Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât luni la 2,01% pe an, de la 2,03% pe an cât a fost joi, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
La debutul anului 2019, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 3,19%.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 2,9%, de la 2,10%, cât era joi, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 2,12% pe an, de la 2,13% în şedinţa anterioară.
Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 1,88% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2020, în scădere faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,17%.
În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare. AGERPRES
Read more
Piața de electricitate se liberalizează începând de astăzi. Vezi pașii de urmat!
EconomieUltimele stiri 1 ianuarie 2021 0
Piaţa de electricitate a devenit complet liberalizată începând de vineri, 1 ianuarie 2021, ceea ce înseamnă că românii nu mai plătesc preţuri stabilitate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), ci trebuie să compare şi să-şi aleagă oferta care li se potriveşte cel mai bine.
În acest context, cei şase milioane de consumatori care au rămas în piaţa reglementată au două posibilităţi: fie nu fac nimic, rămân cu vechile contracte şi plătesc automat preţuri numite de serviciu universal, care vor fi mai mari cu 13-26%, fie încheie alte contracte în piaţa liberă (concurenţială).
Cel mai mult vor creşte preţurile de serviciu universal pentru clienţii casnici ai Enel Distribuţie Banat, respectiv cu 26%. Urmează Enel Distribuţie Muntenia (inclusiv Capitala), unde electricitatea se va scumpi cu 23%, Enel Distribuţie Dobrogea, cu scumpiri de 18%, Electrica Transilvania Sud şi CEZ Distribuţie, cu 17% fiecare, informează Agerpres.
La clienţii Electrica Muntenia Nord, preţul de serviciu universal creşte cu 15% faţă de preţul reglementat de acum, la Electrica Transilvania Nord, cu 14%, iar la E.ON Distribuţie, cu 13%.
Momentul i-a luat prin surprindere pe majoritatea românilor. Un sondaj al Asociaţiei Energia Inteligentă arăta că, la începutul lunii decembrie, peste 90% dintre consumatorii casnici de electricitate nu ştiau că piaţa va fi liberalizată de la 1 ianuarie.
Sfatul specialiştilor: încheiaţi noi contracte
Specialiştii recomandă consumatorilor să renunţe la contractele pe care le au în prezent şi care le vor aduce facturi mai mari şi să caute în piaţa liberă oferte cu preţuri şi condiţii mai bune. Ei pot să-şi păstreze furnizorul sau pot alege un altul dintre cei licenţiaţi.
Pe site-ul ANRE există o aplicaţie unde introducem câteva date şi vedem ofertele din zona noastră, în ordinea crescătoare a preţului.
Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele ANRE, declara luni, pentru AGERPRES, că energia va fi, de acum înainte, mai ieftină pe piaţa liberă decât pe cea de serviciu universal, astfel că oamenii ar trebui să încheie noi contracte pe piaţa liberă dacă vor preţuri mai mici.
El a arătat că relevant pentru clientul casnic şi pentru orice fel de client este preţul de pe piaţa concurenţială, iar preţul de serviciu universal ar trebui să fie pentru cei care rămân fără furnizor.
„Categoric, de acum încolo şi asta e normalitatea, preţurile din piaţa concurenţială vor fi mai mici decât preţurile de serviciu universal”, a subliniat Bege.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, recomandă acelaşi lucru. „Oamenii ar trebui să se uite pe site-ul ANRE, la comparatorul de preţuri, şi să-şi aleagă oferta cea mai bună”, a spus Popescu, luni, pentru AGERPRES.
El a precizat că totuşi va cere Consiliului Concurenţei să verifice dacă preţurile de serviciu universal nu sunt cumva majorate artificial.
La rândul său, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a arătat că este foarte important ca oamenii să încheie contracte pe piaţa concurenţială, fie cu actualul furnizor, fie cu altul, pentru a beneficia de condiţii mai avantajoase.
„Odată cu liberalizarea activităţii de furnizare a energiei electrice către clienţii casnici, este foarte important ca toţi consumatorii să încheie contracte pe piaţa concurenţială, fie cu furnizorul actual, fie cu alt furnizor. Consumatorilor casnici care nu optează pentru o ofertă concurenţială li se va furniza în continuare energie electrică, în regim de serviciu universal, în condiţii care ar putea fi însă mai puţin avantajoase decât cele din ofertele concurenţiale”, a spus Chiriţoiu, pentru AGERPRES.
Acesta a dat exemplul facturilor la gaze, care au scăzut pentru cei care au încheiat contracte noi, după liberalizarea pieţei gazelor la 1 iulie 2020.
Alte sfaturi utile
În primul rând, consumatorii trebuie să ştie dacă nu sunt cumva deja în piaţa concurenţială, pentru că a existat şi până acum această posibilitate. Dacă pe factură scrie „factură piaţă concurenţială”, ei nu au nimic de făcut, pentru că nu mai sunt în situaţia de a plăti automat preţuri de serviciu universal, iar liberalizarea de la 1 ianuarie nu are niciun impact asupra contractului lor.
