CUM ISI POT PLATI CONTRIBUTIA LA SANATATE ROMANII FARA VENITURI
EconomieUltimele stiri 21 martie 2016 0
Românii fără venituri ar putea avea două posibilități de a-și achita contribuția la sănătate, în urma unei propuneri a Ministerului Finanțelor. În cazul în care persoanele fără venituri ar plăti lunar, suma ar ajunge la aproximativ 700 de lei pe an sau pot achita 400 de lei în momentul în care au nevoie de îngrijiri medicale. Modificarea vine după ce, odată cu intrarea în vigoare a noului cod fiscal, românii fără venituri sunt obligaţi să se înregistreze la Fisc şi să achite CASS de 57 de lei pe lună.
Promisiunea Guvernului de a clarifica situația contribuției la sănătate pentri persoanele care nu au venituri există încă din luna ianuarie, însă proiectul a venit abia în a doua jumptate a lunii martie. Schumbările trebuie să intre în vigoare cât de curând posibil, deoarece data limită de plată a CASS pe primul trimestru al anului este 25 martie.
În urma propunerii de modificare a Codului Fiscal au fost stabilite două variante a platei CASS de către cei fără venituri.
Prima: să achite lunar 5,5 la sută din salariul minim brut, timp de un an. Asta înseamnă 693 de lei pe an, dacă se ia în calcul nivelul actual.
A doua variantă: să achite CASS doar atunci când merg la medic, situaţie în care trebuie să dea contribuţia pe şapte luni. Adică 404 lei. De la 1 mai, însă, contribuţia la sănătate va fi mai mare, pentru că salariul minim brut creşte la 1.250 de lei.
Sursa: evz.ro
Read morePRODUCATORII DE LAPTE SOLICITA GUVERNULUI O SUBVENTIE DE 50 DE BANI PE LITRU PENTRU A DEPASI CRIZA IN CARE SE AFLA
EconomieUltimele stiri 21 martie 2016 0
Producătorii de lapte din România solicită Executivului o subvenție de aproximativ 50 de bani pe litrul de lapte pentru a putea traversa criza cu care sectorul se confruntă, având în vedere că în celelalte țări europene producătorii primesc astfel de subvenții.
„Dacă ne uităm la ce se întâmplă în Europa, o subvenție de 0,5 lei pe litrul de lapte conform ar fi un sprijin pentru ferme, până când condițiile de piață se vor schimba. A existat o subvenție de 0,3 lei pe litru, în perioada 2007 — 2010, fapt care ne-a ajutat să progresăm”, a declarat, luni, Nicușor Șerban, președintele Asociației Crescătorilor de Vaci, Holstein RO.
Potrivit acestuia, prețurile primite de fermieri pe lapte la poarta fabricii sunt foarte mici și duc la închiderea fermelor.
„Avem producții similare cu fermele din Vest, producem la costuri similare, dar ei pot să vândă în România mai ieftin laptele decât noi — și mai au și costuri de transport”, a spus Șerban.
El a adăugat că, în majoritatea țărilor din Europa, pe fondul crizei laptelui generată de scăderea consumului, s-au luat măsuri de sprijin pentru fermieri. „În România nu s-a înțeles că, dacă nu se intervine repede, riscăm ca, după câțiva ani, să nu se mai consume lapte și produse din lapte decât din afara României”, a adăugat Nicușor Șerban.
Acesta a atras atenția asupra faptului că, în ultima perioadă, la poarta fermei prețul a scăzut cu 30% — 40%, însă la raft prețurile nu au coborât nici în urma reducerii TVA.
„Distribuția profitului pe lanțul de distribuție nu este tocmai corectă”, a adăugat fermierul citat.
În această perioadă, laptele la poarta fermei este plătit, în funcție de cantitatea livrată, cu o sumă între 0,7 și 1,25 lei pe litru, mai spune reprezentantul Holstein RO.
La rândul său, președintele Pro Agro, Emil Dumitru, a arătat că și datele Comisiei Europene indică faptul că prețul de achiziție la poarta fermei este foarte mic în România.
„Vrem să atragem atenția autorităților, ministrului Agriculturii, că este o criză a laptelui și ar trebui să se ia măsuri pentru a se subvenționa pierderile de venit, având în vedere că și alte state au adoptat scheme de sprijin pentru fermieri”, a subliniat Dumitru.
