News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

CONSUMUL NATIONAL DE ENERGIE ELECTRICA A CRESCUT CU 5,8% IN PRIMELE DOUA LUNI ALE ANULUI (INS)

Consumul final de energie electrică a fost de 9,3 TWh în primele două luni ale anului, în creștere cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate, luni, Institutul Național de Statistică (INS).

Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 6,6%, iar consumul populației a crescut cu 1%. Exportul de energie electrică a fost de 1,5 TWh, în scădere cu 158,3 milioane KWh. Consumul propriu tehnologic în rețele și stații s-a cifrat la 1,3 TWh, fiind mai mic cu 64 milioane KWh.

În această perioadă, resursele de energie electrică au totalizat 12,2 TWh, în creștere cu 293 milioane KWh (+2,4%) față de perioada corespunzătoare a anului 2015.

Producția din termocentrale a depășit 5,2 TWh, fiind în creștere cu 362 milioane KWh (+7,4%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Producția din hidrocentrale a ajuns la 2,6 TWh, în scădere cu 488 milioane kWh (-15,4%), iar cea din centrala nucleară a fost de 2 TWh, în creștere cu 8 milioane KWh (0,4%).

Producția din centralele electrice eoliene în primele două luni a totalizat 1,4 TWh, în creștere cu 210 milioane KWh față de aceeași perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă in instalații fotovoltaice, în această perioadă, a fost de 168 milioane KWh, în creștere cu 33 milioane KWh față de perioada corespunzătoare a anului 2015.

În perioada analizată, resursele de energie primară au crescut cu 1,6%, iar cele de energie electrică au crescut, față de aceeași perioadă a anului precedent, cu 2,4%.

Principalele resurse de energie primară au totalizat 5,4 milioane tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 85.500 tep față de anul precedent. Producția internă a însumat 3,7 milioane tep, în scădere cu 28.800 tep față de aceeași perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 1,7 milioane tep.

Sursa: agerpres.ro

Read more
INFLATIA ANUALA RAMANE IN TERITORIU NEGATIV IN MARTIE, LA MINUS 3%, IN SCADERE COMPARATIV CU FEBRUARIE

Inflația anuală s-a menținut în teritoriu negativ în februarie, la minus 3%, în coborâre de la minus 2,7% în februarie, potrivit datelor publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).

„Prețurile de consum, măsurate prin indicele prețurilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 3% în luna martie 2016 comparativ cu luna martie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) scăderea a fost de—2,4%”, arată INS.

În luna martie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu martie 2015, este de 58,8%, cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% dețin o pondere de 24,6%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 16,6%.

Creșterea medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2015 — martie 2016) față de precedentele 12 luni (aprilie 2014 — martie 2015), calculată pe baza IPC, este de minus 1,4%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este de minus 1,1%, informează INS.

În martie 2016 față de martie 2015, prețurile de consum au scăzut la grupa mărfurilor alimentare cu 6,74%.

Banca Națională a României (BNR) estima, la începutul anului, o inflație de minus 3% pentru finalul lunii martie 2016. Potrivit BNR, excluzând efectul de runda I privind TVA, inflația ar fi atins 1,3%, la finalul primului trimestru din acest an. Ținta de inflație a Băncii Centrale pentru 2016 este de 2,5% +/-1 punct procentual.

BNR a modificat la 1,4% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de prognoza anterioară, de 1,1%, conform datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.

Comisia Națională de Prognoză (CNP) a menținut, în prognoza de iarnă 2016, proiecția privind inflația la finele acestui an la 1,8% și pentru anul viitor la 2,5%, estimările fiind similare celor din prognoza de toamnă publicată la finalul lunii noiembrie 2015.

Sursa: agerpres.ro

Read more
APIA a început plata pentru schemele din sectorul vegetal

Respectând calendarul stabilit și obiectivele asumate, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că ieri 07 aprilie a început autorizarea iar astăzi, 08 aprilie, a început efectuarea plăților finale aferente cererilor unice de plată – Campania 2015.