Oamenii mai trebuie să ştie că nu va rămâne nimeni fără curent dacă nu semnează noi contracte. În plus, ei îşi pot schimba oricând contractele, iar dacă încheie un nou contract până la 1 februarie 2021, acesta se va aplica cu data de 1 ianuarie.
„Cel mai important lucru pe care trebuie să îl ştie consumatorii este că nu este pusă în pericol niciun moment continuitatea alimentării cu energie electrică”, a precizat pentru AGERPRES, Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
Vlăsceanu a explicat că liberalizarea pieţei a început în urmă cu mai mulţi ani şi că fiecare consumator putea încheia şi până acum contracte cu orice furnizor licenţiat.
„Procesul de liberalizare a mai fost parcurs o dată, în cursul anului 2018, până a apărut OUG 114/2018, care a reintrodus preţurile reglementate”, a amintit ea.
Liberalizarea înseamnă că preţurile nu vor mai fi reglementate, iar furnizorii vor achiziţiona toată cantitatea de energie de pe bursă.
„Consumatorii vor primi informările de la furnizori în cursul lunii ianuarie, vor vedea oferta concurenţială şi vor compara cu oferta de serviciu universal şi vor vedea că este mai scump serviciul universal. Acesta este un serviciu de ultimă instanţă şi ar trebui să rămână aşa cum îi spune numele, de ultimă instanţă. Scopul liberalizării este să alegi un furnizor cât mai atractiv”, a continuat reprezentanta companiilor din energie.
„Ce ne lipseşte nouă în acest moment este schema de susţinere a consumatorilor vulnerabili şi sursele de finanţare”, a mai spus Vlăsceanu.
România era ultima ţară din Uniunea Europeană care nu liberalizase până acum piaţa de electricitate. Acest lucru era obligatoriu prin legislaţia europeană, iar România a cerut mai multe derogări de-a lungul anilor, acesta fiind ultimul termen posibil pentru a finaliza procesul. stiripesurse.ro
Read more
Uniunea Europeană a decis să profite de opţiunea de care dispune pentru a cumpăra o cantitate suplimentară de 100 de milioane de doze din vaccinul împotriva coronavirusului dezvoltat de Pfizer şi BioNTech, aceasta după ce în luna iulie a refuzat o ofertă pentru un acord mult mai mare, au declarat pentru Reuters mai mulţi oficiali european.
Acest plan vine după ce alte vaccinuri comandate de UE au întâmpinat întârzieri cu prilejul testelor clinice, ceea ce a obligat blocul comunitar şi alte state bogate să se bazeze pentru moment pe vaccinurile oferite de un număr mai mic de producători decât estimau iniţial.
Vaccinul împotriva coronavirusului dezvoltat de Pfizer şi BioNTech, primul care a fost aprobat de agenţiile occidentale de reglementare din domeniul medicamentelor, a început să fie introdus în marea Britanie şi SUA şi, săptămâna următoare, ar urma să fie aprobat pentru a fi utilizat în UE.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat joi pentru Reuters că executivul comunitar a decis joi să îşi exercite opţiunea şi să cumpere până la 100 de milioane de doze suplimentare, în conformitate cu acordul convenit cu Pfizer şi BioNTech. Comisia Europeană a comandat deja 200 de milioane de doze de vaccin, în cadrul acestui contract.
„Vrem să fi siguri că vom obţine mai multe doze pentru că cererea este mare”, a spus purtătorul de cuvânt.
Potrivit unor informaţii publicate anterior de Reuters, blocul comunitar a acceptat să plătească 15,50 euro pentru fiecare doză de vaccin contra COVID-19 dezvoltat de grupul american Pfizer şi compania germană BioNTech. Aceasta ar însemna un preţ total de până la 3,1 miliarde euro (3,7 miliarde dolari) pentru 200 de milioane de doze, preţ care ar urma să crească la 4,65 miliarde euro dacă ar fi achiziţionate alte 100 milioane de doze de vaccin.
Discuţiile cu privire la noi comenzi pentru mai multe vaccinuri Pfizer, încă înainte ca primele doze să fie livrate, scot în evidenţă presiunile care UE este supusă pentru a-şi asigura noi livrări şi a răspunde la o pandemie care a ucis deja 470.000 de europeni şi se agravează.
Comparativ, negociatorii europeni aveau o atitudine mult mai relaxată în vară, când pandemia părea să fie depăşită iar blocul comunitar semna acorduri de aprovizionare cu mai mulţi producători de vaccinuri. Potrivit unui document intern consultat de Reuters, la o reuniune a ambasadorilor UE care a avut loc în luna iulie, un oficial al Comisiei le-a spus ambasadorilor că UE a refuzat o ofertă de 500 de milioane de doze de vaccin Pfizer şi BioNTech, pentru că preţul a fost considerat mult prea mare.
