ANAF desfășoară o amplă campanie de informare a contribuabililor cu privire la măsurile fiscale a căror aplicabilitate a fost prelungită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. În acest sens, ANAF trimite scrisori către contribuabilii care înregistrează obligații fiscale restante, pentru a le fi prezentate facilitățile fiscale, precum și condițiile de îndeplinit pentru accesarea acestora.

Până acum, cea mai accesată facilitate fiscală a fost eșalonarea la plată în formă simplificată, contribuabilii depunând peste 31.000 de cereri. Pentru acordarea eșalonării la plată în formă simplificată și a anulării obligațiilor de plată accesorii, cererile pot fi depuse până la data de 31 martie 2021, inclusiv.

Precizăm că înființarea măsurilor de executare silită, inclusiv cea prin poprire bancară, se efectuează după realizarea operațiunilor de distribuire a sumelor încasate și de stingere a obligațiilor fiscale.

Astfel, în această perioadă, respectiv de la data încetării măsurilor fiscale (28 decembrie 2020) până în prezent, organele fiscale au efectuat în evidențele fiscale operațiunile anterior menționate.

În ceea ce privește reluarea măsurilor de executare silită prin poprire bancară, pentru adresele de înființare comunicate de către organele fiscale înainte de intrarea în vigoare a prevederilor art. VII alin.(3) teza a doua din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, cu modificările ulterioare, precizăm că acestea au fost continuate de către instituțiile de credit, prin efectul legii, nefiind necesară transmiterea unor adrese din partea organelor fiscale.

În această perioadă dificilă, obligațiile fiscale declarate în perioada martie – noiembrie 2020 s-au încasat în procent de 91,1%!

Pentru detalii referitoare la facilitățile fiscale, contribuabilii pot consulta materialele informative publicate pe site-ul instituțional la acest link: Facilitati fiscale

Românii vor fi precauţi cu bugetele lor anul acesta, dar îşi vor îngădui bucuriile negate anul trecut, precum călătoriile, se arată într-o cercetare de piaţă derulată de Wisemetry Research, remisă, luni, AGERPRES.

Studiul desfăşurat în perioada 30 octombrie – 4 noiembrie 2020 a avut ca scop informarea publicului cu privire la provocările apărute în contextul restricţiilor de mobilitate impuse ca măsură de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2. Studiul a abordat subiecte precum organizarea telemuncii, îngrijirea şi educaţia copiilor şi dezechilibrul de gen în munca domestică, mecanisme adoptate de oameni pentru a face faţă izolării, obiceiuri pe care oamenii doresc să le adopte sau păstreze în următoarele 12 luni.

A rezultat astfel că 2021 va fi anul în care oamenii vor echilibra nevoia de securitate materială, declinată prin intenţia de economisire, creşterea veniturilor prin obţinerea unei poziţii mai bine plătite la locul de muncă sau căutarea unui job secundar, cu dorinţa de a spori confortul şi relaxarea prin îmbunătăţiri în locuinţă şi concedii binemeritate.

Întrebaţi ce anume plănuiesc să facă în anul 2021, cei mai mulţi respondenţi, 42%, au spus că au de gând să pună de-o parte mai mulţi bani în următoarele 12 luni. O treime dintre cei intervievaţi îşi doresc să aducă îmbunătăţiri în casă, iar 28% spun că vor să meargă într-o vacanţă sau excursie deosebită, semn că oamenii au simţit lipsa călătoriilor în anul ce tocmai s-a încheiat. În plus, unul din patru respondenţi are de gând să-şi suplimenteze veniturile prin găsirea unui job secundar sau activarea altor surse de venit.

Dorinţa de siguranţă materială şi un comportament orientat spre economisire sunt atitudini fireşti atunci când oamenii se confruntă cu ameninţări externe, fie că este vorba de o criză financiară, fie de una de sănătate.

