Unităţile procesatoare din România au colectat, în primele două luni din 2022, o cantitate de 164.242 tone de lapte de vacă, în scădere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, relevă datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii, în intervalul 1 ianuarie – 28 februarie 2022, scăderi ale producţiei au fost înregistrate la: smântână de consum cu 714 tone (-6,3%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 185 tone (-0,5%).

Pe de altă parte, producţia a crescut la unt cu 254 tone (+14,4%), brânzeturi cu 454 tone (+3,2%) şi lapte de consum cu 1.207 tone (+1,9%).

Totodată, cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 5.943 tone (+23,4%) în primele două luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În luna februarie 2022, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 1.963 tone (-2,4%).

INS menţionează că producţia a scăzut la smântână de consum cu 525 tone (-9,3%), lapte de consum cu 1745 tone (-5,4%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 203 tone (-1,1%).

În schimb, creşteri ale producţiei s-au înregistrat la următoarele produse lactate: unt cu 305 tone (+38,9%) şi brânzeturi cu 616 tone (+9,3%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna februarie 2022 cu 1.395 tone (+10,2%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

În luna februarie 2022 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 6.003 tone (-7,1%).

Producţia a scăzut la următoarele produse lactate: lapte de consum cu 2740 tone (-8,2%), smântână de consum cu 332 tone (-6,1%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 591 tone (-3,1%).

Pe de altă parte, producţia a crescut în luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022 la unt cu 167 tone (+18,1%) şi brânzeturi cu 57 tone (+0,8%).

În schimb, cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna februarie 2022 faţă de luna precedentă cu 1.312 tone (-8,0%). AGERPRES

Norofert (NRF), conglomerat agroalimentar ce acoperă întreg lanțul de producție agricolă, de la producție vegetală până vânzarea și distribuția de inputuri ecologice, sărbătorește astăzi, 3 martie, doi ani de la listarea pe piața AeRO a Bursei de Valori București. De la debutul la Bursă, investitorii din piața de capital au realizat peste 58.000 de tranzacții cu 8,2 milioane de acțiuni NRF, în valoare de 119 milioane de lei. Capitalizarea companiei este de 127 milioane lei, o creștere de cinci ori față de momentul listării.

Radu Hanga, Președintele Bursei de Valori București:  „Listarea unei companii și ulterior aniversările pe care le marchează în calitate de companie publică sunt momente importante. Acum doi ani Norofert debuta la Bursă într-o perioadă plină de incertitudini, martie 2020 fiind și luna în care au apărut primele semne ale pandemiei de COVID-19 în România. Nici acum, la doi ani distanță, contextul regional și internațional nu este mai calm. Bursa de Valori București a demonstrat însă stabilitate în toată această perioadă și ne bucurăm să construim, alături de toți partenerii noștri, inclusiv companiile listate, o piață de capital eficientă și solidă”.

Vlad Popescu, CEO și Președinte Norofert: „În urmă cu doi ani Norofert a fost prima companie antreprenorială din agricultura românească care a venit la bursă și a setat un trend pentru acest domeniu. Pe perioada celor doi ani am continuat procesul de dezvoltare al companiei, prin realizarea de investiții în lansarea de noi produse dedicate agriculturii ecologice, achiziționarea fermei din Zimnicea, unde deja am efectuat primele lucrări de însămânțare conversie ecologică 2 la finalul anului 2021 pentru grâu, orz și rapiță, am pregătit intrarea noastră pe piața din SUA și am intensificat activitatea de cercetare printr-un parteneriat cu USAMV – Facultatea de Biotehnologie. Totodată, devenind o companie publică am înțeles cât este de important să avem o echipă de conducere profesionistă. Prin urmare, am restructurat departamentul financiar prin aducerea unui CFO cu experiență și rezultatele au început deja să se vadă – în 2021, gradul de încasare a ajuns la 99,4%. Cu toate acestea, în ceea ce privește ziua de astăzi, cred că orice discuție despre afaceri și reușite nu prea își are rostul având în vedere ce se  întâmplă aproape de granițele noastre.  Sper ca situația să se detensioneze cât mai rapid și să putem reveni la normalitatea pe care se pare că nu am apreciat-o îndeajuns de mult în ultimii ani”.