Cu o populaţie de 450 milioane de locuitori, blocul comunitar se bazează în prezent numai pe cele 200 de milioane de doze de vaccin Pfizer pe care le-a comandat deja pentru primele sale campanii de vaccinare, care ar urma să înceapă în jurul Crăciunului.
În luna ianaurie 2021, UE ar urma să aprobe şi vaccinul dezvoltat de Moderna, pentru care are o comandă iniţială de 80 de milioane de doze cu o opţiune pentru alte 80 de milioane. Purtătorul de cuvânt al UE citat de Reuters susţine că în cursul acestei săptămâni executivul comunitar îşi va exercita şi această opţiune.
În total, UE a semnat acorduri pentru 1,3 miliarde doze de vaccin cu companiile Pfizer/BioNTech, Moderna, Johnson & Johnson, AstraZeneca/Oxford, Sanofi/GSK şi CureVac, beneficiind şi de opţiuni pentru a achiziţiona alte 660 milioane de doze. Însă testele clinice pentru vaccinurile dezvoltate de AstraZeneca şi Sanofi au întâmpinat întârzieri, iar vaccinul dezvoltat de CureVac nu a ajuns încă în etapa testelor. AGERPRES
Read more
Ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor înregistrate de CFR Călători anul trecut o au cheltuielile cu personalul, în timp ce în cazul operatorilor privaţi de transport feroviar de călători cheltuiala majoră o reprezintă taxa de acces pe infrastructură pe care aceştia şi-o plătesc în mod regulat, relevă datele unui studiu realizat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) cu privire la evoluţia principalilor indicatori ai pieţei feroviare de călători/traficului feroviar de călători din România în perioada 2016-2019.
Întrucât în perioada 2016-2019, pe piaţa feroviară de călători din România şi-au desfăşurat activitatea şase operatori feroviari, o analiză comparativă între aceştia arată că ponderea cea mai mare a cheltuielilor, în cazul operatorului de stat, o reprezintă cele de personal – peste o treime din totalul cheltuielilor – în timp ce, în cazul operatorilor privaţi, cheltuielile cu personalul nu depăşesc un sfert din total – în medie circa 20%. În cazul acestora din urmă, cheltuiala majoră o reprezintă taxa de acces pe infrastructură – circa 30% – pe care aceştia şi-o plătesc în mod regulat.
„Un paradox, greu de explicat pentru perioada analizată, în cazul CFR Călători, îl reprezintă procentul destul de mare al cheltuielilor cu amortizarea, precum şi cel infim al cheltuielilor cu piesele de schimb, având în vedere vechimea destul de mare a parcului utilizat”, se menţionează în analiza ARF.
De asemenea, studiul indică faptul că, în perioada analizată, cea mai ridicată valoare a salariului mediu este înregistrată de CFR Călători. De exemplu, anul trecut, compania de stat înregistra un salariu mediu brut de 5.622 lei, urmată de Transferoviar Călători, cu 5.024 lei, Interregional Călători – 4.809 lei, Softrans – 4.747 lei, Regio Călători – 4.706 lei, şi Astra Trans Carpatic – 3.764 lei.
Potrivit ARF, la nivelul anului 2019, în urma analizării datelor financiare existente, se observă că la operatorul de stat ponderea cea mai ridicată o înregistrează cheltuiala cu personalul, şi anume 35% din total cheltuieli, urmată de cheltuiala cu taxa de acces pe infrastructură, în procentaj de 19%, şi de cheltuiala cu amortizarea – 15%.
„Din totalul cheltuielilor cu personalul în anul 2019, compensaţia acoperă un procent de 27%, cheltuiala cu TUI-ul este acoperită din compensaţie în procent de 42%, cheltuiala cu combustibilul în proporţie de 15% şi cheltuiala cu energia electrică în cuantum de 12%, conform prevederilor OUG nr. 103/2013”, spune ARF.
La Regio Călători, potrivit informaţiilor financiare existente, se observă că ponderea cea mai mare o deţine cheltuiala cu taxa de acces pe infrastructură – 29% din total, apoi cheltuiala cu personalul – 21%, şi cheltuiala cu combustibilul – 18%.
În cazul Transferoviar Călători, ponderea cea mai ridicată o are cheltuiala cu taxa de acces pe infrastructură – 27% din total, urmată de cheltuiala cu personalul – de 23%, şi de cea cu combustibilul – 19%.
Interregional Călători înregistrează 32% din totalul cheltuieli pe taxa de acces pe infrastructură, urmată de cheltuiala cu chiriile automotoarelor – 19%, şi de cheltuiala cu personalul – circa 17%.
