News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

DRPCIV: INMATRICULARILE DE MASINI NOI AU CRESCUT CU APROAPE 38% PANA LA 11.078 DE UNITATI, IN NOIEMBRIE

Numărul înmatriculărilor de mașini noi a crescut, în noiembrie, cu 37,58%, până la 11.078 de autovehicule, în comparație cu aceeași lună din 2014, arată datele publicate de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV)

Potrivit sursei citate, în noiembrie, din totalul de mașini noi înmatriculate, 8.022 de unități au fost reprezentate de autoturisme, în creștere cu 41,54% față de luna corespunzătoare din anul anterior, când erau consemnate 5.669 unități.

În ceea ce privește mărcile preferate de către șoferii români, pe primul loc continuă să se plaseze Dacia, cu 2.830 de unități noi înmatriculate în noiembrie (+56,61% față de noiembrie 2014), urmată de Skoda (666 unități, +3,26%), Volkswagen (651 unități, +24%) și Renault (575 unități, +80,82%).

Statistica DRPCIV arată că pe lista mașinilor cu cea mai redusă frecvență a înmatriculărilor s-au aflat, în noiembrie: Smart (9 exemplare), Jaguar (8), Subaru (5), Alfa Romeo și Maserati (câte 3), SsangYong (două unități), Mercedes-AMG și Tesla Motors (câte un exemplar).

Totodată, la majoritatea categoriilor de autovehicule noi înmatriculate s-au consemnat procentaje pozitive în noiembrie 2015, comparativ cu aceeași lună din anul anterior, după cum urmează: tractoare (27 de unități, +50%), autoturisme (8.022 unități, +41,51%), autovehicule transport mărfuri (1.884 unități, +31,75%), remorci (658 unități, +29,02%), mopede/motociclete (68 unități, +23,64%), autobuze și microbuze (126 unități, +22,33%) și semiremorci (256 unități, +19,07%).

Segmentul în care s-au consemnat scăderi ale numărului de înmatriculări noi a fost cel al autovehiculelor cu destinație specială, respectiv 37 de unități noi înmatriculate, în scădere cu 28,85% față de noiembrie 2014.

La nivelul primelor 11 luni din 2015, numărul autoturismelor noi înmatriculate în România a ajuns la 74.423 unități, în creștere cu 12,15% față de intervalul ianuarie — noiembrie 2014, când se consemnaseră 64.577 unități.

Datele oficiale ale Direcției de Înmatriculări relevă faptul că, la sfârșitul anului 2014, parcul auto național din România depășise 6,27 milioane de unități, în creștere cu 4,77% față de 2013, când acesta număra 5,98 milioane de exemplare.

Din numărul total de vehicule care circulau pe drumurile naționale la finele anului trecut, aproape 4,91 milioane de unități erau autoturisme, iar peste 2,92 milioane dintre acestea aveau o vechime mai mare de 12 ani. De asemenea, 3,16 milioane de autoturisme aveau motoare pe benzină, în timp ce aproape 1,74 milioane de unități erau pe motorină.

Conform sursei citate, circa 1,97 de milioane de vehicule din parcul auto național prezentau o vechime cuprinsă între 6 și 10 ani, iar 1,53 milioane de unități aveau un grad de uzură cuprins între 11 și 15 ani.

În același timp, aproximativ 1,103 milioane de mașini erau mai vechi de 20 de ani și doar 197.741 de exemplare se încadrau la o vechime de 0-2 ani.

La nivel general, 3,401 milioane de români au preferat mașinile Diesel, iar 2,539 milioane cele pe benzină, potrivit DRPCIV.

Sursa: agerpres.ro

Read more
ABSORBTIA BANILOR EUROPENI A AJUNS LA 60%, RISCUL DEZANGAJARII ESTE DE UN MILIARD DE EURO

Valoarea declarațiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană era de 11,3 miliarde euro, în data de 7 decembrie, însemnând o absorbție a fondurilor europene de 60%, în timp ce rambursările totalizau 10,9 miliarde euro, respectiv 57%, pe cadrul financiar 2007-2013, se arată în datele publicate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

Riscul de dezangajare la finele lunii decembrie este de 1,06 miliarde euro, din care cea mai mare parte pe Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane — 596,5 milioane euro, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice — 250,1 milioane euro, Programul Operațional Sectorial Transport — 151,4 milioane euro și Programul Operațional Sectorial Mediu — 63,2 milioane euro.