Ieri erau pregătite pentru plată 536.160 cereri unice în sumă totală estimată de 300 milioane euro. Dintre acestea, o primă tranșă de 27.273 cereri, în sumă totală de 13.687.915 euro vor fi plătite în cursul zilei de astazi.

Aceste prime plăți sunt efectuate către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal.

Este important de reținut că plățile se efectuează progresiv începând cu data de astăzi, pe măsură ce dosarele fermierilor sunt procesate și validate pe tot fluxul de lucru din cadrul sistemului informatic, pentru fiecare schemă de plată pentru care s-a făcut solicitarea.

Funcționarii APIA împreună cu specialiștii consorțiului condus de SIVECO România depun toate eforturile în vederea respectării cu strictețe a termenelor planificate și comunicate, astfel încât fondurile să ajungă cât mai repede la fermieri.

Pentru atingerea acestor obiective a fost necesar un efort susținut al ambelor echipe.

Precizăm că funcționarea modulului care asigură plățile finale valorifică activitatea laborioasă de dezvoltare și implementare a tuturor celorlalte module care susțin fluxurile operaționale ale APIA.

Nu în ultimul rând, încadrarea în termenele asumate față de dl. Achim Irimescu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se datorează implicării funcționarilor APIA din teritoriu care, alături de cei de la sediul central, în program prelungit, au operat și prelucrat cu maximă responsabilitate datele în sistemul informatic.

Până la acest moment, schemele care se autorizează la plată sunt următoarele:

– Schema de plată unică pe suprafaţă în cuantum de 79,73 euro/ha;

– Plata redistributivă:

  • primul interval: 1 – 5 ha inclusiv în cuantum de 5,00 euro/ha;
  • al doilea interval peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv în cuantum de 51,07 euro/ha.

– Plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93 euro/ha;

– Plata pentru micii fermieri care au până la 7 ha în cuantum de maxim 1250 euro;

– ANT 1 (Schema de ajutoare naţionale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producţie) în cuantum de 19,19 euro/ha.

Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2015, respectiv 4,4176 lei pentru un euro.

Pe măsură ce dezvoltarea sistemului informatic va permite, APIA va autoriza și plata celorlalte scheme de plăți directe, ajutoare naționale tranzitorii și măsuri de dezvoltare rurală.

Reamintim că, în ceea ce privește Campania 2015, APIA a efectuat plăţile în avans pe suprafaţă autorizând la plată suma de 255,4 milioane euro pentru un număr de 602.159 fermieri. Diferenţa de plată de 1,34 mld euro aferentă plăţilor directe pe suprafaţă, până la plafonul financiar alocat României în Campania 2015 care este în valoare de 1.59 mld euro, se va efectua în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, până la data de 30 iunie 2016.

Schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi din Bugetul Naţional (BN), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Read more
INS: PRODUSUL INTERN BRUT A CRESCUT CU 3,8% IN TERMENI REALI, IN 2015

Produsul intern brut (PIB) al României a înregistrat, în 2015, un salt de 3,8% în termeni reali, comparativ cu anul anterior, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), date vineri publicității.

Potrivit statisticii, în intervalul analizat, PIB-ul, ca serie brută, s-a situat la 712,832 miliarde lei, în prețuri curente, în termeni reali.

Seria ajustată sezonier a produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru anul 2015, nefiind înregistrate modificări semnificative față de varianta publicată anterior, în martie 2016, precizează INS.

Datele statistice ajustate sezonier relevă, de asemenea, că PIB-ul estimat pentru trimestrul IV din 2015 a fost de 181,542 miliarde lei prețuri curente, în creștere în termeni reali cu 1,1% față de trimestrul III 2015 și cu 3,8% față de trimestrul IV din 2014.

Ca serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul IV 2015 a fost de 212,058 miliarde lei prețuri curente, în creștere — în termeni reali — cu 3,8 față de același interval din anul precedent.