La Softrans, 30% din totalul cheltuielilor s-a îndreptat către plata taxei de acces pe infrastructură, 17% a reprezentat plata amortizărilor, plata cu întreţinerea şi
reparaţiile a deţinut o pondere de 16%, iar cheltuiala cu personalul – 13%.
Astra Trans Carpatic a raportat la finele lui 2019 că ponderea cea mai ridicată în total cheltuieli, de 30%, o înregistrează plata taxei de acces pe infrastructură, urmată de plata chiriei pentru materialul rulant, în procentaj de 14%, şi cheltuiala cu personalul – 17%.
„Din punct de vedere al eficienţei muncii, diferenţa între sectorul privat şi cel de stat devine cea mai mare în 2019, dacă raportăm nivelul salariilor şi al numărului de angajaţi la volumul de activitate al fiecărui operator feroviar”, atrage atenţia ARF.
Studiul realizat de ARF prezintă o analiză finală a principalilor indicatori ai pieţei feroviare de călători/traficului feroviar de călători din România în perioada 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2019, abordând aspecte referitoare la: sumele (compensaţie + facilităţi) alocate de statul român, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC), respectiv prin ARF; situaţia financiară a indicatorilor călători-km, călători-expediaţi a operatorilor de transport feroviari din România; analiza comparativă a indicatorilor rezultaţi din activitatea OTF care operează pe piaţa feroviară de călători, dar şi analiza comparativă a indicilor existenţi în traficul feroviar de călători.
Analiza globală a activităţii de transport feroviar pe întreaga perioadă 2016 -2019 arată o creştere moderată a principalilor indicatori analizaţi, pe fondul alocării a unei subvenţii anuale în creştere cu circa 16%, prin comparaţie între valorile din 2017 cu cele din 2019.
În perioada 2016-2019, pe piaţa feroviară de călători din România şi-au desfăşurat activitatea şase operatori feroviari: Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” SA, SC Transferoviar Călători SRL, SC Interregional Călători SRL, SC Softrans SRL, SC Astra Trans Carpatic SRL şi SC Regio Călători SRL, care operează începând cu anul 2016, odată cu preluarea activităţii de la SC Regiotrans SRL. AGERPRES
Read more
Moneda naţională s-a depreciat luni în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României la 4,8733 lei, în creştere cu 0,08 (0,02%) bani faţă de cotaţia precedentă, de 4,8725 lei/euro.
Dolarul s-a apreciat şi el faţă de leu, ajungând la 4,0252 lei, în creştere cu 2,28 bani (0,57%) faţă de cotaţia anterioară, de 4,0024 lei/dolar.
De asemenea, cursul leu/franc a urcat cu 2,03 bani (0,45%), până la o cotaţie de 4,5134 lei, comparativ cu cea anterioară, când un franc elveţian valora 4,4931 lei.
Gramul de aur s-a scumpit, luni, cu 43,52 de bani (0,18%), ajungând la 237,1284 lei, de la 236,6932 lei, cât se anunţase în şedinţa anterioară. AGERPRES
Read more
Contribuabilii pot depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță, începând de astăzi, cererile pentru accesarea eșalonarii la plată simplificate.
În Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1104 din data de 19 noiembrie 2020, a fost publicat Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 3896/2020 prin care a fost aprobată procedura de acordare a eșalonării la plată de către organul fiscal central, în formă simplificată.
Modelul cererii de eșalonare la plată este prevăzut în Anexa nr. 1 la Procedura de aplicare a acordării eșalonării la plată de către organul fiscal central și poate fi descărcat pe pagina de internet a A.N.A.F., accesând pentru notificare – link-ul http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/C_OPANAF_3896_2020.pdf.
Contribuabilii persoane fizice și juridice pot accesa eșalonarea la plată simplificată, pe o perioadă de cel mult 12 luni, pentru obligațiile fiscale principale și accesorii datorate după data declarării stării de urgență.
Pentru a accesa eșalonarea la plată simplificată nu este necesar să se constituie garanții, ci trebuie doar îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:
a) să se depună o cerere până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv, sub sancțiunea decăderii. La cerere, se poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare;
b) să nu se înregistreze obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală. În cazul în care, la data stării de urgenţă se înregistrează astfel de obligaţii fiscale restante, acestea trebuie stinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
c) să nu fie în procedura falimentului;
d) să nu fie în dizolvare;
e) să fie depuse toate declarațiile fiscale până la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
f) să nu se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 și 26 din Codul de procedură fiscală. Prin excepție, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiția se consideră îndeplinită.
Pe perioada eșalonării la plată se pot depune două cereri de modificare a eșalonării la plată – în situația în care se dorește includerea în eșalonare a obligațiilor care constituie condiție de plată, precum și două cereri de menținere a valabilității eșalonării la plată – în cazul în care a fost pierdută valabilitatea eșalonării la plată, ca urmare a neîndeplinirii conditiilor.