Pandemia de coronavirus care a pus pauza, anul trecut, pentru 3 luni in intreaga lume are un impact foarte puternic la nivel economic mondial, iar acest lucru se poate observa si in evolutia cursului valutar BNR. Moneda euro, principala moneda de schimb din Romania, a inregistrata o usoara fluctuatie, mentinandu-se totusi la nivelul de peste 4,9 lei. In ceea ce priveste evolutia acestei monede in viitor, se estimeaza ca va inregistra o crestere constanta.

Cu toate acestea, PIB-ul Romaniei a inregistrat o evolutie pozitiva in prima jumatate a anului 2021, conform unui raport realizat de BRD cu privire la viitorul economiei nationale. Astfel ca acesta a revenit la nivelul de dinainte de Covid, semn ca economia romaneasca a avut o rezistenta mai mare decat alte state ale Uniunii Europene.

Evolutia pietei valutare din Romania

Dupa estimarile Comisiei Nationale de Prognoza, cursul mediu pentru euro in anul 2021 se va situa in jurul valorii de 4,92 lei, insa aceasta institutie apreciaza ca moneda europeana va inregistra un trend ascendent in urmatorii ani, aceasta depasind pragul de 5 lei in anul 2023.

In ceea ce priveste cursul valutar euro si dolar dat de BNR, analistii financiari din Romania tind sa creada ca fluctuatiile acestuia va fi influentat de cateva „elemente cheie: evolutia pandemiei, gradul si rezilienta presiunilor inflationiste, capacitatea guvernului de a reduce deficitele gemene, conditiile externe”.

Astfel ca, daca la inceputul lunii august, cursul lirei sterline era la o medie de 5,80 lei si cel al dolarului la 4,19 lei, pana la jumatatea lunii, cele doua monede s-au depreciat in favoarea leului, ajungand la 5,77 lei lira sterlina si 4,16 lei dolarul.

Prin urmare, estimarile in ceea ce priveste evolutia leului pe termen lung sunt pozitive, bazate pe consolidarea fiscala si cresterea investitiilor. Totusi, aceste estimari variaza in functie de riscurile si incertitudinile care planeaza asupra economiei mondiale, deprecierea leului realizandu-se in acest caz in mod controlat.

Evolutia pietei valutare in lume

La nivel mondial, valoarea euro a scazut, la inceputul lunii august, la nivelul de 1,17 dolari, tendinta inregistrata si de moneda americana incepand cu jumatatea lunii, din cauza impactului pe care l-a avut valul patru al pandemiei, conform indicelui de incredere calculat de Universitatea din Michigan.

In ceea ce priveste evolutia monedei elvetiene, aceasta s-a situat la nivelul de 1,08 franci/euro la inceput de august, pana la jumatatea acestei luni cotatiile scazand la 1,075 franci/euro.

In aceste conditii, intalnirea dintre marile banci mondiale, care va avea loc la sfarsitul lunii august, la Jackson Hole, Wyoming, este asteptata cu nerabdare de catre investitori pentru a afla care sunt masurile de stimulare pentru economia SUA, care vor fi anuntate de Jerome Powell, presedintele Rezervei Federale.

De asemenea, analistii financiari de la Cur Bnr sustin ca BNR se pregateste sa majoreze dobanda de politica monetara, lucru observat datorita atragerii depozitelor cu scadenta la o saptamana, de la bancile comerciale. Astfel ca este asteptata ca majorarea dobanzii sa aiba loc fie in ultimul trimestru din 2021, fie in primul trimestru din 2022, in functie de nivelul inflatiei.

Vânzările de autoturisme Dacia în Europa au înregistrat în ianuarie un avans de 16,4%, iar cota de piaţă a producătorului de automobile a urcat la 4,7%, de la 3,8% în perioada similară din 2021, conform statisticilor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) publicate joi.

Datele statistice sunt valabile pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Marea Britanie şi ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Un număr de 31.953 autoturisme Dacia au fost înmatriculate luna trecută în Europa, comparativ cu 27.450 în ianuarie 2021.