Producătorii de lapte mai spun că, în cazul în care autoritățile nu iau măsurile necesare, vor organiza proteste în stradă.
Sursa: agerpres.ro
Read moreROMANIA, UNA DINTRE CELE OPT STATE UE CU PROBLEME DE DEFICIT BUGETAR
EconomieUltimele stiri 21 martie 2016 0
Un număr de opt state al Uniunii Europene se află în zona de pericol în privinţa cheltuielilor publice.
Cinci dintre acestea, respectiv Marea Britanie, Franţa, Spania, Grecia şi Croaţia vor depăşi limita maximă a deficitului bugetar de 3% din PIB permisă de legislaţia cumunitară, în timp ce în România, Polonia şi Finlanda indicatorul va fi chiar la acest nivel, potrivit analiştilor intervievaţi de Bloomberg, informează News.ro.
Statele în care deficitul bugetar depăşeşte 3% din PIB, iar datoria publică este de peste 60% din PIB riscă să fie amendate de Comisia Europeană, cu toate că prevederea nu a fost aplicată niciodată în pofida nenumăratelor încălcări.
De la intrarea în vigoare a Pactului de stabilitate şi creştere, în 1998, pentru întărirea supravegherii bugetelor naţionale, 25 din cele 28 de state membre au depăşit limita deficitului bugetar.
Suedia, Estonia şi Luxemburg sunt singurele state care nu au încălcat regulile referitoare la disciplina bugetară.
Motivul este în mare parte criza financiară din 2008, în urma căreia guvernele au luat măsuri agresive de stimulare.
UE a trecut de la două state care încălcau reglementările în domeniul deficitului bugetar în 2007, Grecia şi Ungaria, la 22 în 2009, între care Germania şi Austria.
În 2010, Irlanda a înregistrat un deficit bugetar record de 32,3% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene.
În 2016, numărul ţărilor care vor cheltui mai mult decât permite legislaţia UE ar putea fi cel mai scăzut din ultimii nouă ani.
Grecia şi Franţa vor marca al 21-lea an, respectiv cel de-al nouălea în care vor înregistra deficite excesive. Ambele ţări au fost avertizate de Comisia Europeană, iar Franţa a obţinut timp suplimentar, până în 2017, să facă reformele necesare.
Ministrul francez de Finanţe Michel Sapin anticipează că deficitul Franţei va coborî sub 3% până la termenul dat de Comisie, dar analiştii intervievaţi de Bloomberg nu sunt la fel de optimişti.
În afară de Franţa, numai Croaţia ar putea depăşi limita de 3% a deficitului, după ce a ieşit dintr-o recesiune de şase ani.
Spania va înregistra anul viitor un deficit de 2,8%, urmată de Grecia cu 2,4% şi Marea Britanie, cu 2,2%.
Cele mai bine administrate bugete vor fi în 2016 Luxemburg, cu un deficit de de 0,4%, ţară care este urmată de Estonia (-0,1%) şi Germania (-0,2%), care vor obţine surplusuri.
În cazul României, analiştii intervievaţi de Bloomberg anticipează deficit de 3% atât pentru 2016 cât şi pentru 2017.
Comisia Europeană anticipează în raportul de ţară că deficitul bugetar al României va atinge 3,8% până în 2017, iar datoria publică va depăşi 40% din PIB.
Sursa: digi24.ro
Read moreINFLATIA ANUALA RAMANE IN TERITORIU NEGATIV IN FEBRUARIE, LA MINUS 2,7%, IN SCADERE COMPARATIV CU IANUARIE
EconomieUltimele stiri 11 martie 2016 0
Inflația anuală s-a menținut în teritoriu negativ în februarie, la minus 2,7%, în coborâre de la minus 2,1% în ianuarie, potrivit datelor publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).
„Prețurile de consum, măsurate prin indicele prețurilor de consum (IPC), au fost mai mici cu—2,7% în luna februarie 2016 comparativ cu luna februarie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) scăderea a fost de—2,1%”, spune INS.
În luna februarie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu februarie 2015, este de 59,3%, cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% dețin o pondere de 24,1%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 16,6%.
Creșterea medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2015 — februarie 2016) față de precedentele 12 luni (martie 2014 — februarie 2015), calculată pe baza IPC, este de minus 1,1%. Determinată pe baza IAPC, creșterea este minus 0,8%, informează INS.
În februarie 2016 față de februarie 2015, prețurile de consum au scăzut la grupa mărfurilor alimentare cu 6,47%.