Cererea de eșalonare la plată se soluționează în termen de cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia. La cerere nu se anexează alte documente, în afara propunerii de grafic de eșalonare și nici nu este necesară constituirea de garanții.
De asemenea, reamintim tuturor contribuabililor de facilitățile fiscale pe care le pot accesa pentru conformarea la plata obligațiilor fiscale, detaliate în anexa la comunicatul de presă:
• Eșalonarea la plată conform Codului de procedură fiscală
• Anularea obligațiilor de plată accesorii
• Restructurarea obligatiilor bugetare
Informații suplimentare se pot obține utilizând Formularul de contact disponibil pe pagina de Internet a instituției noastre: www.anaf.ro sau telefonic, prin contactarea Serviciului de asistență telefonică a contribuabililor – Call-center, la nr. de telefon 031.403.91.60.
Asigurăm toți contribuabilii de întreaga disponibilitate a Agenției Fiscale de a oferi asistență pentru indentificarea soluțiilor optime, în vederea conformării fiscale voluntare!
Read more
Angajaţii români cred că firmele pentru care lucrează sunt mai bine pregătite acum decât erau în criza financiară din 2008, potrivit unui sondaj realizat de BestJobs şi remis, marţi, AGERPRES.
Astfel, mai bine de 60% dintre angajaţii români care au răspuns sondajului cred că angajatorul lor este mai bine pregătit să facă faţă unei eventuale crize economice decât a fost în 2008.
Gradul de îngrijorare privind pierderea locului de muncă a înregistrat o uşoară scădere de la debutul crizei epidemiologice şi până în prezent. Astfel, doar 30,9% dintre respondenţi s-au declarat îngrijoraţi în privinţa pierderii locului de muncă în următoare perioadă, versus 34,5% în perioada martie-aprilie 2020. Alţi 21% dintre angajaţi sunt îngrijoraţi de o eventuală reducere a salariului, în timp ce 14% menţionează şomajul tehnic. La polul opus, 23% dintre respondenţi nu se aşteaptă la un impact negativ asupra jobului lor.
Criza epidemiologică actuală a avut un impact major şi în ceea ce priveşte migraţia angajaţilor, astfel că, la acest moment, doar puţin peste 12% ar lua în calcul să plece din ţară pe termen scurt şi mediu, comparativ cu peste 35% în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cei mai mulţi angajaţi (73%) spun că au reuşit să strângă între timp nişte bani pentru zile negre. Cei mai mulţi au economii care le-ar asigura un trai decent pentru până la trei luni (54%), iar aproximativ 13% dintre cei care au pus bani deoparte spun că economiile le-ar ajunge până la şase luni.
Doar 9% dintre respondenţi au afirmat că dacă îşi vor pierde locul de muncă au bani în cont cât să trăiască liniştiţi până la un an. Comparativ, la un sondaj similar realizat în luna martie a acestui an, doar 21,1% dintre angajaţi aveau economii cât să-şi asigure traiul pentru trei luni.
Sondajul a fost efectuat în această toamnă, pe un eşantion de 1.174 de utilizatori de internet din România.
AGERPRES
Read more
Jumătate dintre români susţin că, dacă ar reuşi să economisească trimestrial câte 350 de lei, i-ar depune într-un cont bancar, iar o treime ar păstra economiile într-un plic în şifonier, se arată într-un studiu al Reveal Marketing Research, remis, marţi, AGERPRES.
Reveal Marketing Research a derulat un studiu despre atitudinea românilor faţă de economisirea banilor şi faţă de investiţii pentru a afla care sunt principalele lor metode de a gestiona resursele financiare.
Astfel, jumătate dintre români susţin că, dacă ar reuşi să economisească trimestrial câte 350 lei, i-ar depune într-un cont bancar, iar 32% dintre respondenţi au declarat că ar prefera să păstreze banii economisiţi într-un plic în şifonier.
Doar 8% dintre respondenţi au menţionat că ar alege să investească într-o asigurare de viaţă şi numai 4% dintre români ar investi la bursă prin intermediul unui broker.
Ce ar face românii cu 350 lei economisiţi? Tinerii profesionişti sunt printre cei cei mai dispuşi să apeleze la o bancă atunci când se gândesc la metodele de economisire a banilor, 57% dintre aceştia menţionând că i-ar depune într-un cont bancar.
Peste 70% dintre seniorii pensionari ar face acelaşi lucru. Conform datelor Reveal Marketing Research, în mediul urban şi mediul rural, preferinţa pentru păstrarea banilor la bancă este prima opţiune a românilor atunci când vine vorba de economisire – 49% dintre cei din urban şi 51% dintre cei din rural au optat pentru această variantă.
