Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) intenţionează să intensifice controalele în ceea ce priveşte preţurile de transfer, a declarat, marţi, preşedintele instituţiei, Dragoş Doroş, în cadrul Comisiei pentru buget-finanţe din Camera Deputaţilor.

‘În ceea ce priveşte preţurile de transfer, ANAF are o structură care se ocupă de câţiva ani buni de ceea ce denumim generic preţuri de transfer, iar la nivel de ANAF există o activitate care deja a prins contur şi avem rezultate notabile pe care intenţionăm să le accentuăm în perioada următoare însă ceea ce se numeşte control fiscal pe preţuri de transfer deja există şi se face în România de către ANAF. Avem în acest moment oameni în structurile centrale şi teritoriale care au fost instruiţi. Avem deja rapoarte de inspecţie fiscală care se referă la acest tip de constatări. Intenţia noastră este să accentuăm tipurile acestea de controale (pe preţuri de transfer n.r.)’, a spus Doroş.

Preţurile de transfer sunt preţurile la care se derulează tranzacţiile între companiile care sunt părţi ale aceluiaşi grup (numite şi părţi afiliate). Tranzacţia între părţile afiliate trebuie să fie încheiată la preţ de piaţă, respectiv la preţul la care ar fi fost încheiată o tranzacţie similară între părţi independente, în condiţii economice comparabile.

El a precizat, marţi, că ANAF a solicitat Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie date referitoare la Panama Papers.

‘În prezent, ANAF a iniţiat demersuri pentru obţinerea datelor şi acestea vor fi analizate. Prelucrarea se va face cu respectarea confidenţialităţii specifice secretului fiscal. Încercăm să obţinem sprijinul şi altor instituţii din România. Avem în vedere atât implicaţiile fiscale cât şi de altă natură care intră în sfera de competenţă a instituţiei noastre. Vom pune la dispoziţia tuturor instituţiilor cu atribuţii legale în funcţie de natura informaţiilor analizele pe care le realizăm. Datele cu relevanţă fiscală vor fi tratate fiscal în timp ce alte tipuri de date vor fi puse la dispoziţia altor instituţii în vederea aplicării legii’, a spus Doroş.

De asemenea, şeful Fiscului a reamintit că la ANAF s-a înfiinţat un grup de lucru care are ca atribuţii verificarea datelor.

‘La nivelul ANAF suntem în situaţia în care avem un grup de lucru care are atribuţii pe verificarea, analizarea şi coordonarea unitară la nivelul Agenţiei. Se evaluează necesarul logistic având în vedere cantitatea datelor. Am făcut o cerere oficială către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie să ne fie pusă la dispoziţie baza de date. În acelaşi timp investigăm toate sursele de pe internet sau din alte surse. Avem în vedere implicaţiile fiscale şi de altă natură’, a afirmat oficialul ANAF.

Doroş a mai arătat că ANAF îşi va coordona eforturile cu alte instituţii fiscale din UE.

‘Vom încerca coordonarea eforturilor de analiză şi valorificarea datelor şi informaţiilor cu alte autorităţi fiscale atât din state membre UE cât şi din state terţe. ANAF a instrumentat şi valorificat conform legii şi până în acest moment date şi informaţii legate de tranzacţii derulate între contribuabili rezidenţi cu entităţi înregistrate în paradisuri fiscale’, a mai precizat şeful ANAF.

Şefi de stat şi alţi politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi, sportivi, dar şi reţele criminale se numără printre beneficiarii reali a peste 214.000 de societăţi offshore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale, relevă o anchetă jurnalistică efectuată în comun de 107 instituţii media care au reuşit să intre în posesia unor documente din arhivele secrete ale unei societăţi panameze de consultanţă, documente denumite acum generic ‘Panama Papers’, anunţau duminică publicaţiile Le Monde şi Le Soir.

Potrivit Le Soir, este cea mai mare scurgere de informaţii financiare înregistrată până în prezent, în timp ce Le Monde vorbeşte despre cea mai spectaculoasă intruziune în lumea obscură a finanţelor offshore.

Ancheta, coordonată de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), este semnificativă nu doar prin numărul documentelor – potrivit Le Monde ar fi circa 11,5 milioane -, ci şi prin faptul că nume grele ar putea fi vizate de aceste dezvăluiri, Le Soir estimând că ‘şocul este planetar’.

În centrul acestei ‘pânze de păianjen’ se află societatea de avocatură Mossack Fonseca, specializată în consultanţă pentru crearea companiilor offshore, societăţi ecran ce disimulează identitatea reală a proprietarilor lor.

Societatea Mossack Fonseca este înregistrată în Panama, ţară considerată drept unul dintre centrele financiare cele mai opace ale planetei şi o placă turnantă pentru spălarea de bani, mai ales a fondurilor provenite din fraude şi activităţi criminale. AGERPRES

Sursa: capital.ro