Grupul francez Renault şi Stellantis (producătorul auto printre ale cărui branduri se află Peugeot, Citroen, Opel, Fiat, Jeep, Chrysler şi Alfa Romeo) au raportat în ianuarie scăderi ale vânzărilor de 3,5% şi, respectiv, 15,1%, în timp ce grupurile germane Volkswagen şi Mercedes-Benz au înregistrat un declin de 7% şi, respectiv 13,8%. Livrările Ford au scăzut luna trecută cu 18,6%.

Vânzările de autoturisme Dacia au înregistrat un avans de 1,3% în Europa anul trecut, iar cota de piaţă a producătorului de automobile a urcat la 3,5%, de la 3,4% în 2020. Înmatriculările de autoturisme Dacia în Europa s-au situat anul trecut la 410.788 de unităţi, în creştere uşoară faţă de 2020 (405.484 vehicule).

În 2021, grupul francez Renault a înregistrat o scădere a vânzărilor de 10,9%, compania americană Ford a avut un declin de 19,2%, în timp ce grupurile germane Volkswagen AG şi Daimler AG au raportat un recul de 3,7% şi, respectiv, 11%.

Declinul din 2021 vine pe fondul deficitului global de semiconductori şi al perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, precizează ACEA.

Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană. AGERPRES

Anul 2021 a fost cel mai eficient din cei șase ani de activitate ai Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). 9 din 10 negocieri între consumatori și bănci s-au încheiat cu împăcarea părților și cu acceptarea soluțiilor propuse de conciliatorii CSALB. Totodată, rata de respingere a cererilor de către bănci a scăzut la cel mai mic nivel: 17% raportat la întregul sistem bancar. Practic, mai mult de opt din zece cereri care au avut solicitări negociabile (diminuarea costurilor creditelor, de exemplu) și-au găsit rezolvarea în cadrul Centrului. În plus, anul 2021 a adus cele mai mari beneficii obținute în urma negocierilor: 1,94 milioane Euro, cu 45% mai mari decât în anul precedent. Valoarea totală a beneficiilor s-a apropiat de 6 milioane de euro pentru perioada 2016-2021.

Anul 2022 a început cu un nou record al cererilor acceptate spre negociere de către bănci: în săptămâna 17-21 ianuarie 2022 CSALB a înregistrat 30 de dosare (cereri acceptate spre negociere), de trei ori mai multe decât într-o săptămână obișnuită.

Cereri și împăcări mai multe în 2021

Anul 2021 aduce un nou record în privința cererilor înregistrate de CSALB (din cele 2.525 de cereri, 1.551 au fost adresate băncilor și 974 adresate IFN-urilor). Anii 2020-2021 afectați de criza sanitară au generat peste 5.000 de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile, iar în cei șase ani de activitate CSALB a primit peste 9.100 de solicitări.

Anul 2021 a înregistrat cel mai mare procent de negocieri încheiate cu împăcarea părților din totalul concilierilor: 89%. Doar în 55 de negocieri, una dintre părți sau ambele nu au acceptat soluțiile propuse de conciliatori. Anul 2019, ultimul dinaintea crizei sanitare, deși a avut cel mai mare număr de cereri acceptate spre negociere, s-a încheiat cu o pondere de eșuare a negocierilor de 22% .

Din păcate, nu toate cererile pot face obiectul unei negocieri. De exemplu, solicitările de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit nu pot forma obiectul unei negocieri, chiar dacă și numărul acestora a crescut: în 2021, CSALB a primit în raport cu băncile 350 de cereri de radiere a înregistrărilor din Biroul de Credit (23% din totalul cererilor adresate lor), iar în raport cu IFN-urile s-au primit 823 de cereri de radiere (85% din totalul cererilor adresate lor). Recomandăm în continuare consumatorilor ca pentru radierea înregistrărilor din Biroul de Credit să se adreseze direct băncilor/IFN-urilor.

Mai puține cereri respinse de bănci, beneficii mai mari

Față de anul 2020, în 2021 s-a redus ponderea dosarelor cu valori mici (sub 1.000 de Euro) și a crescut ponderea beneficiilor cu valori medii. Astfel, 45% din negocieri au avut beneficii între 1.001 și 5.000 de euro, iar 11% dintre negocieri au avut beneficii mai mari de 10.000 de Euro.