Pentru mai mult de o treime dintre respondenţi, banii ţinuţi în propria locuinţă reprezintă o soluţie pentru economisire. 40% dintre familiile tradiţionale, întrebate cum ar proceda dacă ar reuşi să strângă trimestrial o sumă de 350 lei, au afirmat faptul că ar pastra banii într-un plic în şifonier.
O treime dintre adulţii fără partener sunt în asentimentul familiilor tradiţionale şi recunosc că ar păstra acasă banii economisiţi. Pentru aceştia, contactul direct cu banii şi certitudinea că îi pot vedea oricând oferă sentimentul de control asupra resurselor financiare.
Într-o perioadă în care asigurările de sănătate sunt în creştere, pentru asigurările de viaţă doar 8% dintre români manifestă interes. Investiţia prin intermediul unei asigurări de viaţă este o variantă la care ar apela, în special, familiile moderne, aşa cum arată datele Reveal Marketing Research. 13% dintre familiile moderne ar alege să investească banii în acest fel. Doar 9% dintre mileniali, întrebaţi cum ar proceda cu o sumă de 350 de lei economisită, au menţionat varianta investiţiei într-o asigurare de viaţă.
Procentele sunt scăzute în ceea ce priveşte tendinţa românilor de a investi la bursă cu ajutorul unui broker. Din totalul eşantionului, doar 4% dintre români ar alege acest tip de gestionare a economiilor. Comparativ cu restul segmentelor, maturii fără partener se arată mai interesaţi de acţiunile la bursă – 8% dintre ei au selectat această opţiune. Totuşi, procentele sunt foarte mici, iar românii nu se arată deschişi la a investi banii economisiţi la bursă. Doar 6% dintre respondenţi au menţionat că ar opta pentru alte metode de gestionare a banilor puşi deoparte, faţă de cele listate în sondaj.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.
Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) şi au fost derulate 1.017 interviuri online cu respondenţi cu vârsta peste 18 ani, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban şi rural în perioada 4-10 septembrie 2020. Eroarea de eşantionare este de +/- 3%, iar nivel de încredere, 95%.
AGERPRES
Read more
Pandemia de Covid-19 a determinat jumătate dintre şoferii români (50,7%) să îşi modifice planurile de achiziţie a unei maşini şi să aleagă o maşină mai ieftină sau să amâne achiziţia, conform unui sondaj realizat de EY privind obiceiurile de cumpărare a autovehiculelor, derulat în rândul şoferilor din România, Cehia, Ungaria, Turcia şi Rusia.
Astfel, 20% dintre cei afectaţi au ales să amâne cumpărarea unei maşini pentru o perioadă de 6-24 de luni sau până când achiziţia va fi absolut necesară (15%). Alţi 10% au optat pentru o maşina nouă, dar dintr-o clasă inferioară şi mai ieftină, în timp ce 5% s-au reorientat către o maşină rulată.
La nivelul celorlalte ţări analizate, pandemia a generat o modificare semnificativă a intenţiilor de achiziţie în rândul şoferilor din Turcia (71%) şi din Ungaria (44%), în timp ce două treimi dintre şoferii din Cehia au declarat că nu le-au fost afectate planurile iniţiale de achiziţie a unei maşini.
În ceea ce priveşte preferinţa pentru noile tipuri de maşini, 30% dintre respondenţii români îşi doresc ca următoarea achiziţie să fie o maşină hibridă (24%) sau electrică (6%). Mai populare în rândul segmentului de vârstă 45 – 60 ani, 41% dintre aceşti respondenţi au declarat că preferă autovehicule hibride sau electrice, comparativ cu 21% şi 20% dintre cei situaţi în segmentele 30 – 44, respectiv 20 – 29 ani. Deşi România oferă printre cele mai mari stimulente pentru achiziţia unei maşini electrice din Uniunea Europeană, preţul acestora rămâne obstacolul principal.
„În România, interesul pentru maşini electrice şi hibride este în continuă creştere. Acest lucru se poate vedea atât în preferinţele populaţiei, dar şi din investiţiile companiilor în servicii pentru autovehiculele cu motor electric, precum staţiile de încărcare. De asemenea, stimulentul acordat de stat pentru achiziţie a contribuit la creşterea popularităţii, iar în ţări în care acesta nu există, precum Cehia, modelele electrice şi hibride nu sunt luate în considerare în cazul unei achiziţii noi”, a declarat Cristian Cârstoiu, partener Consultanţă în Afaceri EY România, responsabil de sectorul Automotive, Transformare Digitală şi Inovaţie.
Dintre ţările analizate, românii prezintă cel mai mare interes pentru combustibilii alternativi. În Ungaria, intenţia de cumpărare este de 24%, 16% în Turcia şi 8% în Cehia. În Rusia, unde normele Uniunii Europene în privinţa emisiilor de gaze de seră nu se aplică, până la 65% dintre şoferi sunt interesaţi de motoarele clasice, pe benzină sau motorină, iar maşinile hibride sau electrice sunt mult mai puţin populare (8%).