INS menționează că, în anul 2015, volumul valorii adăugate brute totale nu s-a modificat, fiind însă înregistrate modificări pe unele ramuri de activitate, astfel: administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, învățământ, sănătate și asistență socială (+0,2 puncte procentuale), informații și comunicații (+0,1 puncte procentuale), activități de spectacole, culturale și recreative, reparații de produse de uz casnic și alte servicii (-0,1 puncte procentuale).

De asemenea, volumul impozitelor nete pe produs s-a diminuat cu 0,1 puncte procentuale.

Pe categorii de utilizări, din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări ale contribuției la creșterea PIB în anul 2015, între cele două estimări, au înregistrat: consumul final individual efectiv al gospodăriilor populației (de la +3,9% la +4%), ca urmare a majorării volumului său de la 105,8% la 105,9%; formarea brută de capital fix (de la +1,8% la +2,1%), ca urmare a majorării volumului său de la 107,5% la 108,8%; importul de bunuri și servicii (de la +3,5% la +3,8%), ca urmare a creșterii volumului său de la 108,4% la 109,1%; exportul de bunuri și servicii (de la +1,9% la +2,3%), ca urmare a creșterii volumului său de la 104,7% la 105,5%.

Conform INS, seria ajustată sezonier a produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ ca urmare a revizuirii estimărilor pentru anul 2015 față de varianta provizorie publicată în martie 2016.

Produsul intern brut pentru trimestrul I 2016, date „semnal”, va fi publicat în data de 13 mai 2016.

Comisia Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în creștere la 4,2% proiecția privind avansul produsului intern brut (PIB) pentru acest an și estimarea pentru 2015 la 3,7%, potrivit Prognozei de iarnă 2016.

La rândul ei, Comisia Europeană (CE) și-a îmbunătățit estimările privind creșterea economică a României atât pentru 2015, cât și pentru 2016 și 2017. Conform noilor cifre date publicității pe 4 februarie 2016, Executivul comunitar estimează că în 2015 creșterea reală a PIB-ului României a fost de 3,6%, cel mai ridicat ritm de creștere de după 2008. Creșterea economică a României ar urma să atingă un vârf de 4,2% în 2016, grație creșterilor salariale puternice și relaxării fiscale, în timp ce în 2017 se va modera ușor la 3,7% , arată previziunile economice de iarnă publicate de Comisia Europeană.

Sursa: agerpres.ro

Read more

Volumul total al creditelor acordate de instituțiile financiare nebancare către populație a fost de peste 5,35 miliarde lei în 2015, în creștere cu 3,21% față de nivelul din decembrie 2014, se arată în datele Băncii Naționale a României (BNR).

Din această sumă, circa 4,63 miliarde lei au fost în moneda națională, iar restul în euro și alte valute. De asemenea, volumul total al creditelor pentru consum acordate de IFN-uri se cifra la peste 4,75 miliarde lei, în creștere cu 4,1% față de nivelul din decembrie 2014. Creditele pentru alte scopuri însumau 409,9 milioane lei, iar cele pentru locuințe — 188,8 milioane lei.

În ceea ce privește creditele acordate firmelor, volumul total al acestora se ridica la 16,1 miliarde lei, o sumă mai mare cu 2% față de nivelul de la finalul anului precedent.

La 31 decembrie 2015, instituțiile financiare nebancare dețineau active și pasive de peste 31 miliarde lei.

Sursa: agerpres.ro

Read more
STUDIU: APROAPE TREI SFERTURI DINTRE ANTREPRENORII DE STARTUP CASTIGA MAI PUTIN DE 1.000 EURO PE LUNA

Aproape trei sferturi dintre antreprenorii de startup câștigă mai puțin de 1.000 euro pe lună, 38% având venituri sub 500 euro, se arată într-un studiu privind startup-urile românești, realizat de EY România și Impact Hub și prezentat marți într-o conferință de presă
Potrivit studiului, antreprenorul unui startup are între 25 și 35 de ani, muncește 10 ore pe zi, este la prima inițiativă antreprenorială, câștigă sub 1.000 de euro pe lună și merge cel puțin o dată pe săptămână la un eveniment de networking.