Procentul cel mai mare al absorbției era, la 7 decembrie, la Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative — 88%, ceea ce înseamnă declarații de cheltuieli în valoare de peste 183,7 milioane euro. Poziția a doua este ocupată de Programul Operațional Asistență Tehnică — 73% (123,8 milioane euro), iar următoarele locuri de Programul Operațional Regional — 64% (2,5 miliarde euro), Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice — 64% (1,63 miliarde euro), Programul Operațional Sectorial Transport — 61% (2,62 miliarde euro), Programul Operațional Sectorial Mediu — 58% (2,5 miliarde euro) și Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane — 49% (1,71 miliarde euro).

Termenul final de eligibilitate a cheltuielilor efectuate de beneficiari este 31 decembrie 2015, iar transmiterea la Comisia Europeană și la Autoritatea de audit a ultimei aplicații de plată intermediară trebuie făcută până la 30 iunie 2016.

Ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, declara în 10 decembrie că absorbția ar putea ajunge la 70% pe cadrul financiar 2007-2013.

‘În momentul de față, gradul de absorbție este de 60%. El, de fapt, va fi calculat abia la sfârșitul anului viitor, pentru că între timp mai putem face plăți. Beneficiarii fac plăți până la finele acestui an, dar ei le transmit în anul viitor. În februarie o să avem o cifră mai exactă, sperăm să ajungem la 70% ‘, a spus Răducu.

Aceasta a menționat că dorește să facă o simplificare în procesul de atragere a fondurilor, care să ducă la creșterea gradului de absorbție a banilor europeni.

‘Dorim să facem o simplificare. Acesta este un lucru extraordinar care ar putea duce la creșterea gradului de absorbție și la implementarea unor proiecte cu impact mai mare în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială. Dorim să avem o metodologie mai clară’, a precizat ministrul Fondurilor Europene.

Sursa: agerpres.ro

Read more
Riscul unui leu mai slab pentru 2016

Anul urmator, cursul de schimb ar putea inregistra miscari mai mari ca in 2015 iar moneda nationala ar putea inregistra scaderi fata de moneda unica Europeana. Riscurile din economia Romaniei ar putea deveni mai vizibile si ar putea impinge nivelul cursului pana la un maxim de 4,6 lei pentru un euro.

In 2016, cursul mediu inregistrat ar putea fi in jurul valorii de 4,52, ceea ce ar fi cu aproximativ 2% mai mult decat nvelul inregistrat in 2015 (4.45). Totusi, riscurile economice vor fi mai mari, asa ca si miscarile din piata valutara ar putea fi la randul lor mai mari. Pe fondul cresterii riscului, cursul Euro-Leu ar putea atinge maxime in zona de 4.6 lei pentru un euro iar minimele probabile ale anului viitor ar putea fi in zona 4.43 – 4.44.

De ce a fost stabilitate pe leu

Anul acesta, cele mai importante evolutii care au dus la stabilitatea monetara au fost reducerile dobanzii de referinta realizate de Banca Nationala a Romaniei si cresterea economica a Romaniei.

In prima parte a anului, Banca Nationala a Romaniei a redus de mai multe ori dobanda de referinta pana la un minim de 1,75% atins in luna mai. Reducerea dobanzii de referinta ar fi trebuit sa duca la o depreciere a leului, dar a fost contracarata de cresterea economica inregistrata de tara noastra: PIB-ul Romaniei a crescut in acest an in medie cam cu 1% pe trimestru, fiind una dintre cele mai mari cresteri din Europa.

2016 poate destabiliza echilibrul fragil al cursului Euro-Leu

Din pacate, stabilitatea monetara din ultimul are putine sanse fie ceva de durata si incepand cu anul 2016, leul ar putea inregistra o tendinta de depreciere moderata fata de moneda unica europeana.

Principalele cauze care pot duce la deprecierea cursului sunt:

  • Cresterea deficitului bugetar
    • In 2016, deficitul bugetar al Romaniei va creste fata de 2015 si va fi undeva in jur de 2,8% sau chiar mai mult. Cu cat Romania se va imprumuta mai mult, cu atat va fi mai riscanta, iar in piata valutara, mai riscant inseamna un leu mai slab.
  • Cresterea consumului va duce la inflatie mai mare.
    • In anul 2015, consumul populatiei s-a relansat vizibil iar acest lucru va duce la reaparitia inflatiei. Istoric vorbind, Romania a fost o tara cu o inflatie relativ ridicata iar valorile extrem de mici din ultima perioada vor deveni istorie. Dupa cum arata datele de consum anul acesta, preturile alimentelor si bunurilor de larg consum vor creste, ceea ce va readuce inflatia in prim plan. O inflatie mai mare inseamna si un leu mai slab.
  • Politicile monetare Europene
    • In prezent, Banca Centrala Europeana a implementat un program de stimulare monetara semnificativ. Romania nu este in zona Euro, dar este in Europa, asa ca putin probabil sa facem nota discordanta. Probabil ca in 2016, Banca Nationala a Romaniei nu va majora dobanda ceea ce va pune presiune pe deprecierea leului.
  • Si nu in ultimul rand: riscurile externe
    • Criza economica din China, criza petrolului, criza statelor emergente, majorarea dobanzii in SUA, tensiunile dintre America si Rusia, etc… : toate aceste evenimente pot genera evolutii negative in pietele financiare internationale care ar putea avea efect negativ asupra leului. (admiralmarkets.ro)
Read more
ROMANIA, PRINTRE STATELE DIN UE IN CARE PRODUCTIA INDUSTRIALA A CRESCUT IN OCTOMBRIE