Banca Națională a României (BNR) estimează o inflație de minus 3% pentru finalul lunii martie 2016, cu un interval de incertitudine de +/-0,6%, se arată în datele publicate pe site-ul instituției. Excluzând efectul runda I privind TVA, inflația ar fi atins 1,3%, la finalul primului trimestru din acest an. Ținta de inflație a Băncii Centrale pentru 2016 este de 2,5% +/-1 punct procentual.
BNR a modificat la 1,4% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de prognoza anterioară, de 1,1%, conform datelor prezentate săptămâna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.
Comisia Națională de Prognoză (CNP) a menținut, în prognoza de iarnă 2016, proiecția privind inflația la finele acestui an la 1,8% și pentru anul viitor la 2,5%, estimările fiind similare celor din prognoza de toamnă publicată la finalul lunii noiembrie 2015.
Sursa: agerpres.ro
Read moreROMANIA SE CLASEAZA IN TOPUL CRESTERII ECONOMICE IN UE, DAR SI IN TOPUL SARACIEI
EconomieUltimele stiri 10 martie 2016 0
România se clasează în topul creşterii economice printre statele UE şi totodată est situată şi în topul sărăciei, fapt ce sugerează că modelul de creştere nu vine în beneficiul cetăţenilor iar Comisia Europeană nu îl poate încuraja, a declarat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote.
Competitivitatea se bazează pe costuri mici, pe salarii mici, nu pe calitate aşa că începe să fie logic acest paradox. Aceasta a subliniat că un element cheie ar fi relansarea investiţiilor, indicând că România “”încă stă bineîn privinţa criteriilor de deficit bugetar, însă Comisia Europeană se arată îngrijorată de trendul care se prefigurează întrucât disciplina economică s-a bazat pe tăierea cheltuielilor, lipsind investiţiile, decât pe creşterea veniturilor.
„Ne dorim să vedem o relansare puternică a investiţiilor în România. Sperăm, pe viitor, ca măsurile care au un impact fiscal important să nu mai fie luate în afara programării bugetare anuale, întrucât se pune presiune pe buget”, a adăugat Filote.
Raportul de ţară întocmit de Comisia Europeană va fi urmat de un răspuns al Guvernului României, printr-un program naţional de reformă, un program de convergenţă, iar după analizarea documentelor CE va face recomandările de ţară, potrivit MEDIAFAX.
Sursa: evz.ro
Read moreLa cea de-a treia întâlnire a angajaților Volkswagen de când a izbucnit scandalul emisiilor, Bernd Osterloh, șeful consiliului angajaților VW a atras atenția autorităților de reglementare din SUA să nu pedepsească prea sever grupul german, deoarece multe locuri de muncă ar putea fi desființate, transmit BBC și Deutsche Welle.
Dacă cel mai mare producător auto european va primi o amendă fără precedent de la Guvernul american, pentru softul care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel, consecințele sociale pentru angajații VW din SUA și Europa ar putea fi „dramatice”, a avertizat șeful consiliului angajaților VW.
„Sperăm foarte mult că autoritățile din SUA vor ține cont de aspectele sociale și de cele legate de forța de muncă”, a afirmat, marți, Bernd Osterloh, la o întâlnire la care au participat aproximativ 20.000 de angajați Volkswagen, la sediul central din Wolfsburg, Germania.
Tot la acea reuniune, directorul general al VW, Matthias Muller, le-a declarat angajaților că va fi nevoie de câțiva ani până când vor deveni clare toate consecințele scandalului motoarelor trucate.
În SUA, VW ar putea fi amendat cu până la 48 miliarde de dolari (53 miliarde de euro) pentru încălcarea reglementărilor de mediu.
Pe plan global, Volkswagen are 120 de fabrici la care lucrează peste 600.000 de angajați, inclusiv 270.000 în Germania. În SUA, la uzina Chattanooga, din Tennessee, sunt aproximativ 2.200 de angajați.
Săptămâna trecută, Bernd Osterloh a anunțat că Volkswagen va plăti angajaților bonusuri pentru 2015, în ciuda costurilor legate de scandalul emisiilor.
„Schimburile suplimentare și orele lucrate peste program au fost ceva obișnuit în 2015. Și angajații au fost alături de companie în cazul Dieselgate (scandalul emisiilor)”, a explicat Bernd Osterloh, într-o scrisoare adresată angajaților VW.