„71% dintre antreprenorii de startup câștigă mai puțin de 1.000 euro pe lună, 38% având venituri sub 500 euro. 50% conduc un startup cu mai puțin de un an vechime. 54% sunt asociați cu cel puțin un cofondator în afacere, iar 61% sunt la prima inițiativă antreprenorială. Orele pe care le muncesc antreprenorii de startup în medie pe zi pentru a crește afacerea este de zece. 64% merg cel puțin o dată pe săptămână la un eveniment de networking”, se arată în studiu.

Barometrul analizează răspunsurile a 301 fondatori ai unei afaceri de tip startup din România cu privire la stadiul de dezvoltare a celor cinci piloni EY de susținere a antreprenoriatului — impozitare și reglementare, acces la finanțare, ajutor coordonat, cultură și educație antreprenorială.

„Majoritatea largă a respondenților sunt antreprenori în startup, 94% dintre ei fiind fondatori sau acționari. Cele mai multe startup-uri au un singur fondator, dar există și situația în care firma a fost fondată de peste 3 antreprenori (5%). Per total, există mai multe firme care au doi sau mai mulți acționari (54%) decât startup-uri cu un singur acționar. Cei mai mulți antreprenori aflați la început de drum dedică 10 ore afacerii lor în fiecare zi, ceea ce înseamnă că lucrează cu 21% mai mult decât angajații cu normă întreagă din România. Conform unui studiu Eurofound, angajații români au lucrat în anul 2014 cel mai mult dintre angajații Uniunii Europene, numărul de ore lucrate ajungând la 41 pe săptămână. Deși cei mai mulți dedică 10 ore afacerii, 27% dintre antreprenori depășesc limita de zece ore, unii dintre aceștia ajungând chiar la 18 ore de muncă în fiecare zi”, informează studiul citat.

Funcția de business cel mai des citată ca fiind cea mai interesantă pentru antreprenori este cea de general manager, urmată de marketing și PR, la celălalt pol aflându-se funcția financiar-contabilă și cea de HR (resurse umane).

Antreprenorii din industria IT sunt într-o mai mică măsură la prima inițiativă antreprenorială (48%), cei mai mulți (52%) fiind cel puțin la a doua inițiativă. Educația este industria în care numărul de startup-uri create de antreprenori debutanți este egal cu cel cu startup-uri ale antreprenorilor maturi. Cele mai multe startup-uri de antreprenori debutanți se află în industriile creative (71%).

Studiul are la bază un chestionar făcut în perioada 2 septembrie — 15 decembrie 2015.

Sursa: agerpres.ro

Read more
TOATE RAMURILE AFERENTE COMERTULUI CU AMANUNTUL AU CRESCUT VOLUMUL CIFREI DE AFACERI IN SECTOR

Produsele alimentare, nealimentare, băuturile, tutunul și carburanții au dus la creșterea volumului cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul în primele două luni din acest an comparativ cu aceeași perioadă din 2015, potrivit unui comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, marți, AGERPRES.
„Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în perioada 1.I — 29.II.2016, comparativ cu perioada 1.I — 28.II.2015, a înregistrat o creștere cu 18,7% datorită creșterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+29,3%), vânzărilor de produse nealimentare (+15,7%) și comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+7,2%)”, se arată în comunicat.

În ceea ce privește seria ajustată sezonier în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost înregistrată o creștere cu 16,9%, datorită creșterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+26,2%), vânzărilor de produse nealimentare (+13,9%) și comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+7,8%).

În luna februarie, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) față de luna precedentă a crescut, atât ca serie brută, cu 4,2%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 1,9%.

Față de luna corespunzătoare a anului precedent, a crescut ca serie brută și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 21,8%, respectiv cu 18,4%.