Întrebaţi dacă vor achiziţiona o maşină electrică sau hibridă în viitor, majoritatea respondenţilor români (60%) au răspuns că ar lua în considerare această opţiune în cazul unei oferte bune, iar 25% sunt siguri că îşi vor cumpăra aceste tipuri de maşini. Preţul este considerat principalul impediment (36%), urmat de lipsa staţiilor de încărcare (27%). Faptul că au emisii reduse sau inexistente şi costuri mai reduse de întreţinere reprezintă principalele avantajele apreciate de 41%, respectiv 27% dintre respondenţi.
De asemenea, în alegerea dealerului auto, 47% dintre şoferii români se bazează pe experienţa personală, acesta fiind principalul criteriu indiferent de vârstă, sex sau educaţie, iar 38% aleg dealerii care oferă o gamă mai diversificată de modele. Şi în cazul maşinilor rulate, principalul factor îl reprezintă varietatea de modele disponibile, 56% dintre şoferi ghidându-se după această opţiune.
Potrivit sondajului, şoferii români din categoria de vârstă 45 – 50 de ani sunt mai sensibili la campaniile de marketing, cu 34% dintre aceştia care admit că le iau în considerare în alegerile lor, faţă 29% şi 28% pentru categoriile de vârstă 20 – 29, respectiv 30 – 44 ani. Comparativ, cea mai mare parte a şoferilor din Cehia (62%) şi Ungaria (46%) se bazează tot pe experienţa personală în achiziţia unei maşini, în timp ce pentru cei din Turcia cel mai important factor care le influenţează alegerile e reprezentat de campaniile de marketing (62%).
Dintre şoferii români, 68% ar alege să viziteze un dealer auto, în comparaţie cu doar 9% care ar prefera ca totul să fie online. În Cehia şi Ungaria, şoferii par şi mai determinaţi să continue demersul de cumpărare prin dealeri auto, cu 86% şi respectiv 79% dintre aceştia, care indică această variantă. În privinţa numărului de vizite pe care îl vor face la dealerul auto înainte de achiziţia unui autovehicul, 37% dintre toţi respondenţii din România ar opta, în medie, pentru două vizite şi 22% pentru 3 vizite.
„Românii preferă să prospecteze piaţa şi să ia în considerare mai multe oferte, 41% menţionând că vor vizita mai mulţi dealeri auto ai diferitelor branduri de maşini. La fel vor acţiona şi cei din Turcia (45%) şi Rusia (55%), cehii şi ungurii par însă mai fideli mărcii preferate, intenţionând să viziteze mai mulţi dealeri ai aceluiaşi brand de maşină (41% Cehia, 52% Ungaria). Românii, dar şi ruşii, sunt dispuşi să aştepte mai mult pentru a primi o maşină configurată conform cerinţelor lor. De cealaltă parte, cehii şi ungurii preferă un timp de livrare mai scăzut, chiar dacă au mai puţine opţiuni disponibile”, se menţionează în raportul companiei de analiza şi consultanţă.
Conform sondajului, în achiziţia unei maşini rulate, cei mai mulţi dintre români (30%) preferă să apeleze la serviciile unui dealer autorizat, iar 25% ar cumpăra maşini importate. Dacă în România opţiunea de a cumpăra o maşină second-hand online a fost menţionată doar de 5% dintre respondenţi, în Rusia este preferată de 25% dintre şoferi.
Principalele servicii care contează în alegerea unui anumit vânzător de maşini rulate sunt garanţia kilometrajului şi a originii maşinii, conform răspunsurilor a 71% dintre respondenţii români, urmate de garanţii suplimentare (34%) şi o gamă variată de modele (34%).
Pentru achiziţia unui autovehicul, 45% dintre şoferii români preferă să îşi folosească propriile fonduri, mai ales în cazul în care aleg să cumpere o maşină rulată. Pentru maşini noi, majoritatea respondenţilor aleg să folosească atât fonduri proprii, cât şi fonduri din alte surse. Doar 23% au optat pentru surse de finanţare externe, principala opţiune fiind un împrumut bancar.
Sondajul arată că printre cele mai importante aspecte de care ţin cont şoferii din România când îşi aleg marca maşinii sunt siguranţa (70%), preţul (68%) şi consumul de combustibil (62%), indiferent de sex, vârstă sau educaţie. Brandul maşinii este foarte important mai ales pentru cei cuprinşi în segmentul de vârstă 20 – 29 de ani, şi o percep ca fiind o extensie a propriei personalităţi. În schimb, în Cehia, şoferii sunt mai indiferenţi şi nu percep marca maşinii ca un factor important.