Producția industrială în Uniunea Europeană (UE 28) a crescut cu 2,4% în octombrie, comparativ cu perioada similară din 2014, și a înregistrat un avans de 1,9% în zona euro, în timp ce România s-a situat pe locul 12 în UE la creșterea producției industriale, arată datele publicate, luni, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cele mai mari creșteri ale producției industriale în octombrie au fost înregistrate în Irlanda (14,6%), Lituania (6,5%), Cehia și Croația (ambele cu 6,4%), Suedia (5,5%), Polonia (4,8%), Spania (4,7%), Portugalia (4,5%), Slovacia (4,2%), Franța (3,6%), Slovenia (3,2%), Italia (2,9%) și România (2,5%).

Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Olanda (minus 2,6%), Estonia (minus 2,1%) și Grecia (minus 1,9%).

Conform Eurostat, avansul producției industriale în UE a fost determinat de majorarea producției de bunuri de folosință îndelungată (4,2%), mijloace de producție (3,5%) și bunuri intermediare (1,5%).

În octombrie, comparativ cu luna precedentă, producția industrială a crescut cu 0,5% în Uniunea Europeană și cu 0,6% în zona euro.

Cele mai mari creșteri ale producției industriale au fost raportate în Lituania (11,3%), Olanda (4,3%), Portugalia (3,9%) și Irlanda (3,4%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Grecia (minus 1,2%), Danemarca și Finlanda (ambele cu minus 0,9%).

România a înregistrat în octombrie un declin de 0,1% al producției industriale, comparativ cu luna precedentă.

Conform Eurostat, avansul producției industriale în UE a fost determinat de majorarea producției de bunuri de folosință îndelungată (1,2%), mijloace de producție (1%), energie (0,8%) și bunuri intermediare (0,1%).

Sursa: agerpres.ro

Foto: agerpres.ro

Read more

România a plătit, în acest an, peste 1,83 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială.

Banii au fost acordaţi din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmiseAGERPRES de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

De asemenea, 2015 a fost şi anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Astfel, ultima tranşă a fost în februarie şi s-a ridicat la 165 milioane euro. Către această instituţie România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.

În acest an, ţara noastră a rambursat Uniunii Europene peste 1,651 miliarde euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital şi restul dobânzi şi comisioane. Către Banca Mondială au fost plătite 9,5 milioane euro (dobânzi şi comisioane).

Luna cu cea mai mare sumă rambursată a fost ianuarie, mai exact prima zi a acestei luni, când 1,546 miliarde euro au trebuit să meargă către Uniunea Europeană. Dacă 1,5 miliarde euro a fost rata propriu-zisă, 46,2 milioane euro au fost dobânzi şi comisioane.

Sursa: evz.ro

Read more
AGROMETEO: STAREA DE VEGETATIE A CULTURILOR DE TOAMNA VA EVALUA NORMAL IN MAJORITATEA REGIUNILOR AGRICOLE

Starea de vegetație a culturilor de toamnă va evolua normal în majoritatea regiunilor agricole, aprovizionarea cu apă fiind în valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime în aproape toată țara, cu excepția unor suprafețe din nordul Moldovei și sud-vestul Transilvaniei, se arată în prognoza agrometeorologică valabilă pentru intervalul 12 – 18 decembrie 2015, publicată de Administrația Națională de Meteorologie /ANM/.

Potrivit specialiștilor ANM, în cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime în aproape toată țara, cu excepția unor suprafețe agricole din nordul Moldovei și sud-vestul Transilvaniei, unde local se vor înregistra deficite moderate de umiditate în sol (secetă pedologică moderată).