Sursa: agerpres.ro

Read more
EUROPENII AU INCEPUT SA CUMPERE DIN NOU AUR

Europenii, care se lupta cu o criza a refugiatilor si cu rate negative la dobânzi, au început sa cumpere aur ca o investitie sigura, conform unei companii de cercetare din Austria, care se asteapta ca cererea pentru metalul pretios sa ramâna puternica de-a lungul anului, scrie Bloomberg, potrivit Mediafax.

„Dobânzile sunt negative, iar în acest moment oamenii nu vad niciun beneficiu din a-și ține banii oriunde, dar în același timp sunt îngrijorați pentru viitor”. Vor sa investeasca, dar vor sa își știe banii în siguranța”, a spus Andrea Lang, director în cadrul firmei Austrian Mint.
Prețul aurului a crescut cu 16% în primul trimestru, având cea mai buna performanța din ultimii 30 de ani, în mijlocul unei perioade agitate și de incertitudine economica.

Europa se confrunta cu un aflux masiv de imigranța din Orientul Mijlociu, peste un milion de oameni intrând în Germania numai anul trecut, cel mai mult de la Al Doilea Razboi Mondial încoace.

Sursa: stiripesurse.ro

Read more
CAT VA POATE COSTA SCHIMBAREA ANVELOPELOR

Iarna a trecut aşa că, dacă sunteţi şoferi, faceţi un drum la vulcanizare pentru a trece la anvelopele de vară. Câţi bani trebuie să aveţi în portofel pentru acest serviciu, citiți mai jos.

Schimbarea anvelopelor presupune demontarea lor, curăţarea jantelor, montarea celorlalte cauciucuri, umplerea cu aer, verificarea presiunii şi echilibrarea, scrie Digi24.

Preţurile pentru un astfel de serviciu diferă în funcţie de dimensiunea anvelopelor, dacă acestea sunt montate pe o jantă de aliaj sau de tablă şi diferă de la un punct de vulcanizare la altul.

În general, costurile pornesc de la 60-70 de lei pentru un set de patru cauciucuri şi pot ajunge chiar şi la 130 de lei. Plătiţi suplimentar dacă aveţi nevoie şi de îndreptarea jantelor.

Pentru cele din oţel preţurile pornesc de la 15 lei per jantă, iar pentru cele din aliaj o îndreptare porneşte de la 20 de lei şi poate ajunge la 100 de lei. Unele service-uri fac şi reduceri. La trei jante îndreptate, pe a patra o aveţi gratuit.

În cazul în care doriţi să verificaţi şi geometria roţilor plătiţi între 50 şi 100 de lei.

Dacă însă trebuie să vă cumpăraţi cauciucuri de vară, va trebui să scoateţi din buzunar cel puţin 400 de lei.

Sursa: antena3.ro

Read more
INS: RATA SOMAJULUI, 6,5% IN FEBRUARIE 2016, IN SCADERE CU 0,3% PUNCTE PROCENTUALE FATA DE FEBRUARIE 2015

Rata șomajului a ajuns, în România, la 6,5% în februarie, nivel similar cu cel consemnat în luna anterioară, însă în scădere cu 0,3% față de aceeași perioadă din 2015, a anunțat, vineri, Institutul Național de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna februarie a anului curent a fost de 597.000 de persoane, în scădere atât față de luna precedentă (604.000 persoane), cât și față de aceeași lună a anului anterior (626.000 persoane).

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 5,4%, pentru luna februarie 2016, respectiv 6% în cazul bărbaților și 4,6% în cel al femeilor. Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 77,3% din numărul total al șomerilor estimat pentru a doua lună din acest an.

Statistica relevă că, per total, în luna februarie, rata șomajului în formă ajustată sezonier a fost de 6,5% și nu a înregistrat modificări față de luna ianuarie 2016 (6,5%). Pe de altă parte, comparativ cu februarie 2015, rata șomajului a scăzut cu 0,3 puncte procentuale.

Sursa: agerpres.ro

Read more