Printre planurile pentru noul an se numără şi lichidarea unui credit – 21% dintre respondenţi, participarea la cursuri de dezvoltare personală sau profesională – 20%, schimbarea locului de muncă – 18% şi o schimbare majoră în carieră – 17%.

În următoarele 12 luni, cei mai mulţi respondenţi vor investi în concedii deosebite, echipament electronic şi produse pentru locuinţă.

Când vine vorba de investiţii pe care oamenii au de gând să le facă în 2021, 32% dintre respondenţi sunt convinşi că în următoarele 12 luni urmează să meargă într-o vacanţă sau un sejur. Cum anul 2020 a stat sub semnul restricţiilor de mobilitate, este de aşteptat ca în viitorul apropiat, odată ce călătoriile vor redeveni sigure, oamenii să-şi dorească să exploreze noi destinaţii, poate chiar ţări deosebite, şi să se aventureze dincolo de clasicele obiective turistice.

Un sfert dintre respondenţi sunt siguri că în următorul an vor investi în echipament electronic/ IT&C. Dispozitivele electronice au devenit bunuri esenţiale în anul 2020, atât în derularea activităţilor profesionale/ ce ţin de locul de muncă, şcoala/ învăţământul de la distanţă, precum şi pentru divertisment şi a comunica/ păstra legătura cu persoanele dragi.

Nu este neglijabilă nici proporţia celor care urmează să investească în renovarea locuinţei (23%) şi în mobilier nou (22%). În anul 2020 oamenii s-au aflat în situaţia de a redefini noţiunea de locuinţă – aceasta a căpătat noi înţelesuri şi a preluat funcţii noi – loc de muncă, şcoală, spaţiu de socializare. În acest context a apărut inevitabil şi necesitatea armonizării spaţiului locuibil la noile nevoi. Fără îndoială, şi aşteptările oamenilor cu privire la locuinţa ideală au suferit schimbări.

Există de asemenea interes şi pentru cumpărarea de bunuri imobiliare – a unei locuinţe sau a unui teren. (agerpres)

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât luni la 2,01% pe an, de la 2,03% pe an cât a fost joi, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La debutul anului 2019, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 3,19%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 2,9%, de la 2,10%, cât era joi, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 2,12% pe an, de la 2,13% în şedinţa anterioară.

Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 1,88% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2020, în scădere faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,17%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare. AGERPRES

Uniunea Europeană a decis să profite de opţiunea de care dispune pentru a cumpăra o cantitate suplimentară de 100 de milioane de doze din vaccinul împotriva coronavirusului dezvoltat de Pfizer şi BioNTech, aceasta după ce în luna iulie a refuzat o ofertă pentru un acord mult mai mare, au declarat pentru Reuters mai mulţi oficiali european.

Acest plan vine după ce alte vaccinuri comandate de UE au întâmpinat întârzieri cu prilejul testelor clinice, ceea ce a obligat blocul comunitar şi alte state bogate să se bazeze pentru moment pe vaccinurile oferite de un număr mai mic de producători decât estimau iniţial.

Vaccinul împotriva coronavirusului dezvoltat de Pfizer şi BioNTech, primul care a fost aprobat de agenţiile occidentale de reglementare din domeniul medicamentelor, a început să fie introdus în marea Britanie şi SUA şi, săptămâna următoare, ar urma să fie aprobat pentru a fi utilizat în UE.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat joi pentru Reuters că executivul comunitar a decis joi să îşi exercite opţiunea şi să cumpere până la 100 de milioane de doze suplimentare, în conformitate cu acordul convenit cu Pfizer şi BioNTech. Comisia Europeană a comandat deja 200 de milioane de doze de vaccin, în cadrul acestui contract.

„Vrem să fi siguri că vom obţine mai multe doze pentru că cererea este mare”, a spus purtătorul de cuvânt.

