. AGERPRES
Read more