Osterloh susține că, împreună cu directorul general al VW, Matthias Mueller, a stabilit ca angajații locali — aproximativ 100.000 — să fie recompensați cu bonusuri, a căror valoare urmează să fie stabilită.
Anul trecut, angajații locali de la fabricile VW din vestul Germaniei au obținut fiecare un bonus de 5.900 de euro.
Oficialii Audi, divizia de lux a VW, au informat că vor plăti în medie angajaților de la fabricile din Ingolstadt și Neckarsulm un bonus de 5.420 euro (5.890 dolari), în scădere de la 6.540 euro în 2014.
Scandalul motoarelor trucate, cel mai grav din istoria Volkswagen, a izbucnit în 18 septembrie, iar VW a pierdut peste 20 miliarde de euro din capitalizarea bursieră. Anul trecut, Volkswagen a informat că a pus deoparte 6,5 miliarde de dolari pentru a face față costurilor scandalului emisiilor.
Grupul Volkswagen este implicat într-un scandal de amploare, după ce a recunoscut că a echipat 11 milioane de vehicule vândute la nivel mondial (dintre care 2,8 milioane în Germania) cu un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel. La rândul său, Audi a recunoscut că în cazul său 2,1 milioane de mașini pe plan global au fost echipate cu acel software care permitea vehiculelor să îndeplinească standardele referitoare la poluare în timpul testelor dar nu și în timpul operațiunilor normale.
Sursa: agerpres.ro
Read moreROMANIA A AVUT IN 2015 O CRESTERE ECONOMICA DE 3,7%, PIB-UL, ESTIMAT LA 710, 267 MILIARDE DE LEI
EconomieUltimele stiri 8 martie 2016 0
România a consemnat, anul trecut, o creștere economică mai mare cu 3,7% raportat la 2014, iar comparativ cu trimestrul al treilea din 2015 Produsul Intern Brut în trimestrul IV a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,1%, potrivit datelor provizorii (1) date marți publicității de Institutul Național de Statistică (INS)Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2015 a fost de 710,267 miliarde de lei prețuri curente, în creștere — în termeni reali — cu 3,7% față de anul 2014.
Față de trimestrul IV din 2014, creșterea în ultimul trimestru din 2015 a urcat cu 3,7% pe seria brută și cu 3,8% pe seria ajustată sezonier.
Potrivit INS, Produsul Intern Brut — date ajustate sezonier — estimat pentru trimestrul IV 2015 a fost de 180,047 miliarde de lei prețuri curente, în creștere — în termeni reali — cu 1,1% față de trimestrul III 2015 și cu 3,8% față de trimestrul IV 2014.
Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul IV 2015 a fost de 209,997 miliarde de lei prețuri curente, în creștere — în termeni reali — cu 3,7% față de trimestrul IV 2014.
La creșterea PIB în anul 2015, raportat la 2014, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepția agriculturii, silviculturii și pescuitului, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile și restaurantele (+1,0%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,4%; construcțiile (+0,6%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,8%, informațiile și comunicațiile (+0,6%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%), dar care au înregistrat o creștere semnificativă a volumului de activitate (11,8%), industria (+0,5%), cu o pondere de 23,2% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 2,0%; impozitele nete pe produs (+0,7%), cu o pondere de 12,1% la formarea PIB, și al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 6,2% contribuind cu 3,8% la creșterea PIB, și formării brute de capital fix, cu o contribuție de +1,8%, consecință a creșterii cu 7,5% a volumului său.
„O contribuție negativă importantă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-1,6%), consecință a creșterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o creștere mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 8,4%”, spune INS.
În Prognoza sa de iarnă 2016, Comisia Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în creștere la 4,2% proiecția privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) pentru acest an și estimarea pentru 2015 la 3,7%, în condițiile în care, în Prognoza de toamnă, publicată în luna noiembrie a anului trecut, instituția estima un avans al PIB de 3,6% în 2015 și de 4,1% în 2016. În primăvara lui 2015, proiecțiile CNP indicau o creștere economică de 3,3% în 2015 și de 3,4% în 2016.
Pentru 2017, CNP estimează un avans al economiei românești de 4,3%, de asemenea în urcare față de prognoza din toamnă, de 4,2%.