Pentru întreţinerea maşinii, un service independent este preferinţa principală a românilor (54%), mai ales de către cei ce aleg maşini second-hand, urmată apoi de reprezentanţa de unde a fost cumpărată maşina (40%). Românii ar alege un service autorizat pentru serviciile orientate către client şi pentru un timp mai scăzut de aşteptare. Întrebaţi cum ar arăta atelierul auto preferat, românii menţionează un service care să le ofere servicii rapide pentru operaţiuni simple (ex: schimbul de ulei), care să se încadreze într-un maxim de două ore.
În contextul pandemiei, şoferii ar prefera ca maşina să le fie dezinfectată înainte de a le fi predată (53%), iar comunicarea să fie realizată cu un tehnician ce poartă mască (41%).
Achiziţia unei maşini online este departe de a fi printre preferinţele românilor. Faptul că nu ar putea vedea personal maşina şi realiza un test drive îi determină pe români să nu cumpere o maşină online, preferând în continuare contactul cu reprezentanţa auto (84%). Totuşi, nu ezită să folosească instrumente online, preferatele fiind de departe configuratorul maşinii, calculatorul de preţ şi rezervarea test drive-ului, iar site-urile preferate sunt cele ale dealerului şi ale mărcii auto. În Cehia (20%), Rusia (27%) şi Turcia (30%) în schimb, modalitatea de a cumpăra maşina online este mult mai utilizată.
De asemenea, şoferii români şi-ar conecta maşina la internet pentru a primi informaţii despre trafic (66%), dar şi pentru a putea monitoriza şi localiza vehiculul (64%). În schimb, ar fi dispuşi să furnizeze date despre ei şi maşina lor către asigurător pentru a determina valoarea poliţei pe baza stilului de condus şi a kilometrajului (50%) şi pentru managementul traficului de către municipalitate.
Nu în ultimul rând, sondajul mai arată că majoritatea românilor intervievaţi (85%) preferă maşina personală pentru a se deplasa în interiorul oraşului sau în preajma acestuia. Printre celelalte preferinţe se mai numără transportul în comun şi taxiul. În cazul metodelor alternative de transport (biciclete, trotinete, car sharing), cele mai importante aspecte de care ţin cont sunt legate de preţ şi de disponibilitate acestora.
Sondajul a fost realizat de EY în cooperare cu InsightLab în septembrie şi octombrie 2020 pentru a afla tendinţele actuale în achiziţionarea de vehicule noi şi second hand şi opinia clienţilor cu privire la posibile soluţii inovatoare din industria auto. Sondajul principal a inclus 513 respondenţi din Republica Cehă, 513 respondenţi din Ungaria, 507 respondenţi din România, 613 respondenţi din Turcia şi 1.589 respondenţi din Rusia. Condiţiile pentru includerea în sondaj au fost deţinerea unui permis de conducere, utilizarea regulată a unei maşini şi o vârstă cuprinsă între 20 şi 60 de ani.AGERPRES
Read more
Inspecţia Muncii a demarat, de marţi, o campanie naţională pentru verificarea modului de aplicare a prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru, securitatea şi sănătatea la locul de muncă, în vederea reducerii riscului de contaminare cu covid-19, se menţionează într-un comunicat remis miercuri de Inspecţia Muncii.
Campania de verificare se va desfăşura timp de două săptămâni, până marţi, 24 noiembrie, inclusiv în zilele de sâmbătă, şi are ca grup-ţintă angajatorii cu un număr de peste 50 de salariaţi, potrivit comunicatului.
În cadrul campaniei de verificare, Inspecţia Muncii îşi propune ca obiective să îi determine pe angajatorii care au mai mult de 50 de salariaţi să organizeze programul de lucru astfel încât personalul să fie împărţit în grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferenţă de cel puţin o oră, dar şi ca angajatorii să implementeze munca la domiciliu şi telemunca, în vederea reducerii riscului de contaminare cu coronavirus la locul de muncă, precum şi pe timpul deplasării la şi de la locul de muncă, precum şi cu privire la asigurarea unui mediu de muncă sigur pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
Alte obiective ale campaniei sunt: verificarea angajatorilor care au mai mult de 50 de salariaţi cu privire la aplicarea prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru şi securitatea şi sănătatea în muncă; verificarea modului în care angajatorii organizează transportul de la locul de muncă la domiciliu şi invers, precum şi a modului în care s-au organizat spaţiile destinate servirii mesei de către lucrători; identificarea neconformităţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatorii controlaţi a prevederilor legale în vigoare; identificarea si combaterea muncii nedeclarate şi luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatorii controlaţi, a prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă.
Campania de verificare este coordonată la nivel naţional de şeful Inspecţiei Muncii, inspectorul general de stat Dantes Nicolae Bratu, de inspectorul general de stat adjunct SSM, Mihai Nicolae Ucă şi de inspectorul general de stat adjunct pentru relaţii de muncă, Larisa Otilia Papp. AGERPRES
Read more