Potrivit unor informaţii publicate anterior de Reuters, blocul comunitar a acceptat să plătească 15,50 euro pentru fiecare doză de vaccin contra COVID-19 dezvoltat de grupul american Pfizer şi compania germană BioNTech. Aceasta ar însemna un preţ total de până la 3,1 miliarde euro (3,7 miliarde dolari) pentru 200 de milioane de doze, preţ care ar urma să crească la 4,65 miliarde euro dacă ar fi achiziţionate alte 100 milioane de doze de vaccin.

Discuţiile cu privire la noi comenzi pentru mai multe vaccinuri Pfizer, încă înainte ca primele doze să fie livrate, scot în evidenţă presiunile care UE este supusă pentru a-şi asigura noi livrări şi a răspunde la o pandemie care a ucis deja 470.000 de europeni şi se agravează.

Comparativ, negociatorii europeni aveau o atitudine mult mai relaxată în vară, când pandemia părea să fie depăşită iar blocul comunitar semna acorduri de aprovizionare cu mai mulţi producători de vaccinuri. Potrivit unui document intern consultat de Reuters, la o reuniune a ambasadorilor UE care a avut loc în luna iulie, un oficial al Comisiei le-a spus ambasadorilor că UE a refuzat o ofertă de 500 de milioane de doze de vaccin Pfizer şi BioNTech, pentru că preţul a fost considerat mult prea mare.

Cu o populaţie de 450 milioane de locuitori, blocul comunitar se bazează în prezent numai pe cele 200 de milioane de doze de vaccin Pfizer pe care le-a comandat deja pentru primele sale campanii de vaccinare, care ar urma să înceapă în jurul Crăciunului.

În luna ianaurie 2021, UE ar urma să aprobe şi vaccinul dezvoltat de Moderna, pentru care are o comandă iniţială de 80 de milioane de doze cu o opţiune pentru alte 80 de milioane. Purtătorul de cuvânt al UE citat de Reuters susţine că în cursul acestei săptămâni executivul comunitar îşi va exercita şi această opţiune.

În total, UE a semnat acorduri pentru 1,3 miliarde doze de vaccin cu companiile Pfizer/BioNTech, Moderna, Johnson & Johnson, AstraZeneca/Oxford, Sanofi/GSK şi CureVac, beneficiind şi de opţiuni pentru a achiziţiona alte 660 milioane de doze. Însă testele clinice pentru vaccinurile dezvoltate de AstraZeneca şi Sanofi au întâmpinat întârzieri, iar vaccinul dezvoltat de CureVac nu a ajuns încă în etapa testelor. AGERPRES

Ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor înregistrate de CFR Călători anul trecut o au cheltuielile cu personalul, în timp ce în cazul operatorilor privaţi de transport feroviar de călători cheltuiala majoră o reprezintă taxa de acces pe infrastructură pe care aceştia şi-o plătesc în mod regulat, relevă datele unui studiu realizat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) cu privire la evoluţia principalilor indicatori ai pieţei feroviare de călători/traficului feroviar de călători din România în perioada 2016-2019.

Întrucât în perioada 2016-2019, pe piaţa feroviară de călători din România şi-au desfăşurat activitatea şase operatori feroviari, o analiză comparativă între aceştia arată că ponderea cea mai mare a cheltuielilor, în cazul operatorului de stat, o reprezintă cele de personal – peste o treime din totalul cheltuielilor – în timp ce, în cazul operatorilor privaţi, cheltuielile cu personalul nu depăşesc un sfert din total – în medie circa 20%. În cazul acestora din urmă, cheltuiala majoră o reprezintă taxa de acces pe infrastructură – circa 30% – pe care aceştia şi-o plătesc în mod regulat.

„Un paradox, greu de explicat pentru perioada analizată, în cazul CFR Călători, îl reprezintă procentul destul de mare al cheltuielilor cu amortizarea, precum şi cel infim al cheltuielilor cu piesele de schimb, având în vedere vechimea destul de mare a parcului utilizat”, se menţionează în analiza ARF.