Sursa: agerpres.ro
Read morePreşedintele Filialei Arad a Confederaţiei Patronatului Roman, Ioan Marin Crișan, însoţit de vicepresedintele, Marcel Măinescu, a participat miercuri, 3 martie 2016, la Budapesta, la o conferiţă organizată de ROCHAM, Romanian-Hungarian Business Circle Association, Romanian-Hungarian Investment and Trade Forum.
Întâlnirea a vut loc ca urmare a vizitei oficiale a Ministrului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szíjjártó, la București, în data de 29 ianuarie 2016, unde s-a anunțat oficial deschiderea la Eximbank a unei linii de credit, de 370 de milioane Euro pentru a sprijini cooperarea dintre companiile din Ungaria şi din România.
La conferinţă au participat pesonalităţi reprezentând mediul de afaceri român şi maghiar.
Au fost prezenţi H.E. Alexandru Victor Micula, Ambasadorul României în Ungaria şi H.E. Zákuny Botond, ambasadorul Ungariei în România.
Cu ocazia lucrărilor Cercului de Afaceri Româno-Ungar ( ROCHAM), secretarul de stat şi parlamentar în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Laszlo Szabo, a afirmat că: „România reprezintă un partener strategic de importanţă pentru Ungaria, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări fiind, în anul 2015, de 7,3 miliarde euro, în creştere cu 2,8% faţă de anul anterior.”
Laszlo Szabo a mai precizat că: „excedentul în comerţul exterior este de partea ungară, firmele ungare exportând pe piaţa românească de două ori mai mult decât exportă firmele româneşti în Ungaria. A apreciat că şi firmele româneşti beneficiază de oportunităţi multiple pentru a-şi spori valoarea exportului pe piaţa ungară.”
În opinia lui Laszlo Szabo, cele mai importante domenii de cooperare sunt industria energetică, transporturile şi turismul. A precizat de asemenea că: „România reprezintă una din ţintele preferate ale capitalului ungar, firmele ungare investind peste o jumătate de miliard de euro în România. Cooperarea este foarte strânsă în acest moment, oamenii de afaceri ungari înfiinţând aproximativ 12.000 de întreprinderi în România, în timp ce firmele româneşti oferă 2.500 de locuri de muncă în Ungaria.”
Printre cele mai mari întreprinderi ungare care funcţionează în România a amintit compania energetică Mol, care are o cotă de piaţă de 15%, OTP Bank, prezentă în România cu 125 de filiale, şi compania farmaceutică Richter care oferă un număr însemnat de locuri de muncă. A accentuat că este extrem de importantă reducerea dependenţei aproape totale de gazele şi petrolul rusesc. Din acest punct de vedere este esenţială extinderea capacităţii interconectoarelor dintre cele două ţări, pentru a creşte cantitatea de gaze transportate în dublu sens, în funcţie de necesităţi. Laszlo Szabo a mai spus că este într-o creştere continuă numărul turiştilor români care vizitează Ungaria, România situându-se pe locul al VIII-lea într-un clasament al ţărilor din care provin turiştii care vizitează Ungaria.
Alexandru Victor Micula, ambasadorul României în Ungaria, a evidențiat faptul că: „anul trecut s-au dezvoltat vizibil relațiile dintre cele două țări. A amintit inaugurarea, în luna iulie 2015, a tronsonului sudic al autostrăzii, aceasta fiind prima autostradă care face legătura dintre România şi Ungaria. Până în luna decembrie 2015, pe acest tronson au circulat aproximativ 2,5 milioane de persoane. Schimburile comerciale dintre cele două ţări au atins, şi ele, o cifră record în anul 2015. Firmele românești au investit cca. 200 de milioane de euro în Ungaria, aproximativ 7.000 de IMM-uri fiind prezente aici.” A adăugat că există încă loc pentru dezvoltare şi explorarea unor noi oportunități.
Iată ce a declarat domnul Ioan Marin CRIŞAN, preşedintele Filialei Arad a Confederaţie Patronatul Roman la întoarcerea de la conferinţa ROCHAM: „Filiala Arad a Confederaţiei Patronatul Român este membru fondator al ROCHAM, şi are avantajul de a contracta pentru membrii Patronatului credite de la Eximbank, cu o dobândă preferenţială de 1,6% pe an. De asemenea firmele memebre ale Patronatului vor putea dezvolta pe viitor mult mai uşor parteneriate economice cu firme din Ungaria, ceea ce poate duce la creşterea exportului şi a dezvoltării afacerilor.”