Valoarea beneficiilor obținute din negocierile consumatori-bănci/IFN în 2021 a fost de aproape 2 milioane de Euro, cea mai mare din cei șase ani de activitate ai CSALB. În condițiile creșterii procentului de negocieri încheiate cu împăcarea părților și a valorii totale a beneficiilor, valoarea medie a beneficiilor a fost cu 70% mai mare decât în 2019: 4.300 de Euro, față de 2.530 de Euro.

Cererile respinse de bănci din motive nejustificate au ajuns la cel mai mic nivel de la înființarea CSALB: 17%, însă unele bănci au procentul de clasare sub 10% ori chiar sub 5%. La începutul anului 2021, CSALB a recomandat băncilor și IFN-urilor ca procentul de respingere a cererilor justificate să nu depășească 20 de procente din totalul solicitărilor primite. În plus, au fost recomandate băncilor atât o reanalizare a cererilor clasate, cât și a cazurilor de executare silită sau a dosarelor ajunse în instanță.

Rezultatele nu sunt la fel de bune în rândul IFN-urilor. Deși în 2021 consumatorii au trimis către IFN-uri aproape de două ori mai multe cereri decât în 2020, doar 6 dintre ele au fost acceptate pentru negociere. Partea bună este că alte 120 de cereri au fost soluționate direct de către părți (fără parcurgerea procesului de conciliere), de două ori mai multe decât în 2020. În ultimii trei ani, în cadrul CSALB, IFN-urile au avut doar 10 negocieri încheiate prin împăcarea părților. În același interval de timp, părțile s-au împăcat direct în peste 200 de cazuri.

„Rezultatele anului 2021 arată, fără echivoc, faptul că atunci când consumatorii formulează cereri justificate și le argumentează cu documente, băncile nu rămân deloc indiferente la solicitările lor de sprijin.

Pentru anul 2022 considerăm că miza principală va fi ca băncile să devină proactive. Dacă până acum băncile au răspuns la cererile consumatorilor de intrare în negociere, ne-am dori să vedem din partea băncilor că inițiază chiar ele un dialog cu consumatorii nemulțumiți sau care au probleme în plata ratelor, pentru rezolvarea acestor diferende prin intermediul concilierii. De exemplu, acolo unde există un proces pe rol, mai ales în faza de fond sau acolo unde zilele de întârziere în plata ratelor sunt un semn evident că va fi depășit termenul de 90 de zile (după care se declanșează procedurile de executare silită), băncile pot prelua inițiativa și pot invita consumatorii să accepte procedura de conciliere. Acest demers ar putea fi susținut și de instanțe. De exemplu, judecătorii ar putea recomanda părților să încerce mai întâi soluționarea amiabilă în cadrul CSALB, așa cum am întâlnit cazuri în practica europeană, dar și în România. Rezultatul ar fi o degrevare a instanțelor de procese costisitoare pentru ambele părți implicate. În plus, aceste procese durează ani de zile, iar în final sentința este avantajoasă doar unei singure părți, nu ambelor așa cum se întâmplă după o negociere.

Pentru IFN-uri recomandarea noastră se păstrează și în 2022: să accepte mai multe cereri de negociere sau să rezolve cât mai multe nemulțumiri în mod direct, cu consumatorii.

Nu în cele din urmă, consumatorilor le recomandăm să își formuleze cererile clar, succint și să le însoțească de documente justificative. Apoi, consumatorii trebuie să își verifice în mod repetat datele de contact puse la dispoziția CSALB, deoarece ne întâlnim și cu situații în care banca își dă acordul pentru intrarea în negociere, dar consumatorul nu mai este de găsit pe adresa de e-mail sau la numărul de telefon furnizate Centrului.

Și, așa cum am spus și cu alte ocazii, consumatorii care vor să trimită cereri de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit se pot adresa direct băncilor sau IFN-urilor, din moment ce aceste cereri nu pot face obiectul unei negocieri. În plus, constatăm că multe dintre cererile de radiere sunt depuse de firme care promit (în schimbul unor sume de bani) această operațiune. Aceste firme folosesc în numele consumatorilor cereri standardizate, adrese de email și date de contact care se dovedesc a fi, de multe ori, nevalide”, spune Alexandru Păunescu, membru în Colegiul de Coordonare al CSALB.