De asemenea, studiul indică faptul că, în perioada analizată, cea mai ridicată valoare a salariului mediu este înregistrată de CFR Călători. De exemplu, anul trecut, compania de stat înregistra un salariu mediu brut de 5.622 lei, urmată de Transferoviar Călători, cu 5.024 lei, Interregional Călători – 4.809 lei, Softrans – 4.747 lei, Regio Călători – 4.706 lei, şi Astra Trans Carpatic – 3.764 lei.

Potrivit ARF, la nivelul anului 2019, în urma analizării datelor financiare existente, se observă că la operatorul de stat ponderea cea mai ridicată o înregistrează cheltuiala cu personalul, şi anume 35% din total cheltuieli, urmată de cheltuiala cu taxa de acces pe infrastructură, în procentaj de 19%, şi de cheltuiala cu amortizarea – 15%.

„Din totalul cheltuielilor cu personalul în anul 2019, compensaţia acoperă un procent de 27%, cheltuiala cu TUI-ul este acoperită din compensaţie în procent de 42%, cheltuiala cu combustibilul în proporţie de 15% şi cheltuiala cu energia electrică în cuantum de 12%, conform prevederilor OUG nr. 103/2013”, spune ARF.

La Regio Călători, potrivit informaţiilor financiare existente, se observă că ponderea cea mai mare o deţine cheltuiala cu taxa de acces pe infrastructură – 29% din total, apoi cheltuiala cu personalul – 21%, şi cheltuiala cu combustibilul – 18%.

În cazul Transferoviar Călători, ponderea cea mai ridicată o are cheltuiala cu taxa de acces pe infrastructură – 27% din total, urmată de cheltuiala cu personalul – de 23%, şi de cea cu combustibilul – 19%.

Interregional Călători înregistrează 32% din totalul cheltuieli pe taxa de acces pe infrastructură, urmată de cheltuiala cu chiriile automotoarelor – 19%, şi de cheltuiala cu personalul – circa 17%.

La Softrans, 30% din totalul cheltuielilor s-a îndreptat către plata taxei de acces pe infrastructură, 17% a reprezentat plata amortizărilor, plata cu întreţinerea şi
reparaţiile a deţinut o pondere de 16%, iar cheltuiala cu personalul – 13%.

Astra Trans Carpatic a raportat la finele lui 2019 că ponderea cea mai ridicată în total cheltuieli, de 30%, o înregistrează plata taxei de acces pe infrastructură, urmată de plata chiriei pentru materialul rulant, în procentaj de 14%, şi cheltuiala cu personalul – 17%.

„Din punct de vedere al eficienţei muncii, diferenţa între sectorul privat şi cel de stat devine cea mai mare în 2019, dacă raportăm nivelul salariilor şi al numărului de angajaţi la volumul de activitate al fiecărui operator feroviar”, atrage atenţia ARF.

Studiul realizat de ARF prezintă o analiză finală a principalilor indicatori ai pieţei feroviare de călători/traficului feroviar de călători din România în perioada 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2019, abordând aspecte referitoare la: sumele (compensaţie + facilităţi) alocate de statul român, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC), respectiv prin ARF; situaţia financiară a indicatorilor călători-km, călători-expediaţi a operatorilor de transport feroviari din România; analiza comparativă a indicatorilor rezultaţi din activitatea OTF care operează pe piaţa feroviară de călători, dar şi analiza comparativă a indicilor existenţi în traficul feroviar de călători.

Analiza globală a activităţii de transport feroviar pe întreaga perioadă 2016 -2019 arată o creştere moderată a principalilor indicatori analizaţi, pe fondul alocării a unei subvenţii anuale în creştere cu circa 16%, prin comparaţie între valorile din 2017 cu cele din 2019.