În ceea ce privește starea de vegetație a culturilor agricole, pe fondul hidro-termic din aer și sol favorabil, ritmurile vegetative ale culturilor de toamnă vor evolua pe ansamblu normal, în majoritatea regiunilor agricole. Starea de vegetație a cerealierelor de toamnă se va prezenta în general bună și medie în semănăturile efectuate în perioada optimă.

Sub aspect fenologic, cerealierele de toamnă (orz și grâu) vor parcurge apariția frunzei a treia (50-100%) și înfrățirea (10-100%), în cea mai mare parte a zonelor de cultură. În funcție de data semănatului, la cultura de rapiță va predomina faza de înfrunzire (6-15 frunze). Speciile pomicole și viticole se vor afla în starea de repaus biologic, la nivelul întregii țări.

Prognoza ANM precizează că, în zilele cu precipitații, lucrările agricole specifice de sezon (eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături de toamnă, fertilizări etc.) vor fi sistate temporar.

Din punct de vedere meteorologic, vremea se anunță mai caldă a începutul intervalului însă va intra într-un proces de răcire treptată, devenind normală sub aspect termic, în cea mai mare parte a țării. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între—1 și 8 grade Celsius în primele zile, abaterile termice pozitive fiind de 1-5 grade Celsius și de minus 3-4 grade Celsius spre sfârșitul intervalului, valori apropiate de mediile multianuale, în majoritatea regiunilor agricole.

Temperatura maximă a aerului se va încadra între 1 și 12 grade Celsius, în toată țara. Temperatura minimă a aerului va oscila între minus 7 și 4 grade Celsius, pe întreg teritoriul agricol al țării, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare, unde vor fi condiții de producere a brumei și a înghețului la suprafața solului.

La capitolul precipitații, acestea vor fi sub formă de ploi locale, dar și mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare), neînsemnate din punct de vedere agricol, fiind însoțite de intensificări de scurtă durată ale vântului, la nivelul întregii țări.

Sursa: agerpres.ro

Foto: agerpres.ro

Read more
CE CAPACITATE AU PARCURILE EOLIENE DIN ROMANIA

Capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile au ajuns la o putere instalată totală de 5.180 de MW.

Cifra este valabilă pentru finele lunii octombrie a acestui an, potrivit datelor centralizate de Transelectrica, informează Agerpres.

Astfel, în sistem existau parcuri eoliene cu o putere de 3.186 de MW, panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.306 de MW, microhidrocentrale de 583 de MW şi proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 103 MW.

La finele anului trecut, figurau în sistem capacităţi de producţie a energiei regenerabile de 5.200 de MW, conform sursei citate.

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat luni că i-a rugat pe reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) să reanalizeze cota de certificate verzi pentru anul următor, în contexul în care producătorii de energie regenerabilă susţin că această cotă ar trebui să crească.

Sursa: evz.ro

Read more
POPULATIA ROMANIEI A SCAZUT LA NIVELUL DIN 1966: RATA MORTALITATII DIN TARA NOASTRA E PESTE MEDIA EUROPEANA, IN TIMP CE RATA NATALITATII E IN SCADERE

Românii fac din ce în ce mai puţini copii în timp ce rata mortalităţii generale, dar şi a celei infantile din ţara noastră este peste media Uniunii Europene. O arată cele mai noi date ale Institutului Naţional de Statistică. Toate acestea în condiţiile în care numărul pensionarilor creşte alarmant. Specialiştii spun că posibilele explicaţii ar fi modelul cultural la nivelul familiei, dar şi factorii economici şi sociali, transmite B1 TV.

În România, se înregistrează 13 decese la mia de locuitori, faţă de media Uniunea Europeană, de 10 morţi raportat la acelaşi număr.

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, a declarat, cu ocazia lansării Anuarului Demografic al României, că în o situaţie asemănătoare se înregistrează la noi în ţara noastră şi în privinţa mortalităţii infantile. Dacă în Uniunea Europeană sunt patru decese în rândul copiilor sub un an la mia de nou-născuţi, România înregistrează nouă decese la mia de bebeluşi născuţi-vii în aceeaşi grupă de vârstă.

Populaţia României a scăzut în 2014 sub 20 de milioane de locuitori, ajungând până la 19,9 milioane de per­soane, nivel apropiat de cel înre­gis­trat în 1966, potrivit lui Tudorel An­drei.

Ce-i drept, la oraş, rate de mortalitate este mai mică decât cea înregistrată în mediul rural.

Potrivit INS, numărul deceselor în România se menţine constant în ultimii 20 de ani, în timp ce numărul de nou născuţilor a scăzut semnificativ. Practic la 170.000 în doar anul trecut.

Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât specialiştii estimează că până în 2060 pensionarii vor reprezenta aproape o treime din populaţia totală a României.