În perioada 2016-2019, pe piaţa feroviară de călători din România şi-au desfăşurat activitatea şase operatori feroviari: Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” SA, SC Transferoviar Călători SRL, SC Interregional Călători SRL, SC Softrans SRL, SC Astra Trans Carpatic SRL şi SC Regio Călători SRL, care operează începând cu anul 2016, odată cu preluarea activităţii de la SC Regiotrans SRL. AGERPRES

Moneda naţională s-a depreciat luni în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României la 4,8733 lei, în creştere cu 0,08 (0,02%) bani faţă de cotaţia precedentă, de 4,8725 lei/euro.

Dolarul s-a apreciat şi el faţă de leu, ajungând la 4,0252 lei, în creştere cu 2,28 bani (0,57%) faţă de cotaţia anterioară, de 4,0024 lei/dolar.

De asemenea, cursul leu/franc a urcat cu 2,03 bani (0,45%), până la o cotaţie de 4,5134 lei, comparativ cu cea anterioară, când un franc elveţian valora 4,4931 lei.

Gramul de aur s-a scumpit, luni, cu 43,52 de bani (0,18%), ajungând la 237,1284 lei, de la 236,6932 lei, cât se anunţase în şedinţa anterioară. AGERPRES

Contribuabilii pot depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță, începând de astăzi,  cererile pentru accesarea eșalonarii la plată simplificate.
        În Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1104 din data de 19 noiembrie 2020, a fost publicat Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 3896/2020 prin care a fost aprobată procedura de acordare a eșalonării la plată de către organul fiscal central, în formă simplificată.
        Modelul cererii de eșalonare la plată este prevăzut în Anexa nr. 1 la Procedura de aplicare a acordării eșalonării la plată de către organul fiscal central și poate fi descărcat pe pagina de internet a A.N.A.F., accesând pentru notificare – link-ul  http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/C_OPANAF_3896_2020.pdf.
        Contribuabilii persoane fizice și juridice pot accesa eșalonarea la plată simplificată, pe o perioadă de cel mult 12 luni, pentru obligațiile fiscale principale și accesorii datorate după data declarării stării de urgență.
        Pentru a accesa eșalonarea la plată simplificată nu este necesar să se constituie garanții, ci trebuie doar îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:
        a) să se depună o cerere până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv, sub sancțiunea decăderii. La cerere, se poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare;
        b) să nu se înregistreze obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală. În cazul în care, la data stării de urgenţă se înregistrează astfel de obligaţii fiscale restante, acestea trebuie stinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
        c) să nu fie în procedura falimentului;
        d) să nu fie în dizolvare;
        e) să fie depuse toate declarațiile fiscale până la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
        f) să nu se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 și 26 din Codul de procedură fiscală. Prin excepție, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiția se consideră îndeplinită.
        Pe perioada eșalonării la plată se pot depune două cereri de modificare a eșalonării la plată – în situația în care se dorește includerea în eșalonare a obligațiilor care constituie condiție de plată, precum și două cereri de menținere a valabilității eșalonării la plată – în cazul în care a fost pierdută valabilitatea eșalonării la plată, ca urmare a neîndeplinirii conditiilor.
        Cererea de eșalonare la plată se soluționează în termen de cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia.  La cerere nu se anexează alte documente, în afara propunerii de grafic de eșalonare și nici nu este necesară constituirea de garanții.
       

        De asemenea, reamintim tuturor contribuabililor de facilitățile fiscale pe care le pot accesa pentru conformarea la plata obligațiilor fiscale, detaliate în anexa la comunicatul de presă:
•        Eșalonarea la plată conform Codului de procedură fiscală
•        Anularea obligațiilor de plată accesorii
•        Restructurarea obligatiilor bugetare

                 
        Informații suplimentare se pot obține utilizând Formularul de contact disponibil pe pagina de Internet a instituției noastre: www.anaf.ro sau telefonic, prin contactarea Serviciului de asistență telefonică a contribuabililor – Call-center, la nr. de telefon 031.403.91.60.

        Asigurăm toți contribuabilii de întreaga disponibilitate a Agenției Fiscale de a oferi asistență pentru indentificarea soluțiilor optime, în vederea conformării fiscale voluntare!

Jumătate dintre români susţin că, dacă ar reuşi să economisească trimestrial câte 350 de lei, i-ar depune într-un cont bancar, iar o treime ar păstra economiile într-un plic în şifonier, se arată într-un studiu al Reveal Marketing Research, remis, marţi, AGERPRES.

Reveal Marketing Research a derulat un studiu despre atitudinea românilor faţă de economisirea banilor şi faţă de investiţii pentru a afla care sunt principalele lor metode de a gestiona resursele financiare.

Astfel, jumătate dintre români susţin că, dacă ar reuşi să economisească trimestrial câte 350 lei, i-ar depune într-un cont bancar, iar 32% dintre respondenţi au declarat că ar prefera să păstreze banii economisiţi într-un plic în şifonier.

Doar 8% dintre respondenţi au menţionat că ar alege să investească într-o asigurare de viaţă şi numai 4% dintre români ar investi la bursă prin intermediul unui broker.

Ce ar face românii cu 350 lei economisiţi? Tinerii profesionişti sunt printre cei cei mai dispuşi să apeleze la o bancă atunci când se gândesc la metodele de economisire a banilor, 57% dintre aceştia menţionând că i-ar depune într-un cont bancar.

Peste 70% dintre seniorii pensionari ar face acelaşi lucru. Conform datelor Reveal Marketing Research, în mediul urban şi mediul rural, preferinţa pentru păstrarea banilor la bancă este prima opţiune a românilor atunci când vine vorba de economisire – 49% dintre cei din urban şi 51% dintre cei din rural au optat pentru această variantă.

Pentru mai mult de o treime dintre respondenţi, banii ţinuţi în propria locuinţă reprezintă o soluţie pentru economisire. 40% dintre familiile tradiţionale, întrebate cum ar proceda dacă ar reuşi să strângă trimestrial o sumă de 350 lei, au afirmat faptul că ar pastra banii într-un plic în şifonier.

O treime dintre adulţii fără partener sunt în asentimentul familiilor tradiţionale şi recunosc că ar păstra acasă banii economisiţi. Pentru aceştia, contactul direct cu banii şi certitudinea că îi pot vedea oricând oferă sentimentul de control asupra resurselor financiare.

Într-o perioadă în care asigurările de sănătate sunt în creştere, pentru asigurările de viaţă doar 8% dintre români manifestă interes. Investiţia prin intermediul unei asigurări de viaţă este o variantă la care ar apela, în special, familiile moderne, aşa cum arată datele Reveal Marketing Research. 13% dintre familiile moderne ar alege să investească banii în acest fel. Doar 9% dintre mileniali, întrebaţi cum ar proceda cu o sumă de 350 de lei economisită, au menţionat varianta investiţiei într-o asigurare de viaţă.

Procentele sunt scăzute în ceea ce priveşte tendinţa românilor de a investi la bursă cu ajutorul unui broker. Din totalul eşantionului, doar 4% dintre români ar alege acest tip de gestionare a economiilor. Comparativ cu restul segmentelor, maturii fără partener se arată mai interesaţi de acţiunile la bursă – 8% dintre ei au selectat această opţiune. Totuşi, procentele sunt foarte mici, iar românii nu se arată deschişi la a investi banii economisiţi la bursă. Doar 6% dintre respondenţi au menţionat că ar opta pentru alte metode de gestionare a banilor puşi deoparte, faţă de cele listate în sondaj.

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) şi au fost derulate 1.017 interviuri online cu respondenţi cu vârsta peste 18 ani, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban şi rural în perioada 4-10 septembrie 2020. Eroarea de eşantionare este de +/- 3%, iar nivel de încredere, 95%.

AGERPRES