Există totuşi și o veste bună. Trăim ceva mai mult. În ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere, aceasta a înregistrat o creştere constantă şi a ajuns în jurul valorii de 75 de ani în perioada 2012-2014.

Sursa: b1.ro

Read more
ROMANIA ESTE PE ULTIMUL LOC IN UE LA CUMPARATURI PE INTERNET (EUROSTAT)

România se situează anul acesta pe ultimul loc în UE în ceea ce privește cumpărăturile online, în condițiile în care proporția cetățenilor UE cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani care au comandat online bunuri sau servicii a crescut constant, de la 30% în 2007 la 53% în 2015, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cel mai ridicat procent de cumpărători online s-a înregistrat în Marea Britanie (81% din totalul populației între 16 și 74 de ani), Danemarca (79%), Luxemburg (78%), Germania (73%), Olanda, Finlanda și Suedia (toate cu 71%) iar cel mai scăzut nivel a fost în România (11%), Bulgaria (18%), Cipru (23%) și Italia (26%).

În 2015, cele mai multe cumpărături online au fost în domeniul vestimentar și al articolelor sportive (60%), urmat de rezervarea vacanțelor și a călătoriilor (52%), bunuri necesare în gospodării și jucării (41%), bilete pentru evenimente (37%), achiziționarea de cărți, ziare și reviste (33%).

În rândul statelor membre, cel mai ridicat procent al utilizatorilor de Internet care au efectuat achiziții online în domeniul îmbrăcăminții și articolelor sportive s-a înregistrat în Marea Britanie (74%), Malta (72%) și Bulgaria (71%) iar cele mai multe rezervări de vacanțe și călătorii au fost în Danemarca (73%), Finlanda (70%) și Suedia (69%).

Cel mai ridicat procent al utilizatorilor de Internet care au efectuat achiziții online de bunuri necesare în gospodării și jucării s-a înregistrat în Marea Britanie (61%), iar cele mai semnificative achiziții online de cărți, ziare și reviste s-au înregistrat în Luxemburg (54%). În Danemarca (69%) și Suedia (64%) s-a înregistrat cel mai ridicat procent al achizițiilor de bilete pentru evenimente.

Comisia Europeană și-a stabilit drept prioritate crearea unei piețe digitale unice prin înlăturarea obstacolelor pentru cetățeni și întreprinderi. Datele publicate vineri de Eurostat arată că UE a depășit obiectivul Agendei Digitale conform căruia 50% din cetățeni vor comanda online bunuri sau servicii până în 2015.

Sursa: agerpres.ro

Read more
INSPECTIA MUNCII A APLICAT AMENZI DE PESTE 230.000 DE EURO SI A DEPISTAT 69 DE MUNCITORI LA NEGRU IN TREI ZILE DE CONTROALE

Inspecția Muncii a aplicat amenzi în valoare de peste 230.000 de euro și a depistat 69 de persoane care munceau la negru în trei zile de controale, se arată într-un comunicat al instituției transmis, joi, AGERPRES.

‘Inspecția Muncii a desfășurat, în perioada 2 — 4 decembrie 2015, acțiuni de control în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare totală de 1.035.300 de lei, adică 235.295 de euro. Au fost depistate 69 de persoane care lucrau la negru’, se menționează în comunicat.

În domeniul relațiilor de muncă, la nivel național s-au aplicat amenzi în valoare de 807.800 de lei din care 560.000 de lei pentru muncă la negru. Pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără contracte individuale de muncă, inspectorii de muncă au înaintat două propuneri de cercetare penală. Au fost sancționați 187 de angajatori în urma a 810 controale, se mai arată în comunicat.

Potrivit Inspecției Muncii, în aceeași perioadă, în domeniul securității și sănătății în muncă s-au aplicat amenzi în valoare de 227.500 de lei. Angajatorii au comunicat către inspectoratele teritoriale de muncă 45 de evenimente care, în urma cercetărilor efectuate de inspectorii de muncă, vor fi încadrate sau nu ca fiind accidente de muncă. 22 dintre ele s-au înregistrat în București. În acest domeniu, au fost sancționați 414 angajatori în urma a 571 de controale.

‘Am ales drept obiectiv principal aplicarea unitară a legii și comunicarea rezultatelor înregistrate în urma controalelor. Suntem imediat la fața locului când au loc evenimente și cercetăm fiecare aspect, fie că este vorba de domeniul relațiilor de muncă, al securității și sănătății în muncă sau supravegherea pieții, susține inspectorul general de stat, Dantes Nicolae Bratu.

Sursa: agerpres.ro

Read more